Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-06-14 / nr. 46

unguresca si fiecare alatura o traducere auten­­ticata in Imb’a celeilalte delegatiuni. § 25. Daca impartesirea ecripturistica in­­templata de trei ori, a remasa fara de resaltari, atonei fia­care delegatione are dreptulo a cere ca cestiunea se se decida prin votare comuna. Ambii presiedinti se intielege in privioti­a locului si timpului siedintiei plenare a ambeloru delegatiuni spre scopulu votarei comune, la care fiecare membru alo ministeriului comunu pote lua cuventulu. § 26. In siedintiele plenare presiede pre­­siedintii delegatiuniloro schimbanduse, candu und­u candu altulu. Sartea decide dintre care cei doi presie­­dinti are se presieda mai antaiu. In tote sesiu­nile urmatorie presiede la adunarea prima ple­naris presiediotele acelei delegatiuni, alu careia presiedinte n’a presiedintu la adunarea nemedi­­locitu premersa. § 27. Pentru ca adunarea plenara se fie capace a aduce olariri se recere a fi prezinte celu putienu 2 parti de trei a membriloru din fiacare delegatione. Decisiunile se făcu cu majoritate absoluta de voturi. De cumva din una delegatione sunt de facta mai multi membri de catu din cealalta, atunci din delegatiunea mai numeroasa se vom retiene de la votare totu atati membri cati sunt recernti pentru ca de amendaue partile se fia numerulu voturiloru asemenea de mare. Cine va trebui se se retiena de la votare, se va decide prin sorti. § 28. Siedintiele plenarie ale ambeloru de­legatiuni voru fi publice. Protocolulu se va porta in amendaue lim­­bele de patra notari din amendaue partile si se va intari in comuna. § 29. Statoririle mai de aproape asupr­a procederii in afacerile delegatiunei senatului im­perialii se voru regulă in ordinea de afaceri, a carei statorire se face din partea delegatiunei. Tarietati. Mijloace cosmetice ven­inoa­se. Me­dicii din Vien’a detera din nou preste cateva preparate foarte periculose, cu care oamenii in desiertatiunea loru voiescu a se face mai tineri si mai frumosi din cum sunt, era corlatanii isi batu jocu de sanetatea si viétima omeneasca. Cateva unsori de vapsitu perulu duse la fisicatulu ca­pitalei spre a fi cercetate se aflara ca sunt din argintu ocsidatu cu san­tru, prin urmare atatu de veninóase, in catu puterea veninului se poata trece cu incetulu pana la crer­. O Pasta (aluatu) de rasu, „Rasirpasta“ pe care unii o intrebuintiaza in locu de sapunu, este o ame­stecătura de calium sulphuris, arseniou si varo usturatorii, pe care oamenii de nimica le iau din vasele de curatita intrebuintiate la fabricele de gaz; de acea pasta ti se aprinde si te ustura peliti’a infricosiata. „Pulbere pentru dame,“ care se si confisca ca si blastamatiile mai susu numite, e o amestecătura cu posida de plumbu (săricică), care pre langa ce e forte veninosu, mai are si acea insusire, ca femei’a ce se spoie­­sce cu acea pulbere, avendu a intrebuintia vreo baia (scalda) ou putioasa, precum e cea dela Baden, seu venindu in vreo regiune de gaz, se face la momentu négra cu o arapaica , 3eo adi­­ca cu plumbule negru, precum a si patitu in var’a trecuta o dama la Baden. Barones’a B. isi cumpara o apa scumpa sub numele roman­ticu „Blanc de perles,“ aceeasi vise era ames­tecata cu doua veninuri tari si omoritoare, adica palomelu numitu si chloru de argintu-viu si era si ocsidu de plumbu. Ticalos’a baroneasa a­­plicandu acea apa capata o aprindere foarte pe­­riculoasa in facla, care’i strick peliti’a si ’io sbarci pentru totudeaun’a. — Fiindca vorbiramu mai insusu de cos­metice veninóase, dati se mai reflectamo si pe barbati la cate ceva. Cele mai multe cb.artb.ii colorate au in si­­ne si mai multu sau mai pucienti substantie ve­ninóase, din care se compunu oolorile, precum arsenicu, cromu-kaly, aniliuu s. a. s. a. Charthi­a de sugare galbina si veneta inca este înveni­nata, de aceea se se fereasca oricine de ea, pen­­tru ca ataca vasele cele mai fine ale organismu­lui omenescu; se ia numai charth­ia alba curata. Unele colori verdi sunt nespusa de pericu­­loase, de aceea se se ferească oricine a’ai zugravi locuinti’a cu verde mai nainte de a se convinge pe de­plina despre insusirea vapaelei. Vasele de arama nealbite grosu cu cosi­­toriu curate, sunt causatoare de moarte in casa de a manca din ele bucate acre, scurtatoare de vietia in oricare alta casa.