Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-07-19 / nr. 57

mai după dinți, li se poate însă cere carte de botezu”). Într'aceea fiindcă aici este vorba numai de plapomă, mi fiindcă posturile de directoru, de eforu, inspectoru, profesoru de clasele superiori, mi chiaru de clasele primari e mai Băpracă dela îmulțirea lefiloru încoace sunt multu mai căutate ca mai painte, așea we să mai facemu osebire între ardeleni și ardeleniafară cu ei, căci de nu, Râmnicenii și pănă acum s'au lăudatu că'i voru omorâ! Preste au6cra de profesori și directori pn totu casulu sunt multu mai buni grecii, bulgarii greciți, evreii spaniolești sau nemțești, din causă că aceștia mergu la școală numai ca de doru, nu lea pleesnitu nici odată prin capu ka să întroducă patru ape de prelegeri ne zi, mi ce e mai multu, ei nici odinioră nu cutezară a îndemna ne tinerimea pravoslavnică din pimnasiu, ba ci ce cumine ce măcaru odată într'unu anu în Paresimi, din pricină, că mărturisirea și cuminecătura sunt lucruri iesuiticești întroduse de ardeleni, precum ce văzu acesta în apusu trecutu, căndu tinerimea ce revoltă în contra taineloru, încătu aici mitropolitulu nu mai cuteză a lua lucrulu cu energia cerută. La gimnasiulu lui Lazaru toți profesorii sunt greci și bulgari și numai doi ardeleni, însă și acești doi sunt prea mulți. În colegiu sunt optu profesori neromăni, aroi însă multu mai bine, ba să fie toți neromăni, precum era gaci să se facă sub domnia lui Bibescu. Iată Domniloru, așea se lucră pe la noi în spiritulu lui Radu Negru, în alu lui Mihaiu și în alu Basarabiloru! Cu toate acestea nu cumva să desperămu Domniloru! Acestă generațiune destrămată și putredă trebue să apună neapărară, acestea fețe palide și necăjite voru dispărea, ba ceva de fața focului, pentru că spiritulu de vieță lipsește dintrânsele. Soțietatea de aici zace totu de boala turcească. Turcii însă se voru duce, ducăndu și boala loru cu sine, după ei voru urma grecii. Romănii voru rămănea pe pămăntulu propriu, după ce mai ănteiu voru trece prin o cură radicală. Turcii au fostu, romănii voru fi de aci nainte. Brațele cele vănoase și coapsele vârtoase ae țăraniloru sunt destinate dela provedință a regenera mi speția seau soiului spiritulu națiunii romănești. Romănii voru lua o parte esențială la acea regenerare a Principateloru întocma ca în zilele lui Radu Negru. — Acestea trebue să vină așea neamintiră și neapăratu, că că locuitorii cei cu totulu corciți ai orașeloru din Principate se voru arunca cu acestea împreună și pentru totudeauna în brațele Rudei, în alu cărei interesu ei lucrează cu toate brațele. DIns dimisiunea ministeriului Golescu, seu totu făcutu consultări pentru altu ministeriu, mai știe Dumnezeu alu cătelea, însă mai înainte de asta cu 5 zile încă totu nu se știa de închierea unui altuia nou ministeriu. Dreapta camerei sperează unu ministeriu din mijloculu ei. Positivu, e că Nicolae Crețulescu e chiamatu a forma noulu cabinetu, dar' oare din ne elemente? Dela Constantinopole reportează „Unirea” că a sositu în București o depeșă telegrafică, cum că conferințele privitore la întrebarea Principateloru ar fi amănate pe timpu pedeterminatu, și că la aceasta ar fi contribuitu mai multu actele din urmă ale gubernului Golescu. Principele Știrbeiu ca președinte alu adsaspei legislative, nefiindu luni în 10. adunarea completă, o decilără, că ea să socotește de închisă, fiindcă a ecspiratu terminulu de trei luni, va se zică, că în Principate acum nu pe mai atât nici ministeriu nici cameră legislativă. De prin Țeară ce audu știri critice, că locuitorii numai vreau a munci pentru proprietari, nu vreau a'și face boierescu, claca, ba în Romanați la moșia Dn. Coandă și în Gorju la moșia Drăguțești ce resculară mi bătură chiaru ne îngrijitorii moșieloru. Se duce poveste, cătu de cerbicoși mai sunt unii boieri în regularea repoarteloru între clăcași și proprietari, fiindcă ar fi vreo profesura sau si altu postu publicu in statu si ne vomu dar pururea, ca in anulu trecutu nea luata gura pe dinainte, ca la repetita provocare verbala a Dlui eforu P. Poenaru de a indemna vreo trei dieci tineri buni spre a trese dincolo, ei promiseramu cculperarea nóstra spre acelu scopu, desa merge treaba asta. Nota Red, Gazetei, Boea