Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-01-11 / nr. 4
16 Pentru continuarea liniei se invoi comitetulu pentru direptiunea Al - Vinz, Sibiiu, Turnu rosiu. Comitetulu mai decisa e cuprinde in decisiunea sa si arip’a drumului de feru Al-Vinz, Belgradu, care e unu milu si diumetate de lunga. Altu Telegramu din 21. Ian. anuntia ca comitetulu a hotaritu , ca mai antaiu se se cladésea line l a Aradu, Belgradu „K.Z.“ Consternare! Nespusa întristare si o desperare de bine in viitoriu pentru Urasiovii S. Ardea 111 resuna din tóate gurile! Ne nutria o sperantia, candu tramiseramu deputati la senatulu imperialu , cumca caus’a drumului de feru va desdauna tier’a de orice frica de centralisatiune, fiendu ca traganduse unu drumu de feru prin mediuloculu tierei, vomu veni in pusetiune cu totii a ne inainta industri’a si ai castiga unu sboru prin redicarea pretiului producteloru, ce se sporedia dela o apropiare lenga drumulu de feru; inse deea senatulu imperialu inca va primi olarirea comisiunei fara a respectă dorinitele si folosele cele mai latite ale tierei, care stau in legătură nu cu o linea de vr’o cateva sărituri, ci numai cu drumulu de feru, ce aru trage camu prin midiuloculu tierei la Brasieu, atunci tata tierea ceialalta de catra nordu si asta se va privi pe sene ca unu copilu masteru si i se voru deschide ochii, ca nu atatu înaintarea culturei, industriei, si a comerciului tierei e scopulu venirei drumului de feru, ci mai multu numai punctele strategice. — O linea ca cea dela Al Vinz — Turnurosiu nu poate multiumi nici o a 6-a parte din tiera si cu acestu drumu feratu nu pote spera Transilvania nici o înflorire întinsa. Indignarea va cresce inse cu atatu mai multu, candu voru vedé locuitorii tierei , ca se incarca cu contributiune si mai mare, care o cere platirea intereseloru la capitatele ce se voru lua imprumutu pentru astufeliu de clădire si portarea acestei greutățile va fi cu atatu mai grea cu catu vom vedé, ca sunt asupriți cu dări mai mari pentru unu drumu de feru dela care pentru depărtare nu potu trage nici unu folosu. Ast’a este vorb’a dilei cu multe alte comentare , care sen. imp.er’ mai vertosu deputatii nostri din trensulu si le potu iptipui. Tocma audimu dela Bucuresci, ca proiectulu pentru concesiunea cailoru ferate in Romani’a se desbate in comisiunea camerei si hotarirea unanima e pentru linea catra Orsiova cu cea dela Buzeu, care impreunanduse cu line’a Romanu scl.se se continue pana in marginea Bucovinei or’ pentru Turnu-rosiu chiaru ai din caus’a strategiei nici unu votu din comisiune nu s’a aflatu. Nu multu ne aru folosi unu drumu feratu, care n’aru avé de scopu a se întruni ei cu caile de feru ale României si prin ele a comunică comerciulu europénu depre uscatu cu marea négra si orientulu mai incolo. In adeveru, ca sentatiunea, ce vedemu, ca făcu acea olarire a comitetului poate avéa si alte consecintie , că ad , negutiatorimea se emigreze de pe aici cu redicatia in vecinătate. Tocma in 11. Jan. se sanctiona de Maiestatea Sa c. r. apostolica legea pentru calea ferata dela Lemberg la Czernowitz si a benevoitu a da concesiunea pentru clădire si folosire princip. Leo Sapieha , Wladimir cav. de Borkovski W. R. Drake, L. M. Rate si Toma Brassey. Romani’a — Minist. Cultelor si Instructiunei Publice anuntia spre sciintia tutuloru, ca este dispusa a aduna si a tipări documente privitoare la istoria natiunei Romane, care nu sunt cunoscute inca. Remunerabiulu pentru o asemenea adunare se va decide dupe ce se va cunoste si apretiui importentia acelora documente prin oameni de sperientia. Cati poseda asemenea documente si sunt siedietori in tiera, potu sa le tramita la ministeriu spre a le cerceta; cei ce poseda asemenea documente si locuescu tieri străine, potu anteiu se vestesca prin scrisori ce felu de documente poseda. Ministru, D. Bolintineanu. Nr. 36601, Dec. 20. Acestu ministeriu, dorindu a imbunatati atatu galeria de tablouri din Iasi catu si acea din Bucuresci, cari deopotrivă lasu atatu de multu de doritu, a decisu a da doua sau trei sale din Academia Sf. Sava din Bucuresei in dispositiunea pictoriloru si