Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-09-28 / nr. 43
175 loru, naționalitățile ambeloru acestoru popoară, prin urmare și principiulu egalității de drepturi pronunțiatu de cătră Maiestarea Vostră c. r. apostolică neaspă 1670 popoarăte., cum și privindu la administrăcunea înlesnită a țărei de coroană Bănatu și Voivodina sârbească, v'ați înduratu a le înălța la o țeară de coroană autonoamă, apoi, după ce dorințele ambeloru acestoru popoară ce manifestează necurmatu pentru susținerea autonomiei acestei țări de coroană, așa eu, ca represântantu alu acestei țări de coroană îmi ținu de a mea datorință, ca temeiurile susți citate să le suptșternu Mai, Voastre c. r. apostolice, întru toată supunerea și cu acea prea umilită rugăminte, ca pe aceleși ci vă îndurați a le lua pn prea grațioasă considerăciune cu atătu mai vârtosu, căci prin o anectare a Bănatului și a Voivodinei sâărbești aa Ungaria, romănii mi sârbii ap deveni subordinați națiunei maghiare, căndu din contră Maiest. Voaetră c. r. apost. tocma și în preanaltulu Vostru cuvântu cătră senatulu imperialu de acum ați binevoitu a pronunția pentru toate poporăle și țările egală protecțiune, cum și egale drepturi și datorințe în concordiă frățească. bitvin, 6. Octobre n. Semisiunea filologica romana a tienului acum patru sie dintre formale, lungi si seghiose, cum si clone pre- siminaghii; se crede ca va mai avea trebuintta de altele done, pentruca nu numai se lamuresca acele principie, dupa care va fi se se reguleze o ortografia pe catu inlesnitore, pe atatu si somesogata la cerinttele strinse ale soiintiei. Se aude, ca toti membrii comisiunii suntu multu mai aplecati a privii principiulu etimologicu, carele este conservatoru alu limbei, eara nu pe celu foneticu, carele este de o natura destructiva. Se voru mai delatura insa si alte greutati din limba, se inttelege “insa, ca acestea inlesniri voru fi numai pentru aceia, sagoga nu le va fi lenea si invatia si gramatica limbei loga nationale. — Sibiiu, 8. Octobre. Comisiunea Eldovisa si a incheietu lucrarile sale, si precum andimp, cu unu resultatu forte placutu, pe catu adica unu asemenea resultatu se pote astepta dela o comisiune ce s'a ospratu cu deslegarea respectivei probleme numai in 6 siedintie formale si in doue preliminarii, eara nu dela o societate literaria permanenta. — Ci despre toate acestea in altu Nr.mai pe largu. - Vegza, 16. Septembre. Pe catu ne spariaseramu mai de cu primavera cu romu av6 unu anureu si nefruptuosu, pe atatu nebucurâmu acum de manositatea lui. Sgapla frumosu, orzulu si pvesulu cu inbelsugare, cu curuchiu celu mai frumosu si coptu bine, roame de tota plasa cu indestulare, viile rodite ca nici candu, si strugurii intregi si sanatosi dau sperantie de vinu multu si buhu, numai verzele (curechiulu) si cartofii putrediescu forte. Cu unu cuventu analu asesta pe Crisiulu nostru celu Albu ilu iutema numera intre cei mai roditi. Cantarile prof. Davidu: „Mergundu mergea si plangea aruncandu semintiele sale, si venindu voru veni cu bucurie luandu manunchiele „Primavara amaghita, vera ostenita si tomna cu sale“ se implinescu si pe la noi în totu respectulu, In partile nóstre inse nu este omu care se nu fie facutu de guri, care inca domnescu si su molipsitore. Bolnavulu e supusu la versare si scursre (ordinare) unu ramu de solega; inse nu secera tiezi ca acesta, ci dupa 2-3 septemani inseteaza. Vitele cornute inca patimescu de durerea de gura si de risipge, eara cele cuventatore de frigurile viitoriului manecatoriu. — voia buna“, — Cronica straina ȚEARA ROMĂNEASCĂ ii MOLDAVIA. Galați, G. Octobre n. Alaltăieri plecă Înălțimea Sa Domnulu Principateloru unite între urări și binecuvântări entuemetice, cătră Constantinopole. Din Galați ce îmbarcă ne vaporulu pranțozescu „Taurus“ pănă la Sulina, unde se reimbarcă pe o corabie turcescă cătră Stambulu, fiindu primitu de comisariulu Porții Chiamilu Beiu. Înainte de pecarea Domnului ce adunaseră o mulține de amploiați pe trecători în Galați, precum și minieșrii, carii la sosirea Domnului aici măriră serbătoresca acestă secare, fiiă cu succesu fericitoriu de așteptările țăriloru, într'a căroru causă se face această călătorie. Ofrandele pentru împrumuturu de statu curgu mereu și încă cam totu ne urma generosității multora, carii îndemnă