*) Orice poine copte séu ierte si chiaru laptariile si unsorile infer­­bentate in castrane si tigai de arama, ocsidandu aramau devinu neaparatu mai multu séu mai putienu veninóse, séu cum se dice la romani c o d­­­i­t­e. De catu se mananci cu lingura de arama séu de tompa cu prostu, de o mie de ori mai bine cu lingura de 1 e m u u. Orice jucării copilaresoi făcute cu plumbu sau cu arama rosia sau galbina se se sfarme si arunce pe gunoiu. Unii oameni de nimica intrebuintieza si la gatirea de confetarii si alte aluaturi mai multe vopseli otravioase. Fiindcă nu le cunosci, a­­runca le la o parte. — Cu o viia satisfactiune citiramu in„Con­­cordi’a“ cr. 42 program’a de 23 piese ecsecutata de catra tinerimea romaneasca die Oradea mare a dou’a di de Rusalii in adunarea socie­tății de lectura. — Geniulu națiunii isi asiedia si in Orade’a locuintia permanenta. Literatura. „Nopțile Carpatine seu regele Daciei si regii Codriloru* va fi nu­mele unui romanu ietoricu, ce va apare cu 15 Juliu a. c. Materi’a ce se trateaza in acestu opu­l „lupt’a martiriloru libertății“ din a. 1784 si istori’a regelui codriloru ,,Pintea.“ Opulu va cuprinde 16—17 oale si mai multe ilustratiuni, si fiindca se tiparescu putine esemplaria, acei domni, cari dorescu se aiba acesta carte, suntu rogati a grăbi cu prenumeratiunea. Dnii co­­lectanti dela 10 capeta 1 gratis. Pretiulu e fi. 50 cr. v. a. Banii sunt a se tramite la au­­toriulu in Pest’a strat’a palarieloru (Hutgasse n. 1). J. C. Dragescu, Adunarea generala pentru asociatiune se apropie. Intr'aceea nou­a societate litera­­r­­­a inca isi va incepe lucrările sale la Bucu­­resci. Ore se nu poate fi in stare de a mai păstră fiacare cateva ore libere spre a se mai ocupa si cu afacerile noastre sciintifice si literan­e? La alte natiuni petrunse de marimea problemeloru cate sant a se deslega pe campulu sciintialoru vei aua totudeauna, tocma­­i intre cele mai furioase valuri politice ori numera oarecare de barbati, carii isi voru dice cu Archimedes, Noli turbare meos circulos si isi vom­ vedé mai in­­colo de lucru. Totu din susu atinsulu temeiu ne toamu voia a mai trage luarea aminte a omeniloru de sciintia i­ea si asupra altei întreprinderi sciinti­fice, pe care d. A. Papin Ilarianu procurorulu generalu la Curtea de casatiune o a facutu cu mari sacrificii proprietate a naţiunii romanesci. Aceeasi este Tesauri de monumente istorice pentru Romani’a, esitu pana acum in trei tomuri 4°. Se af­la oricine ostenéal’a de a petrece cu ochii toata mulțimea documentelor­ istorice adu­nate de dr. Papin in aceasta colectiune, se le pana pe acestea la ana loca ca colectiunea istorica facuta de dr. A. T. L a n r i a n n si de repaus. Nicolae Balcescu in Magazi­­nulu istorica ala Daciei, cum si in alte mai multe scrieri istorice ale acestora dei barbati geniali, se alature anualele care se publicară in Moldova atatn mai nainte de 1848, prin dr. Mich. Gogalniceanu cat­ si de atanci incoace, la Cronicarii Tierii ro­man­es­ti (1847), se nu lipsesca a se folosi de Actele si fragmentele publicate de dr. Cipariu (1855), de interesantele Frag­mente istorice, cum si de mai multe d­i­­sertatiuni istorice publicate atatu in tomu­rile elegantei foi sciintifice si literarie Revi­sta romana iotre anii 1861 si 1862 (4° *) Aici ne aducemu aminte de infricosiat’a nenoro­cire intemplata înainte cu cativa ani la Vienna in unuia din cele mai mari institute, in care atunci se bolnavi o parte mare din tineri, era cativa pre langa toata silinti’a medicilorn murira. Redactoru respundietoru NICOBU MURESIANU. 