negutiatoriloru de tablouri, carii, espunendu-le catva timpu sub ochii publicului , Guvernulu se pota cumperi pe acelea asupra caroru gustulu publicului si alegerea artei aru puté se cadia. Spre realisarea acestui scopu, Ministeriulu a si depusu in dispositia persoaneloru de mai susu doua din salele Academiei Sf. Sava, care voru sta deschise de la 2 pana la 20 Ianuariu inclusivu , dupe care nu se va mai puté prelungi acésta espositiune. Pana la aretatulu timpu. unii amatori vom putea se visiteze espositiunea mentionata la fiacare di de la 5 pana la 20 Ianuarie inclusivu , si de la orele 9 de diminetia si pana la 2 ore dupe amiadi. Ministru, D. Bolintineanu. Nr. 36602, Dec. 28. D. minist. de cultu Bolintineanu dovedesce ca inpeptulu lui bate o anima de romanu devotata fericirei viitoriului romanescu, elu continua neecsorabila calea antecesoriului seu. Proiectele pentru generalisarea instructiunei publice obligate, déca se voru primi de camera, voru provedé tierea cu o miie si mai bine de scóle comunale si primare, portanduse grigia si de cultur’a secsului femeescu preste totu. N. Balcescu lasă după séne multe scrieri istorice, intre cari si viéti’a lui Mihaiu eroulu. Ministeriulu de cultu hotari, că tesaurulu acest’a remasu natiunei de reposatulu se se tiparésca, si s’a insarcinatu consiliulu superioru de instrucţiune a cercetă toate scrierile lui resipite, intieleganduse si cu D. Ioane Ghica, care eră insarcinatu prin testamentulu istoricului a îngriji de scrierile lui, spre a se da la tipariu. — Diurnalele germane de Vien’a si Pest’a publica scrri dela Constantinopole, ca solulu Angliei, Austriei, Prusiei si Rusiei ar’ fi protestată la Porta in contr’a condusului camerei României pentru confiscarea mosieloru manastiresci. Francesulu nuvru, Italianulu ’si trase instrucţiuni. „G. C.“ er’ scrie, ca in urmarea scrisoarei vesiriale, care protestedia peremtoricu in contr’a condusului camerei, sa escalu in Bucuresci o mare inversiunare. Principele cu camer’a si tier’a sunt hotariti a nu mai asculta de poterea suzerana si semnele arata, ca principele României, Serbiei si alu Montenegrului voru pasi întruniți in contra Turciei, si in dilele acestea princ. Cuza cu pr. Serbiei voru avea intalnire in caus’a acest’a si pentru primavera Poartei i se pregatesce unu atacu. Faim’a e, ca trupele turce din taber’a dela Siumla vreau a face o demonstratiune catra granitia. Vidinu a arsu in 26 ; daun’a e 10 mii. piastri. Asta e tata spirea diurn. „Generalu Correspondenz“ chichita si cioplita tocma atunci, candu „Monitoramu Romaniei“ de minte tota ecsintinti’a vreunei scrisoare veseriale. Cestiunea Danesa se totu mai incurca. Representantii alu Austriei si alu Prusiei a provocatu pe min. de Copenhaga a desfientia constitutiunea din 18. Noembre 1863, care concentréaza si Holsteinulu, si regele danu nu vréa se scie de acesta. Asia cata ca 50,000 austriaci se ducu pe drumulu de feru la Holstein, ad. reg. M. D. Hessen, Coronini, regele Belgiei, Pr. de Holstein si alti 9 de venatori. In 20 porniră. La Galicia inca se tramite militia si tunuri, precumu si la cetatile fortificate. In afara, cuventarea lui Thiers in parlamentulu francu impune precumu si pregătirile palateloru pentru congresu in Parisu. Cei 50 mii austriaci porniţi catra Holstein voru trage luarea aminte asupra eventualitatei ce amenintia. PUBLICATIUNE. Posesiunea, reposatului Samuele Nopcsa din Strigi Sangeorgi si Criseni (Comitatulu Hunidora) care sta din o curtă nobilitara cu o gradina si zidire frumosa din 22 jug. catastr. de aratu, 7 jug. de cositu si 7 jug. de pădure, se vinde, deci cumperatorii au a se adresă catra plenipotientariulu L u d o v i cu Szavu din Mociu. Cursurile la bursa in 19. Januariu 1864 sta asia: Galbini imperatesci — Augsburg — — London — — Imprumutulu nationalu — Obligaţiile metalice vechi de 5 % Actiile bancului — — „ creditului — — Obligaţii desărcinării pamentului in 9. Januariu 1863 Bani 73‘50— —Marfa 74 50 5 fl. 74 cr. v. 75 — 121 120 „ 20 „ - 79 „ 90 „ - 12 „ 35 „ - 777 „ — „ 168 . 40 Redactorii respundietoru JACOBU MURESIANU. Editiunea: Cu tipariulu lui JOANNE GOTT,