Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)

1862-12-31 / nr. 102

TIER’A ROMANEASCA. B u c u r e s c i, 24. Decembre. Grabescu a­re face cu­noscutii, cumca in 22. Dec. tienenduse siedintia publica adu­narea a facutu unulu din cele mai mari acte , ce dovedeste ca Romani’a are unu simbure de vietia publica si de dreptu de statu autonomii. Unu votu lipsi si era unanimitatea com­pleta, cu care adunarea camerei primi si vota veniturile monastiriloru inchinate in bugetulu venituriloru statu­lui, propunendu, ca ministeriulu se faca proiectu de lege pen­tru resolvirea acestei cestiuni, care cu bugetulu speseloru mo­nastiriloru se se ia inainte inca in aceasta sesiune. Unu sin­­guru Manolachi Costaki si ministeriulu, care vrea a face din aceasta cuestiune naționala o cestiune ministeriala, dechiara, ca nu o poate primi si ecsecuta. Asia remane , ca seu se cada ministeriulu, deca va resista, seu se se disolve adunarea; asta vnse din urma ar’ revolta animele patriote din toata romanimea si nou’a adunare negresitu, ca aru dovedi si va da semnu de nou’a viéti’a de dreptu de statu autonomu. Faptulu celu de multu doritu e dar’ facutu si camer’a a doveditu cu acésta, ca ea representéza vointi’a natiunei, pentru care Jove apro­­misese: „Imperium b­is sine fine dedi.“ Alta fapta mai avemu a adauge, o marinimitate romana: Princ. Brancovanu vediendu vai’a natiunale, dise in adunare, ca se afla fericitu, in faci’a unui faptu atatu de nationalu a da de sene si averile mon. brancovenesei in administrarea gubernului, la ceea ce adu­narea aplaudă. Inceputulu unui fine ferice si gloriosul — Romana pentru sciintie litere si arte tota cu litere străbune, totu mai ese cu aceesi resemnatiune, si dîcu, ca barbatii ei lucratori sunt totu odata si scrutători in profundele istoriei nationale si ’si continua propusulu celu no­­bilu impartasindune din timpu in timpu documente impor­tante, articuli pipăiţi si obiecte antice in stampe foarte fine lu­crate. In brosiur­a din Septembre articlii: „Studii constitu­ţionale de P. Teulescu, necrologulu lui Stefan celu M. cu o precuventare de Radu Ionescu; asociatiunea literaria trans. de D. A. Odobescu, in ’care descrie si scarmena decurgerea adunantii ei generaliemiscarea romaniloru din Ardealu la 1848 de N. Balcescu fericitulu istoricu. Ciocoii vechi si noi de îi. Filimon inca ne administra o materia de­ lectura inte­resanta, care inca reclama sprijinu. Revist­a romana ese dela Aprilie pe fiacare luna cate 10—14 cele 8° cu stampe; si abonam, pe 9 luni vreo 54 cele e trei galbini, iar una brosiura e 5 doidieceri. Se afla si dela inceputu voi. I. (1861 de 9 brosiuri) cu 180 lei si se potu primi dela redac­­tiune, Bucuresci, pasagiulu romanu. Tleraiullu­­ romanu, jura, de economia, politica si literatura, redactoru D. Ion Ionescu a ruptu gliad­’ape cam­­pulu industriei si alu agriculturei. Cu cunoscintie ample spri­jinite de o pracsa si esperientia secura lucra si acesta la lu­minarea poporului spre ai pregăti calea la o stare materiala mai buna, prin propagarea midiulaceloru rationarie de îmbu­nătăţiri in toti romii de industria. Ese 1 data pe sept. cate 1 cola. pretiulu 14 doidieceri de Sem. se primesce dela admi­­nistr. pasagiu romanu. Tesauru de monumente istorice pentru Ro­mani’a etc. de A. Papiu Ilarianu. Pana acumu au esitu din opulu acestu de mare im­por­­tantia pentru istoria siese fasciare, cu cari se incheie seme­­strulu. Fasc. a cinci’a cuprinde: Biselii Michael Vallachiae Vayvoda (Batai’a dela Nicopoli si escursiunile de preste Du­năre. Intrarea lui Mihaiu in Transilvani’a, batai’a cu Bathori cardinalul. Ocuparea Transilvaniei. Martea cardinalului. Toata lumea plina de numele celu mare a lui Mihaiu. Multi turci se făcu creștini. Sultanulu prin soli tramisi anume dela Constantinopole felicita pe Mihaiu Viteazulu. M. ocupa Mol­dova. Ceretile lui Mihaiu catra curtea imperiala, certele cu Basta). In fasciora a sies’a continuatiune: Bataia cu Basta , — cu Bathori, cu Moldovenii reci. Polonii. Mergerea la Praga. Impacarea cu Basta. Batai’a cu Sigiem. Bathori. Certe cu Basta, care ucide pe Mihaiu si liniscesce ostea romana. — Authorii citati de Bisseliu. — Metrum Summarium Voyvo­­daeum) notele