Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-07-12 / nr. 57
236 lei de nimic; din contră noi știm numai tractate, care prin ipetelor recunosc dreptul de a ține miliție pentru paza liniștei publice, dreptul de a trage pe guberne la socoteală în obștești adunări, dreptul de a reforma constituția, și dreptul porții de putere suzerană. București. Guvernul provizoriu spre a păstra liniștea publică în toată privința electvezi și această proclamație. Dreptate frăție, în numele poporului romăn. Guvernul provizoriu. Fraților lăcuitori ai capitalei! Întămplările din 30. toaie sănt frumoase ca revoluția din 11. Romănii s'au arătat vrednici de libertate nesuferind o zi măcar dispotismul ce reînviase. Istoria va păstra pomenirea acestor zile, și generația viitoare va profita cu recunoștință de drepturile ce au căștigat. Dar, fraților, cu căt fapta e mai măreață, atăt abuzul o înegrește mai cu respire, cu căt es șerită a trage privirea lumei și aprobația națiilor libere, atăt micile răsbunări și proastele patimi sănt mai nevrednice de dânsa. În acea zi a redobăndirei drepturilor ce era să le perdem iarăși prin intrigile vrăjmașilor noștrii, o parte din norod, amăgiți negreșit iarăși din intrigile lor, și de cățiba oameni fără pricepere pentru care cuvăntul libertate va să zică neorănduială și pesupunere la legi, o parte de rorod, zicem, năvălind la casele unor particulari au adus spaima și groaza în lăcuința lor, au zdrobit tot ce le a eșit înainte, și au făcut pe voitorii de rău să găsească prilejiu a zice vă romănii nu sănt pregătit pentru instituții libere. Noi credem că unii din acei oameni ce au suferit pot fi vinovați în trecutul lor, îi credem vinovați de vreme ce au tras asupră le ura publică. Dar cea mai mare pedeapsă pentru cei răi e neputința de a mai face rău; dar dreptul de a pedepsi crimele este păstrat legilor, este încredințat gubernului ce le esecută; și, cănd acest guvern este ales de popor, este luat din sânul său, a posoboti cineva legile și a paralisa puterea guvernului ca să zică a păcătui împrotiva pației. Guvernul provisoriu învită dar pe poporul romăn la moderație și blândețe. El protestează, dinpreună ce toți romănii vine-cugetători, împotriva oricărui act de asemenea natură, și să socotește dator a declara că va întrebuința toată puterea ce 'i s'a încrezut de popor ca să înfrâneze asemenea urmări ce nu ar face de căt a păta gloria revoluției și onoarea pații romăne. Membrii guvernului. Neofit mitropolitul Ungrovlahiei. 1 Eliad. I Câmpineanu. N. Bălcescu. N. Mincu. Nr. 167, anul 1848, Ielie 4. Cănd se curăță atmosfera prin tempestate nu se pate ca să nu urmeze și căte o stricăciune pe unde nu trebuie. Așea și la București deși în alăturare cu alte revoluții europene pănă acum se întămplară cele mai puține excesuri, totuș la vreo doi bărbați se urmară de mustrări pe care aceia nu le merita, căci aceia după opinia tuturor nu sănt omeni răi, ci numai slabi din o buneță firească. Altele iarăș pă se făcură cum se vestise în furarea dintăie așea pe maiorul Lăcusteanu nimini nu lau jine S precum se publicase și în Nr. 52. Iași, mai nou 7, Iul. La porunca guberniului de a se slobozi liste de subserviții pe la corporăciunile orășanilor ce îndatorire ca să iasă înaintea rușilor cu păne și busare, aceștia urmănd pildei bucureștenilor au voiră a se subscrie afară de prea puțini, încăt lace vace presidentul căpitalei e și însoțit mai numai de mulțimea evreilor. Rușii carii trecură pe la Leov traseră drept cătră Focșani. D. L. HROMICĂ STRĂLNĂD. Germania. Francfurt la M. 7. Iulie. Comisiunea trebilor de bănie numită prin dieta Germaniei au propus acesteia și următoriul proiectu: armarea generală a poporului. Dar fiind că aceasta nu să poate așa curănd înființa, deocamdată să se rădice 340.000 de bărbați spre a să adăuga la armata Nermaniei. Aceasta sumă, bate pe tote staturile germane să va împărți după o asemenea proporțiune, nu să va pune numai decăt pe picior de bătae ci numai va fi organisată și deprinsă în arme, ca la vreme de nevoe în scurt timp să se poată tăti spre a fi întrebuințată în bătie. Comisiunea zice, că prin ridicarea acestor 340,000, numărul armatei germane s'ar sui la 910,000 bărbați. Cu ocasiunea desbaterii proiectului acestuia se vorbi și despre armata rusiei și a franței, și anume Domnul Radoviț din Presia zisă, că Resia în timp de bătie, poate scoate 400,000 de ostași peste graniță afară de trupele sale din Caucas; iar ce să atinge puterea de Franției, dânsa are astăzi 480,000 de bărbați din preună cu cei din Algir, la care mai adăogănd și cele 300 batalione gardă, cam vr'o 300.000 care în scurt timp să vor pune pe picior de bătae, ese un număr de 780.000 fecii. Votisare asupra proiectului acestuia și s'au amănat pe 8 zile, ca așa fiecare să aibă timp de a cugeta despre întrebarea aceasta atăt de interesantă. Turcia. Constantinopol, 28. Iunie. Reșid Pașa ministrul reformelor se făcu iar ministru, fără portfoliu. (Gazeta Universale.) București. Pănă ln 10. Iulie v. pici mescali nici turci. REDACTOR GEORGHIE BARIȚG. EDITOR IOAN GĂTT.