184 mare­, patu si io Bule­ti­nulu instructi­unii mai alesu celu din a. 1865 si 1866 4° mare; se nu uite nici Istori’a generala a Daciei scrisa grecesce de D i o n i s i­u F­o­­tino in trei tomuri si tradusa de Georgia Sionu (Bucuresci 1860), se’si complinesca langa tóate acestea si altele bibliotec’a sa cu Cronic’a lui Georgia Sincai tipărită mai anteri la 1852 si va cunosce pe nsioni si cu o dulce mângâiere sufietesca, carnea mai alesă de ani 20 incóce campulu istoriei nationale a fostu cultivata si la noi mai multa decata oricandu altadata, sau cu alte cuvente. Aceiaşi romani carii au conlucrată la regenerarea naţionala, la facerea prin evenimente a istoriei timpului de fatia, au ingrijitu totuodata a redestepta in­teresata si gustata si pentru istori­a trecutului mai departatu, au data in proprietatea naţiunii o mare mulţime de documente, care seu se per­­dusera, sau deveniseră foarte rare, sau uitate cu totulu. Meritata barbatiloru carii au asudata si mai asuda la înavuţirea istoriei patriei si a naţiunii este cu atatu mai eminente, cu catu este mai bine solutu, cumca sub regimele abso­­lutistice orice alte soiintie potu înainta mai usi­­oru decatu istori’a, era anume istori­a naționala este persecutata sau falsificata din principiu, din care causa si poți observa la oamenii crescuți sub verg’a absolutismului atata nepăsare patra istori’a patriei si a națiunii proprie si celu multa gustata bizara de a citi istori’a poporaloru abié cunoscute dopa nume. In acestea timpuri candu multi se folosescu de istoria spre a’si intemeie inca si de acelea drepturi istorice, care stau in opusetiune flagranta cu tóate drepturile omului, noi inca trebue Be ne vedemu cu totu adinsulu de isto­­ri’a „mosiei nóstre parintesci*, precum se esprima foarte caracteristica unele chrisove. Aceia carii inca n’au avuta ocasiune de a’si castiga Tesaurulu dlui Papin spre a’lu citi, potu combină incai din titule la documentele publicate de do. Papin in interesata „mosiei parintesci.“ Soar’a Tesaurului tom. I. et II. s’a publicata pre catu ne aducemu am­inte, la tim­­pulu seu. Noi astadata reproducemu aici numai din tom­a III. urmatorele. (Va urma). Novissima. M. S’a Domnitoriulu Ro­mâniei calatori pela Braila , Galatiu si la Sali­na intimpinata cu cea mai mare căldură. Im­­peratesa Rusiei vine la Odessa si va petrece la Balta cu princesa de Leuchtenberg mai îndelun­gata. — — Se aseoura, ca Bas. Tamasi, conoip. gub. transl. e denumita de mare capitanu alo Foga­­rasiolui. Din Pest’a se spria, ca Primatele, A. Ep. Hainald si Br. Siagm­a au intrata ca membri fondatori la banc’a asecuratoria de vietia „Haza.“ Diet’a Croației s’a desfăcuta si se esoria alegeri nene. Advocatura croata Mrazowic tipări o procla­mation in contra uniunei cu Ungari’a, care inse­ta confiscata de pres. locotenentiei in 500 ecs. Ifm­peratuta Macsimilianu s’a judecata le co­­silarei se afla pe drama patra Europ’a, după telegr.­nane. Nr. 632/civ. 2_3 Din partea judecătoriei sing. branena in Zernesci se face cunoscuta lui Aldea Benga din Sir­e­tienutulu Bravului, ca Stanu Colesiu din Zernesci a inaintatu in contra lui incusa la 6 Maiu a. c. Nr. 632 pentru 3 galbini, 10 fl. si 18 u­. v. a. c. 8. c.; si fiinduca ubicatiunea pre­­senta a incusatului e necunoscuta, asie i s’a denumita de curatare spre representare in acestu procesu din advocata Nanasi din Fagarasiu. Incusaturu prin acesta se face atenta, ca pana la diu’a de infaciosiare ordinată pe 31 A u g n s t u a. c. are ori asi informa curatorele in privinti’a starei causei sale de judecata spre alu pate representa cu succesu, seu a face cunoscntu judecătoriei unu alta representante, ca ia din contra pericululu ce ar urma din nebagarea in sema a acestei provocări, are a’si­ lu ascrie incusatulu. Zernesci in 10 Maiu. Judecatori’a sing. branena. Cursurile la bursa in 25. Iuniu 1867 sta asia: Galbini imperatesci — — 5 fl. 90 cr. v. Augsburg — — — 122 , — „ London — — — 124 a 70 „ E d i c t u. Editiunea: Cu tipariulu lui JOANE GOTT si fiiu HERIUCU.

Next