Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-06-14 / nr. 46
unguresca si fiecare alatura o traducere autenticata in Imb’a celeilalte delegatiuni. § 25. Daca impartesirea ecripturistica intemplata de trei ori, a remasa fara de resaltari, atonei fiacare delegatione are dreptulo a cere ca cestiunea se se decida prin votare comuna. Ambii presiedinti se intielege in priviotia locului si timpului siedintiei plenare a ambeloru delegatiuni spre scopulu votarei comune, la care fiecare membru alo ministeriului comunu pote lua cuventulu. § 26. In siedintiele plenare presiede presiedintii delegatiuniloro schimbanduse, candu undu candu altulu. Sartea decide dintre care cei doi presiedinti are se presieda mai antaiu. In tote sesiunile urmatorie presiede la adunarea prima plenaris presiediotele acelei delegatiuni, alu careia presiedinte n’a presiedintu la adunarea nemedilocitu premersa. § 27. Pentru ca adunarea plenara se fie capace a aduce olariri se recere a fi prezinte celu putienu 2 parti de trei a membriloru din fiacare delegatione. Decisiunile se făcu cu majoritate absoluta de voturi. De cumva din una delegatione sunt de facta mai multi membri de catu din cealalta, atunci din delegatiunea mai numeroasa se vom retiene de la votare totu atati membri cati sunt recernti pentru ca de amendaue partile se fia numerulu voturiloru asemenea de mare. Cine va trebui se se retiena de la votare, se va decide prin sorti. § 28. Siedintiele plenarie ale ambeloru delegatiuni voru fi publice. Protocolulu se va porta in amendaue limbele de patra notari din amendaue partile si se va intari in comuna. § 29. Statoririle mai de aproape asupra procederii in afacerile delegatiunei senatului imperialii se voru regulă in ordinea de afaceri, a carei statorire se face din partea delegatiunei. Tarietati. Mijloace cosmetice veninoase. Medicii din Vien’a detera din nou preste cateva preparate foarte periculose, cu care oamenii in desiertatiunea loru voiescu a se face mai tineri si mai frumosi din cum sunt, era corlatanii isi batu jocu de sanetatea si viétima omeneasca. Cateva unsori de vapsitu perulu duse la fisicatulu capitalei spre a fi cercetate se aflara ca sunt din argintu ocsidatu cu santru, prin urmare atatu de veninóase, in catu puterea veninului se poata trece cu incetulu pana la crer. O Pasta (aluatu) de rasu, „Rasirpasta“ pe care unii o intrebuintiaza in locu de sapunu, este o amestecătura de calium sulphuris, arseniou si varo usturatorii, pe care oamenii de nimica le iau din vasele de curatita intrebuintiate la fabricele de gaz; de acea pasta ti se aprinde si te ustura peliti’a infricosiata. „Pulbere pentru dame,“ care se si confisca ca si blastamatiile mai susu numite, e o amestecătura cu posida de plumbu (săricică), care pre langa ce e forte veninosu, mai are si acea insusire, ca femei’a ce se spoiesce cu acea pulbere, avendu a intrebuintia vreo baia (scalda) ou putioasa, precum e cea dela Baden, seu venindu in vreo regiune de gaz, se face la momentu négra cu o arapaica , 3eo adica cu plumbule negru, precum a si patitu in var’a trecuta o dama la Baden. Barones’a B. isi cumpara o apa scumpa sub numele romanticu „Blanc de perles,“ aceeasi vise era amestecata cu doua veninuri tari si omoritoare, adica palomelu numitu si chloru de argintu-viu si era si ocsidu de plumbu. Ticalos’a baroneasa aplicandu acea apa capata o aprindere foarte periculoasa in facla, care’i strick peliti’a si ’io sbarci pentru totudeaun’a. — Fiindca vorbiramu mai insusu de cosmetice veninóase, dati se mai reflectamo si pe barbati la cate ceva. Cele mai multe cb.artb.ii colorate au in sine si mai multu sau mai pucienti substantie veninóase, din care se compunu oolorile, precum arsenicu, cromu-kaly, aniliuu s. a. s. a. Charthia de sugare galbina si veneta inca este înveninata, de aceea se se fereasca oricine de ea, pentru ca ataca vasele cele mai fine ale organismului omenescu; se ia numai charthia alba curata. Unele colori verdi sunt nespusa de periculoase, de aceea se se ferească oricine a’ai zugravi locuinti’a cu verde mai nainte de a se convinge pe deplina despre insusirea vapaelei. Vasele de arama nealbite grosu cu cositoriu curate, sunt causatoare de moarte in casa de a manca din ele bucate acre, scurtatoare de vietia in oricare alta casa.