Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-05-10 / nr. 38

axe Rusiei și Angliei. că Franța răși cu Corodi Mai aduce și „Independența” mi Anraia s'au învoitu a mișca ceadă Veneția lui ca descăunare striei Brțegovina, Victoru Emanuelu, protestu a merge 200 mil., să se trecă alesu și Italia cu majoritate după zisa Dlui să totu asemenea Turcia nici pre unu minutu­ mare­a După o știre, ne Austria, ca să dea Austriei să ceadă Au­­Bosnia și Croația turcească, pentru care ea­­o deodemneze Italia cu 200 min. Turcia, 15. Maiu n. 1861. Multu on, Compule Redactoru! Aci ve trămitu o copiă din protestulu romăniloru din Turcia tratului locale. Comunitatea în contra organisarei magii­­acestu nici o resoluțiune, pentru că la Crișmă unile magistratului la protocolu, dar­ să nu se deiă și a protesta jude supremu Sam­­e ertatu la ori și cine, unu astufeliu de protestu înse nu poate împedeca funcți­­de cisiunea acestă poi romănii, cari eramu de față în comunitate, numai decătu ne­amu depărtatu, grăbindune la s.biserică ca se rugămu pre Dumnezeu să ne deiă putere și constanță pentru apărarea drepturiloru naționali. După liturghiă fu căntatu deșteaptăte ro­­măne. Unulu dintre romăni, Partenie Rațu, care era alesu din partea unguriloru de jude opidanu (căgoși szolgabird), zicu din partea unguriloru, - pentru că romănii - aflănduse vătămați cu candidațiunea pentru posturile de canaropi - p'au voti satu, mi au datu dimisiunea în fața adunărei pentru că pretinderea lui de a ai ovicialu representătoriu de romănii din Turda, fu respinsă cu avea de hhiărare că la cetățanu ce primește, ear ka repre­­sentante alu romăniloru nici decătu, ne avăndu de cugetu a re­­cunoște romăniloru pa ceva dreptu naționale. Brabulu nocios bărbatu vice-contele Dr. Ioane­ Rațiu mi au datu și elu astăzi dimisiunea din causele, care sunt înfirate în alăturatulu documentu de resemnăciune, ce sgomotu, ce impre­­siune profundă au făcutu aceasta resignațiune n numai între romăni, dar mai alesu între frații unguri, nu o potu descrie. Contele supremu auzindu din gură D. Papă resignațiunea, wa rogatu cu cele mai străbătătore vorbe a­remăne pn oviciu, dar nu vru, din causă că nedreptatea făcută romăniloru din comit. Turdei prin acea, că în 20. Aprile an. c. decidăndu comisiunea comitatului că în adresele cătră tronu mi­niera Ungariei, în urma propunerei romăniloru, să între pasulu acesta, „că toate naționalitățiie prin urmare și romănii să aibă drepturi asemene cetățănești, limba romană prin articulu de lege să se ase­­cure, ear­ legile făcute anume în prejudețulu romăniloru prin lege de totu să se șteargă, din ambe adresele în adinsu s'au lăsatu afară, e atătu de evidente, așa de pipăită cătu bărba­­tulu nostru, carele la organisarea comitatului au luatu una parte esențiale activă, fără a ce compromite, nu mai potea remăne în una societate oficiale cu asemene oameni, car­i­nă ce sfiescu un unu modă atătu de perfidu a schimosă actele oficiale și a cufunda opiniunea publică. Bărbatulu nostru nu voi a'și lua resemnațiunea îndărăptu, că adresele acele 2 apucaseră a ce tră­­inire atătu la tronu, cătu mi aa dieta Ungariei firește cu lă­­sarea afară a susu citatului pașu, iar' întregirea adreseloru după pofta noastră în urmă nu le dau nici o însemnătate mai alesu, că apucaseră a se publica și prin jurnale.­­ POSTA NOUA. Clusiu. 17. Maiu a­ cur. Aici s'a arestatu vreo 7 persone, care s'au agatata că falsificatori de dans poate a 10 cr. v. a. si se afla acum suptu dispunerea e. g. comisariatu de politie de acolo, — Agramu, 15. Maiu. Dieta croata a protestatu în contra pu­­blicarei latentei din Februarie a. c. Dupa ce a d. dela locurile mai in­­nalte venise mandatu prin comitatele croate, că legile fundamentale austriace din 26­ Februarie se se publice, dieta luanda lucruru la des­­bateri ferbinti protestă in contra publicarei loru. Ceea ce in Viena dupa scrrile novisime au facutu forte rea impresiune, tinda ca de aici se rota nasce mari imparecheri intre federalisti si centralisti.