auctorului la Bisseliu. Facsimile de epist. In Mihaiu către Sigiam, reg. Poloniei, data in Alba Juli’a 4/2 1600 litografata după originalu. Pretiulu pe anu 14, pe l/2 anu 7 fr. m. a. pentru romanii din Austri’a seu 2 galb., 4 sfanti natur’a Opulu e in totu respectulu demne de serioasa sprijinire. — Mai ese si jurnalulu umoristicu «Nichipercea“ in Bu­curesci si „Dereptulu“ jurnalu juridicu, in care specialitate se mai afla si „Gazeta Tribunaleloru. “ Adaugandu si acestea Foi, «Tel. Romanu,“ Concordia, Amiculu Scólei, Organulu Pedagogicu, si „ Strigoiulu, “ ce esa in Pesta in Sem. I an. 1863, cu 4, si in afara cu o fr.­éta in fine tocma ne sosesce si anunciu pentru o fortia bele­tristica «Aurora Romana“, titlulu sub care anunciaseramu la an. 1854 esirea la lumina a bibliotecei pentru secsulu fru­mosii, inse se innandusise de momii tempului de atunci. Punctele capitale din program­a „Buciumului“ sunt: 1. Naţionalitatea romaniloru; 2. Autonomia României libere; 3. Consolidarea statului României; 4. Cercetarea fruntarieloru; 5. Cercetarea isvoreloru regimului consularu in Romania si combaterea acestui flagelu pe statulu României potrivitu dispositiuniloru si intielesului art. 8 din conventiune. 6. Va esamina si va cere aplicatiuni practice ale dispo­sitiuniloru acestei conventiuni; si acesta poate nu tocmai cu emfasulu cu care s’a esplicatu aceasta conventiune de către unii, cari au uitatu in urma ce disesera mai in­ainte. 7. Va trata despre libertățile publice. 8. Despre libertățile individuali. 9. Despre Împroprietărirea săteanului cu despăgubire si fara paguba proprietariloru, potrivitu programei din 48. 10. Despre instrucțiunea publica, care va cercă sa fia ge­nerale, gratuita si obligatoria. 11. Despre armarea romaniloru după modulu adoptatu de vre­unulu din staturile cele mai regulate ale Europei de astadi, care ar’ fi mai propriu cu positiunea României si d­. caracterulu romanu. 12. Vomu trata despre diferitele categorii de mon- uiri si schituri din Romania, si vomu cere ca tóate acestea sa de­via ale statului, cumu si tóte bisericele de m­iru sa se dea subtingrijirea comuneloru. Anale statistice si economice, sub Redacti­­unea D. P. Martianu capit­alu oficiului statisticu din Romani­a, care urmarescu evenimentele economice ale tierei, cum sunt in presenta, adaugandu proiecte, sfaturi de imbunatatire, agricultura, meseriele, fabricarea, comercialu starea finantieloru generali si speciali, totu obiecte, care ocupa cu multa serio­­sitate pe D. Martianu de candu a spartu gliacea pe campulu acesta si alu economiei politice romane. Instructiunea publica sub Redactiunea renumi­tului nostru literatoru A. Tr. L­aur­ian­­ e cunoscuta citito­­riloru nostri.­­ In urmă salutandu pe toti cititorii nostri cu salutare fratiesca si aducandu gratia si corespondentiloru si capacita­tiloru, ce au sprijinitu misiunea acestora foi in decursulu an. trecutu, incheiu anulu imbetialeloru cu orari, cu anulu nou se re­innoiescu poterile si stările, cu totu ce e reu si invechitu in sortea si starea natiunei nostre se potemu cu poteri unite, cu ouragia si activitate ne’nfrenta restaura si renova spre bi­nele patriei, alu natiunei si glori’a in.­dinastie si a unitei nóastre monarchie, care numai in multiumirea si drepta tractare a totororu poporeloru poate avea unu viitoriu stralucitu. Redactoru respundietoru JACOBU MURESIANU. 408 29060/1862. Publicatiune. După emisulu înaltului Praesidiu alu Cancelare Transilvaniei) Aulice in 25. Nov. 1861 Mai. Sa c. r. apostolica, cu prenalt’a decisiune din 19. Nov. a. c. a binevoitu a aproba urmatoriele mesuri provisorice: Ca fugarii dela asentare din Transilvania, si in a­­cela casa, candu la chiamarea loru inainte, pe calea prescrisa, inainte de asentatiune — din o titula legitita s’ar elibera dela asentare, in viitorii trei ani — s'u pana ce pe calea constitutionala si mai nainte se­ decide ceva — voru fi supusi pedepseloru acel 3n, care adjungu — pe aceia, cari sunt la servitiu milit­aru neapti in intielesulu­i. 45 linea 3 a codicii pentru 114- tregirea armatei. Clusiu, 3. Dec. 1862. 3—3 Dela Praesidiulu c. r. Guvernu Transilanu I Creimeviile m. p. Editiunea: Cu tipariulu lui JOANNE GOTT.

Next