*) Orice poine copte séu ierte si chiaru laptariile si unsorile inferbentate in castrane si tigai de arama, ocsidandu aramau devinu neaparatu mai multu séu mai putienu veninóse, séu cum se dice la romani c o dite. De catu se mananci cu lingura de arama séu de tompa cu prostu, de o mie de ori mai bine cu lingura de 1 e m u u. Orice jucării copilaresoi făcute cu plumbu sau cu arama rosia sau galbina se se sfarme si arunce pe gunoiu. Unii oameni de nimica intrebuintieza si la gatirea de confetarii si alte aluaturi mai multe vopseli otravioase. Fiindcă nu le cunosci, arunca le la o parte. — Cu o viia satisfactiune citiramu in„Concordi’a“ cr. 42 program’a de 23 piese ecsecutata de catra tinerimea romaneasca die Oradea mare a dou’a di de Rusalii in adunarea societății de lectura. — Geniulu națiunii isi asiedia si in Orade’a locuintia permanenta. Literatura. „Nopțile Carpatine seu regele Daciei si regii Codriloru* va fi numele unui romanu ietoricu, ce va apare cu 15 Juliu a. c. Materi’a ce se trateaza in acestu opul „lupt’a martiriloru libertății“ din a. 1784 si istori’a regelui codriloru ,,Pintea.“ Opulu va cuprinde 16—17 oale si mai multe ilustratiuni, si fiindca se tiparescu putine esemplaria, acei domni, cari dorescu se aiba acesta carte, suntu rogati a grăbi cu prenumeratiunea. Dnii colectanti dela 10 capeta 1 gratis. Pretiulu e fi. 50 cr. v. a. Banii sunt a se tramite la autoriulu in Pest’a strat’a palarieloru (Hutgasse n. 1). J. C. Dragescu, Adunarea generala pentru asociatiune se apropie. Intr'aceea noua societate literara inca isi va incepe lucrările sale la Bucuresci. Ore se nu poate fi in stare de a mai păstră fiacare cateva ore libere spre a se mai ocupa si cu afacerile noastre sciintifice si literane? La alte natiuni petrunse de marimea problemeloru cate sant a se deslega pe campulu sciintialoru vei aua totudeauna, tocmai intre cele mai furioase valuri politice ori numera oarecare de barbati, carii isi voru dice cu Archimedes, Noli turbare meos circulos si isi vom vedé mai incolo de lucru. Totu din susu atinsulu temeiu ne toamu voia a mai trage luarea aminte a omeniloru de sciintia iea si asupra altei întreprinderi sciintifice, pe care d. A. Papin Ilarianu procurorulu generalu la Curtea de casatiune o a facutu cu mari sacrificii proprietate a naţiunii romanesci. Aceeasi este Tesauri de monumente istorice pentru Romani’a, esitu pana acum in trei tomuri 4°. Se afla oricine ostenéal’a de a petrece cu ochii toata mulțimea documentelor istorice adunate de dr. Papin in aceasta colectiune, se le pana pe acestea la ana loca ca colectiunea istorica facuta de dr. A. T. L a n r i a n n si de repaus. Nicolae Balcescu in Magazinulu istorica ala Daciei, cum si in alte mai multe scrieri istorice ale acestora dei barbati geniali, se alature anualele care se publicară in Moldova atatn mai nainte de 1848, prin dr. Mich. Gogalniceanu cat si de atanci incoace, la Cronicarii Tierii romanesti (1847), se nu lipsesca a se folosi de Actele si fragmentele publicate de dr. Cipariu (1855), de interesantele Fragmente istorice, cum si de mai multe disertatiuni istorice publicate atatu in tomurile elegantei foi sciintifice si literarie Revista romana iotre anii 1861 si 1862 (4° *) Aici ne aducemu aminte de infricosiat’a nenorocire intemplata înainte cu cativa ani la Vienna in unuia din cele mai mari institute, in care atunci se bolnavi o parte mare din tineri, era cativa pre langa toata silinti’a medicilorn murira. Redactoru respundietoru NICOBU MURESIANU. 