— RESPUNSU. DD. ce pretindu publicarea unoru diatribe parti­­culare se na fiu nedrepti catra causa generala, pentru care trebue cu totii se ne delaturamu tote secatarile particulari si personali; — se voru publică atunci candu nu vomu fi inbulditi de articuli de interesu generalu; aviadaga astertati.­­ Aici se simti pe catu se pote mai scurti in impartasiri, ca nu ratema inmulti testulu jurnaleloru, fiindca acum ne mai apasa inca si timbrulu cu cate 27 ft, pe septemana. Cele incurse la fondu inca se voru publică catu mai curendu. Grabiti deci cu prenumerarea pe semestru Ple, ca se ne aflamu in stare­a imorii si restulu jurnaleloru, ceea ce depinde inca numai dela imultirea prenumerantiloru. —­­ MIJLOACE AJUTĂTOARE. (Urmare din Nr. 35.) Dintre cărțile istorice, cu care să ne putemu ajuta în zilele noastre și pănă căndu voru răsări de undeva bărbați carii să ce ocupe iarăș înadinsu cu istoria patriei și a națiunii, înregistrămu aici numai următoarele și anume romănești: Istoria protopopului Petru Maioru: „Despre începutulu romăniloru în Dacia.” 1812. Din edițiunea a doua a acestei cărți care nu ar trebui să lipseacă deja nici o familiă, tipărită cu operele boierului din Moldova Gheorghie Mălinescu, se mai află poate ecsemplare în Iași. Multe familii o au, pentru că din ambele edițiuni sau pe­­trecutu preste două mii ecsemplarie, însă nici unu june ro­­mănu­ță na poate citi cu securitate alte cărți istorice transil­­vane scrise de străini, pănă nu'și va lua îndireptariulu din Pe­­tru Maioru și din Cronica romăniloru, din mai multe mii de auctori culeasă de Gheorghie Șincai. Iași 1853. Apoi Ar fi lucru dumnezeescu, căndu manuscriptele istori­­ciloru poștrii, care în anii acești din urmă se dedeoseră de cătră Escelenția Ca D. episcopu Vasilie Erdeli za mănile mini­­steriului din Viena, o­ ar­recere neapăratu și totu ce e de ti­­păritu, s'ar și retipări din trănsele. Preste aceasta: Istoria romăniloru de A. Tr. Laurianu. Partea I. IL. II. Iași 1853. Această istoriă încă merge în paralelă preste toate țerile de unde locuescu romăni,­­ cam precum merge cronica lui Șincai. Prețulu mi ce pare este 3 fr. supători. - În legăminte cu acestea Magazinulu istoricu pentru Dacia sub redacția lui A. Tr. Laurianu și Nicol. Bălcescu. - Cinci tomuri (1844-4848), care numai îlu ape ci ce folosescă de acelaș. Între altele tom. IV. cuprinde căteva istorii ro­­tunzite în sineș. Cronicarii Țerei romănești, în doue tomuri, publicați în 1846 totu de acei bărbați. Letopisițele (analele) Moldovei, publicate de M. Co­­gălniceanu,­­pe la noi foarte rare, însă și focu de scumpe). Istoria generală a Daciei de Dionisie Fotino, trad. de G. Sionu, 3 tomuri. București 1860. Bună carte. Amu recomanda și istoria lui Cantemiru; lasă însă că în romănește e tradusă nespusu de rău, dar­ apoi nici că i se mai află urma pe la librării. Nu putemu ști deacă din Manualulu de istoria Principatului Romăniei de F. Aron 1839 ce mai află ecsemplare. (Va urmă ) olăritu ca Ediuisnea , cu M­ar­ulu le IOANNE GOEIT. Părușiile țiștute, Cea mai vechiă și mai bogată Societate de asigurare c. r. priv. ațlenda asecuratrire în Triestu cu unu capitalu garantatu de 4 milioane pn argintu asecureză zidiri, provizii, nutrețiu pentru vite, în cele mai com­ni prețuri, mi împlinește la întâmplarea unei păgubi, îndată fără retragere tocmita despăgubire. Ce gătește ne toată căra de fiorini care ce asecureză. Pentru zidiri în cetate căndu­că cu țiglă coperitu 25 cr., cu șindilă coper. 50 cr., cu paie coperitu 1 fr. Aghenita se acaș în ulița Vămii Nr. 11 an Domnu I. S. Spițer și acolo să împărtășește cătu de în grabă toată poftita deslușire. (3-3) Cursurile la bursă în 21. Maiu c. n. stau așea: . 67 50 765 — 174 20 Redactoru răspunzatoriu N­icobu MUREȘIANU. 166

Next