Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-05-24 / nr. 42

DLuc-4 Ng. 42. Brasiovu, 74. Maru 18361. Anulu XXIV, Sazet'a esse regulatu de 2 ori, si Foiea una data fr. austr. inla intrulu monarchiei. Pentru tieri straine 19 f. g „la tute postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. e septemana, ad. Mercurea, si Sambeta. Pretiusu loru este pe 1 anu 10 7, pe diumetate anu 5 unu anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceni mon. sunatoria. Se prenumera corespondenți. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. aust. Tapsa se cere inainte, Impregiurari din Marmatia. Multi ani se desfatilară de pe fnsulu eternitatii, de candu amu bucuria de a seti Gazeta si Foia Dvastre, in care afla cetitoriulu asta feliurite si folositore lucruri, sogeerin diatoge scopului. Potu dice cu dreptulu, ca mai din tote unghiurile locuite de romani se afla în denvele impartasiri parte statistice, parte istorice, parte rolitiso-natio nale, numai despre Marmatia nu afli nemisa deadreptulu, câ cum roporulu romanu de aicea n'aru figura ca o parte insemnata si sanetasă a natiunei romane, cu cum aru dormi cu totii unu somna letargicu,— pentru ca acele ce fusera aduse nu de multu inaintea publicului, sunt parte mance, parte din parerile necunoscutoriloru osoase, si cum amudice, numai per tangentem. — Dara de cumva a fostu candura tempu mai batatoriu la ochi si necesitate nencungiuravere de a ne cercă unii pe altii ai a ne inttelege presentulu e acela. Deci dara, baremu ca multe si feliurite lucruri imi facu pe masa, mni amu propusu totusi despre romanii din Marmatia a vorbi ceva, si despre starile nóstre a impartasi una si ala din cele mai interesante onoratului publicu cetitoriu *). 1. Despre staturu politico-nationala. Sanosea a fi de lipsa a promite o scurta descriere statistica. - In toata Marmatia se afla 170 comune cu coronatele oprite dimpreuna, in care se lepesca 180,000 de suflete. - Dintru aceste sunt rutheni 100,000 magiari 12,000 — evrei vreo 8000 ai romani cu cei din parociele neresignate 60,000. — Intre romani 25.000 de suflete sunt nobili, ceialalti dupa introducerea urbariului asemenea s'au bucuratu de o stare buni siera — si nobilii si fostii colonisti cu atatu mai vertosu, cu catu au dusu si ducu o economia bine estinsa mai alesu cu prasirea viteloru, oiloru si capreloru. In tota primavara vendu oi cu miile la negatiatorii din comitatele Zemplina, Abauj, Sepesiu si Lugosip. Apoi afara de acea vecinii Ospeloga salinarie de carele Marmatia prisosesce, purta sare la camerele depositale, prin urmare in Marmatia se invirtescu cu ori in ce cetate forte multi bani. Dara inca padurile cele intinse, din care în totu anulu cu miile duce Tibisculu in josu pe spatele sale lemnele, — cati bani aducu proprietariloru ? — Papusoiulu la siesuri in timpu si cu bine se face, pvesulu si graulu de igi mateaga pana la culmii dealuriloru asemenea aducu secerisiu bunisioru. Inse pe langa tata inbelsiugarea acestoru grane - din causa ca muntii cuprindu o mare calime de pamentu, — nu se produce atata semintia, incatu locuitorii se nu fia siliti cu saculu a alergă la piatra Sigethului si cu bani in punga, mai vertosu ruthenii carii locuiescu in granitia cea mai muntuosa de catra Galitia. Acuma se ne intorceau la statulu politico-nationalu. Romanii pe terenuru politico civilu in timpurile trecute au jucatu frumósa gola. Se rote dice fara de a mari lucruri, spunea la restauratiuni si alegeri de deputati la dieta tierei au avutu cea mai mare inrarintia, au esenitatit o rola principala, firesce ca au fostu condusi necurmatu totu de preotime si de inteligenti seculari romani, prin urmare planurile loru nici candu au fostu sombatate prin partidi contrarie. Aceste frumóse drepturi ale castei privilegiate — multia mila lui Dumnedieu precum tota lumea sci, sunt impartasite si cu fostii coloni acuma, dara si acestia se bucura de ceresculu daru alu libertatii, de drepturile constitutionale. — Candu dara din foile publicitatii s'a sauitu faima denumirei supremului comite în rege pana St. Dn. Iosifu Manu saltă pepturile romaniloru Maramuresieni de bucuria ajunsa, si nu se poate spune cu cata setea aterta cu totii din'a instalatiunei, din causa că se vedemu la constituirea oficiolatului somitatense folovindu'i maniera si se esperiamu în catre va gravită cu romanu din innaltulu scaunu alu stralucirei sale. Domniloru mei! Cu mirare si durere sfasiitore de animi amu cetitu in Gazeta si Foie, ce apasare rabda si cum sunt delaturati fratii nostrii romani din comitatele Aradului, Timisiotei, Saramaghelii si Bihorului s. a. s. a. prin egoismulu si dusimana [actiune a magiariloru, despre comitatula cazasi a Sabolciului in alu 9 a numega a. e. din „Rolitiai Ajdonsagok“, unde din 42 de mii de suflete gr. cat, parte