184 mare, patu si io Buletinulu instructiunii mai alesu celu din a. 1865 si 1866 4° mare; se nu uite nici Istori’a generala a Daciei scrisa grecesce de D i o n i s iu Fotino in trei tomuri si tradusa de Georgia Sionu (Bucuresci 1860), se’si complinesca langa tóate acestea si altele bibliotec’a sa cu Cronic’a lui Georgia Sincai tipărită mai anteri la 1852 si va cunosce pe nsioni si cu o dulce mângâiere sufietesca, carnea mai alesă de ani 20 incóce campulu istoriei nationale a fostu cultivata si la noi mai multa decata oricandu altadata, sau cu alte cuvente. Aceiaşi romani carii au conlucrată la regenerarea naţionala, la facerea prin evenimente a istoriei timpului de fatia, au ingrijitu totuodata a redestepta interesata si gustata si pentru istoria trecutului mai departatu, au data in proprietatea naţiunii o mare mulţime de documente, care seu se perdusera, sau deveniseră foarte rare, sau uitate cu totulu. Meritata barbatiloru carii au asudata si mai asuda la înavuţirea istoriei patriei si a naţiunii este cu atatu mai eminente, cu catu este mai bine solutu, cumca sub regimele absolutistice orice alte soiintie potu înainta mai usioru decatu istori’a, era anume istoria naționala este persecutata sau falsificata din principiu, din care causa si poți observa la oamenii crescuți sub verg’a absolutismului atata nepăsare patra istori’a patriei si a națiunii proprie si celu multa gustata bizara de a citi istori’a poporaloru abié cunoscute dopa nume. In acestea timpuri candu multi se folosescu de istoria spre a’si intemeie inca si de acelea drepturi istorice, care stau in opusetiune flagranta cu tóate drepturile omului, noi inca trebue Be ne vedemu cu totu adinsulu de istori’a „mosiei nóstre parintesci*, precum se esprima foarte caracteristica unele chrisove. Aceia carii inca n’au avuta ocasiune de a’si castiga Tesaurulu dlui Papin spre a’lu citi, potu combină incai din titule la documentele publicate de do. Papin in interesata „mosiei parintesci.“ Soar’a Tesaurului tom. I. et II. s’a publicata pre catu ne aducemu aminte, la timpulu seu. Noi astadata reproducemu aici numai din toma III. urmatorele. (Va urma). Novissima. M. S’a Domnitoriulu României calatori pela Braila , Galatiu si la Salina intimpinata cu cea mai mare căldură. Imperatesa Rusiei vine la Odessa si va petrece la Balta cu princesa de Leuchtenberg mai îndelungata. — — Se aseoura, ca Bas. Tamasi, conoip. gub. transl. e denumita de mare capitanu alo Fogarasiolui. Din Pest’a se spria, ca Primatele, A. Ep. Hainald si Br. Siagma au intrata ca membri fondatori la banc’a asecuratoria de vietia „Haza.“ Diet’a Croației s’a desfăcuta si se esoria alegeri nene. Advocatura croata Mrazowic tipări o proclamation in contra uniunei cu Ungari’a, care inseta confiscata de pres. locotenentiei in 500 ecs. Ifmperatuta Macsimilianu s’a judecata le cosilarei se afla pe drama patra Europ’a, după telegr.nane. Nr. 632/civ. 2_3 Din partea judecătoriei sing. branena in Zernesci se face cunoscuta lui Aldea Benga din Siretienutulu Bravului, ca Stanu Colesiu din Zernesci a inaintatu in contra lui incusa la 6 Maiu a. c. Nr. 632 pentru 3 galbini, 10 fl. si 18 u. v. a. c. 8. c.; si fiinduca ubicatiunea presenta a incusatului e necunoscuta, asie i s’a denumita de curatare spre representare in acestu procesu din advocata Nanasi din Fagarasiu. Incusaturu prin acesta se face atenta, ca pana la diu’a de infaciosiare ordinată pe 31 A u g n s t u a. c. are ori asi informa curatorele in privinti’a starei causei sale de judecata spre alu pate representa cu succesu, seu a face cunoscntu judecătoriei unu alta representante, ca ia din contra pericululu ce ar urma din nebagarea in sema a acestei provocări, are a’si lu ascrie incusatulu. Zernesci in 10 Maiu. Judecatori’a sing. branena. Cursurile la bursa in 25. Iuniu 1867 sta asia: Galbini imperatesci — — 5 fl. 90 cr. v. Augsburg — — — 122 , — „ London — — — 124 a 70 „ E d i c t u. Editiunea: Cu tipariulu lui JOANE GOTT si fiiu HERIUCU.