ce semănă mi cu Bapta unsă și cu slănina întregă, acum, căndu chiaru mi Rusia pică de rușine cu liberarea țeraniloru mi cu împroprietărirea loru. Ama făcea mi maghiarii în Ardealu înainte de 1848, căndu apoi speriați de întămplările precese în Polonia, unde ce ducea necară cu mi fără capu aristocrații cei cerbicoși și căndu văzură, că romănii în adunarea din Blaju au dechiăratu obăgia de desființată, se făcură cei mai otărâți împroprietători de țăreni, și cu despăgubirea, ce și o defipseră, în adevăru o și pățiră cu multu mai bine, decătu că ar fi remasu cu clăcele și robotele. Din Iași auzimu de pecuru, că pn 25, lupu încă ce ținu o adunare mare de poporu ne loculu Frumosa, unde patrioții Moldoveni proprietari fraternisară cu poporulu săteanu, și primiră mi ei punctele petițiunei adunării din cămpulu libertăații dela București cătră Domnulu Principateloru unite, pentru unire suptu Domnu naționalu, generalisarea legei electorale și împroprietărirea țăraniloru, mi ce facu mi pn Moldova comitete pentru suprecherea acelei petițiuni, kami pn Pomania. O catastrofă neîncungiurată ce pregătește a isbuti suptu Carpații mezinali. Mai nou din București: „Pănă la formarea unui nou cabinetu desăvârșitu, D. Constantinu Bălcescu, ministrulu finanțeloru, Ba prelungi ale case funcțiuni, și va dirigea lucrările consiliului. Colonelu Ioanu Al. Ghica, este numitu definitivu sinistru secretaru de otatu la departamentulu de resbelu. „la celelalte miniore pie directorii mn calitate de ad intepimă vorupera lucrările.” Oficialu. Ea respunsu ce oave cunoscutu, că ce mai află o mulțime de ecsemplare din Gazetă minoară dela 1. Iuiumi dela inceputulu anului. Doritorii a prenumera să grăbească, că dela 1. Augustu ns ne vomu mai face atătea spese pe contu nesecuru. C C.. Abrudu: N'ai dreptu, vorbă de escultă.8 Buda: Cu 8 up. de numeru mi coară ce poate. CONCURSU. Pentru petragirea postului de invettatoriu la esola nationala romana unita in Casotitia, cu care postu e impreunatu unu salariu anuale de 120 fr. v. a, 6 orgie de lemne, una gradina de legume, 4 jugere aratura si 6 jugere senatiu in campulu Racovitiei. Competitorii, cari debuescu a fi si cantori an de a'si astegne petitiunile sale prevediute cu documentele necesarie pana la 15. Augustu 1861 st. v. la subscrisa antistia comunale, Racovitia, in 25. Iunie 1861. 1—3 Nr. 76. 1861. ESCRIERE DE CONCURSU. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu in scoala comunale romana unita din Latina, cu care e imngheanata unu beneficiu anuale de 52 în, 50 cr. v. a. primindi din cassa regiertogale c. g. contributionale respectiva, cu fondatiune vechia, apoi de 80 n. v. a. cari semana cu contractu e obligata in doperate ai plati precale repartitiunale, a treba : dela totu prunculu si rgans a umblatoria la peoala un'a dipinatate martia mare de cucuruzu, si in urma, cuartiru liberu cu gradina destula pentru legume delemntiose la una casa. Concurentii, cari au de a fire pedagogi absoluti, sciutori de cantarile besericesci pentru poporului de a'si dă pruncii la scala, si afara de plenaria cunoscientia gramaticale a limbei romane se mai poseda inca bagema una din celelalte limbe ale patriei, sunt rogati a si trimite petitiunile sale provediate cundosamintele necesarie la subscrisulu oficiu protopopialu pana in altima Augustu a. c., ca asta pana la inceperea noului anu se clastie p prosime venitoriu memorata statiune vacanta si in fapta deplinu se se pata restaură. Catina, in 10. iuniu 1861. Dela obsinia protopopescu rom.unitu. O sesiune internă pn Elupatac lăngă făntănă, dimpreună cu casele si edificiele economice mi o pădure, ne ține de acesta sesiune, ce vinde din mănă liberă. Franț Iaco advocatu înformeză mai de aprope. Cursurile la bursă pe 30. Iulie c. n. stau așea mai mare indemnarea Val. aust. fr. cr. Galvini îmerătești . .959 tovue ..1. „13715 londonu. pi siii „13850 *) Noi intr'aseea asecuramu pe Dr. Eliadu si pe toti ceilalti prigonitori ai romaniloru ardeleni, cumea de aci nainte ne vomu pune indoita silintia, ca pe catu numai se roate se retienemu pe orice romanu ardeleana literatu dela trecerea in Principate cu scopu de a prii. Redactoru răspunzătoriu IACOBU MUREȘIANU. 246 Antisti a comunale. Ediuiunea, ca tipariulu le IOANNE GOEN.