gameni, parte romani, ne cum celu pagina unulu se fia aplicatu de oficialu, dara si din comitetu de tabulu sunt eschi si. tea aclamata de magiari in rgasea Eata featieiain Magamatgesiu. — Acuma înca candu implinirea celoru mai multe dorintie iase sub speratoriu, ce nu facu! Dara deasa voru lua în mani toate franele vprergnatgei ce instelatiuni n'oru face?! - Apere Dumnezieu! — Pentru acea nu potu se lasa foga reflesiune indiscreta espresiune a unui barbatu romanu: — „Ea ama studiatu istoria generâsei natiuini unguresci si n'amu aflatu in acea, venum esemplu, ca aceea se fia instelatu pe cineva, cu atatu mai putinu pe romani“ - side cuvinte din gura unui romanu cultu. Vrendu nevrendu, debe se incheiu cum elu amblandu in Macedonia, Bucovina si Dumnedieu vei inea pade, in Transilvania nici candu a fostu, ca se fia fostu sau celu pu. Ginu „aprobatele si compilatele“ se le fia vediutu, nu rotea respira asta indresnetie cuvinte, si avea potere o fapta istorica in fasia lumei a o schimosi scu de totala nega. — Cine a apasatu si de nenumerate ori instelatu mai vertosu pe romanii din Ardealu? — cine au adusu si facutu legile pentru romani, cele ignominioase ale „argobateloga si somnulateloga?” Cere nu generosa natiune ungur daca din Ardealu ? Se nu ne departamu de adeverulu istorică. Nu asta au decursu pe la noi lucrurile aicea cati s'au aflatu individi romani arti si demni, afara de uulti, toti sunt aplicati la deregatorii, precum: Ioana Ingea si Vasilie Mihalea judi primari, — Ioanu Dunca, Sigismundu Popa, Mihailu Rednicu și Ludovicu Iuga subjudi. — Georgiu Jura protonotariu, Petru Mihaly subnotariu secundariu, Georgiu Vintiu, Gyonge, Gabrielu Mihalea jurassori, Simeone Bondaru, Rednicu, Nicolau Joodi comisari de securitate. 6. Anderco assesore la tribunalulu comitatului, — Durere inse că nu Sau aflatu mai multi. Inse pe langa t6te aceste nu credeti Domniloru ca dâra Maramuresienii au aflatu petra sapientiei, ca pe la noi se află barbati romani afara de toata essertianea. Zeu nu. Ca nu e destula a nasce romanu si a confitea ca sum cire romanu, ci e de lipsa preste tote asiamă natiunea sa, amorea in fapta a o dovedi, demustră, interesele nationale cu caldura ale imbratiosii, cultivarea limbei si a literaturei, fara de care nu toate justă o natiune, a o insirpa, necurmatu continua si deplini, ca altaminte nepasatorii de aceste, de nu adi, poimane de buna seama voru caci jertfa altoru natiuni. Apoi deasa vomu intreba: din Sazetele nóstre romane, cate esemplare se poftescu in Megmatia? usioru vomu respunde: 8 pana in 10. Bata barometrulu climei nationale. Cum dara vomu vorbi limba cea culta si sci literatura? Fora de apo studic, ca porumbulu friptu fara ostenila nu cade în gura; earasi limba culinara nu da dreptu de a se numi inteligentu romanu. Din secularii romani, afara de uulti, care lege vreo iota din Sazetele nóstre, apoi, cum va sci statulu natiunei romane, cum va judecă, despre inoentala si presentulu torogalui romanu, cum va sci colucră la vindecarea raneloru nationale, la efeptuirea unui venitoriu pentru noi mai fericitoriu, ca din cele magiare nu multu se va indreptă in calea, in carele nu se deslucescu ei se innegrescu si se demintiescu virtutile romaniloru. Nu e mirare dara deasa se arata straini de catra limba si literatura noastra si nu se facu roslici de a pofti sau a primi instantie si alte oficione relatiuni scrise in limba romana. Nu e mirare, daca la o vorbintia sau toastu romana insusi ei striga „nem halljuk“ (se nu ascultamu). În aceste impregiurari apoi cine va cutedză in comitetu a vorbi romaneace? — adu ce e mai multu a rotti cargotosolele se se duca si in b'a romana? Aderegatu, in furnicariu aru bagă o mala mana, pr APA pra unei forteretie obsidionate nu cadu atatea glontturi odata cate gori aru striga, insusi si romane, asupra catediatoriului. Slegala earasi afara de vreo 10 insi asemenea nu lege Gazete romanesti, ca si cum acele inaintea loga aru fi terra incognita, si apoi dara axioma „ignoti nulla sprido” negustandu dulcstia, nu se rota svargoli din intunerecu la lumina ci romanu in gura cu dinti necurmatu sterpediti. De alta, minte nu se pute afirmă, spunea statala materialu ei retrage dela abonare, ca baremu cu clerulu romanu in relatiune catra alte elevuri preste totu nu e asta, precum timpurile presinte aru aduce cu sine — provedintu, totusi in Ungaria se bucura de o provisiune mai caldurosa. Si desa nu se starnescu din somnulu nepasarei, se e apoi urmarea? voia se o spunu pardianu. Afara de corespundintiele besericesci si scolare tote alte lucruri in limba magiara curgu, dintre preoti, cu scriea mea cei mai multi sau nu eutodia a scrie vreo relatiune, vreo instantia prin poporu indreptanda catra somiteta sau oficialii cum se talipesse si *) Pergent facis. C.