cu ecsemplulu amesuratu stăriloru case. E tristu lucru, căndu cei cu miie nu contribuescu numai pe atăta, la cătu se potu încorda cei adeverați patrioți înse supțri la mijloce, unii ca aceia mai bine n'ar da nemica că numai înderătnicescu pe cei mai puținu înțeleginți, fie zică în generariu. - București, ln Sântămăria mică, 1860. (Încheiere din Nr. trec. din „Păc.”) 1848 și patrioții. Il pia que nous et nos amis qui avons de Resigit. Dela reîntoarcerea emigrațiloru romăni în țeară, am văzutu unu pumnu de apelpiesiți svăpăiați făcăndu monopolu de patriotismu, pauzănduse ca martiri ai libertăței, ca singurii fundatori al edificiului naționalu, ce s'a rădicatu la 24. Ianuar. 1859. Cățiva egoiști eesclusivi carii nu voescu ca și alții să aibă merite și capacități, carii nu voescu ca și alții să lucreze pentru țeară, și ci aibă dreptulu de a'i face bine: „Donnons a cette bagagne casgodene le dernier sopr de massoe.” După pretenția domniei lor, numai cinci șase romăni carii au fostu emigrați în Parisu, au iubitu Romănia, a scăpat'o din nefericirile și umiliarea trecutului, mi a desvăluitu patriotismu. Să sfârșimu odată cu această comedie, mi să punemu puncturile pe i. Să vorbimu pe față, și lămuritu, și să descoperimu că totu acestu eșafodagiu de patriotismu se resumă în vorbe late și fapte puține. Capii acelui pumnu de apel pissiți scăpăiați suntu Domnii C. A. Rosetti, D. Brătianu, I. Brătianu, și Nicolae Golescu. „Numai Domnia loru a făcutu pe 1848. „Numai Cloru au fostu martiri politici. „Numai Cloru au scăpatu țera. „Numai cinci șase emigrați din Parisu au fostu patrioți, liberali, și binevoitori pentru patrie. Ceilalți sunt toți vănzători.” Iată ce răcnescu Domnialoru. Să discutămu. 1848: Istoria acesta nu este ama denapte de noi, decătu să nu o cunoaștemu toți căți trăimu, ci căți neamu interesatu de evenimentele politice. - Ho Domniloru - pe 1848 nu lu ați făcutu D voastră singuri. Capii mișcărei de atunci erau Dnii Nicu Bălcescu (răpitu de o moarte dureroasă pe țărmuri streine), Alecu Golescu (Arăpilă), Ion Ghica, răposatulu în politică Ioan Eliad (Dumnezeu să ierte greșalele), Ioan Cămpineanu și ceilalți; la mișcarea de la 1848 au luatu parte Ioan Bălăceanu, Tell, D. Bolintineanu, Marie pilă, Nenișoru, colonelulu Golescu, Ioan Voinescu și ceilalți; - totu ce era romănu, avea o inimă de romănu, și posedea simțiminte de romăni. Toți ómenii necarii Domniatoru mi escludu astăzi din lista patrioțiloru mi a liberatoriloru țărei, - ba cs le rămâe toată gloria numai domnialoru; - toți oamenii căroru domnialoru au aruncatu în față injuria, calomnia, defăimarea, acuzările cele mai netrebnice. Cu ce drept au monopolieatu domnialoru pe 18487 - pentru ce aceetu esclusivismu nedreptu? - care sunt cuvintele pentru care domnia loru își însușescu o glorie la care au totu deodată o parte mai însemnată decătu a Floru Ion Ghica, A. Golescu negru, Bălăceanu, Alecsandri, Bolintineanu, Zane, Cogălniceanu, Voinescu, pentru ce ne aruncă calomnia în față, și nu respectă nici claru rlopia loru literară, glorie care se respectă în toate țările. „Mopletare etghe libres? - arrghenez daborda este future ! Dar' domnia loru nu voescu să fie liberi, pentrucă nu voescu de locu și cu nici unu chipu să fie justi. Martiri politici. Care lea fostu martiriemiulu? - Dnn C. Roset avea o avere a sa, și o prăvălie. - Domnii Brătieni au avutu starea domnieloru, și nu i lea confiscatu nimeni, - afară de acesta a priimitu subscripții negustorești și patriotice, dela cei pe carii în urmă mi acuza, pi defăima, îi ataca pn candidatura loru la deputație, pentru că recunoștința e o sarcină grea, și e mai siguru să o acuture cineva. - A fostu p'în închisori? - țera și nația p'au nici unu amestecu în societățile secrete, în conspirații, nici nu le e nimeni datoru nici o recunoștință pentru acesta. - Înțelegemu să ne vorbescă cineva ca m apripi, de Tela, de Maghierulu, de Nenișoru, de Cepriadă, carii țuieu din mizerie și din privațiuni. Ear' nu omenii carii ce 'nbuibau din septucatărimi subocripții, mi omenii carii aveau averile loru. „Numai cinci șase emigrați carii au fostu în Sprisu au ICI, defur și proclamație a a din n Parisu, kape ai ca comunicatu de Dnu. Lia, - 5727 lei altă dată pentru publicări necesarii în causa romănă, - mi pn clipicopea prin