Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-10-09 / nr. 78

— „TRANSILVANI’A“, foi’a asociationei Nr. 21 coprinde: protocolule adunarei generale (VIII) si edinti’a II. Reportiile secretariului II; institutuile francesi din Franci’a ; epistole agro­nomice ; Clio (continuare), cu registru de do­cumente pentru chenesiate etc., publicarea ba­­nilor c incursi si concurse : 1. Pentru unu ajutoriu de 25 fl. unui in­­vetiacelu de meseria Cererea cu testimoniale despre portare buna si desteritate lăudabile pe langa carte de botezu se se tramita pana la 31 Oct. 2. Concursu la unu stipendiu de 100 fl. pentru unu ascultatoriu de drepturi afara de patria, terminala e pana la 31 Oct. Testimoniulu de paupertate pe langa celu scolastica si carte de botezu alaturate petitionei se se tramita pana la 31 Oct. la comitetulu asociatiunei. — — „MAGAZINU PEDAGOGICII“, tomulu 2, fascier’a 9 cuprinde : Catechese practice, in­­vetiamentulu intuitiva , dispitatiune tienuta in conferinti’a invetiatoriloru din protop. Clu­iului , destinatiunea omului spre ratiune si libertate etc., Ioane Mariann. Din biografi’» ace­­stui barbatu ram in felinin seu. Statutele socie­­tatii literarie sociale „Romani’a“ din Vien’a si varietati, carem urméza publicarea prenumeran­­tiloru. Gimnasium­ din Nasendu in cursulu acesta s’a sporita cu clas’s a VI si corpulu profeso­rala cu doi individi: Dr. Ioane Lazaru si teol. Ioane Marciano pe langa unu magistru de mu­sica si altuia de desemna. Numerulu scolari­­loru in gimnasiu e 128; in scóal’8 normala 242, la cursuri pedagogica 52 si in seól’a de fete 31. Frumosu numeru de junime studiósa. De ceriuri, ca se se indoiésea, avendo a concurge acolo la toti răcnii de cultura, ce speramn , ca se voru mai deschide. — — „ALBIN’A PINDULUI“, litere, sciintie si arte Nr. 7 cuprinde intre site articole: Eroii Pindului: Căci­ Anton, de Gr. H. Grandea; Zens: I Noţiunea teodiceei; II. Influinti’a si­­stemeloru filosofice asupra teodiceei; III. Cam ajungemo la ideea de Dumnedieu, studiu de Gr. H. Grandes. Sofocle (scena), drama de Flot­­acher, tradusa de Gr. H. Grandea. Inocentiu Clavin, biografia de Densuseanu. Conrado, poema de D. Bolintineanu si alte articule si poesii. — — „FAMILI­A“, faima cunoscuta enciclo­pedica si beletristica cu ilustratiuni in toate nu­merele, cuprinde in Nr. 33. Poesia: Amorulu unei marmore; de Mihaiu Eminescu. Novela istorica . Economi’a timpului , dedicata dómne loru de casa de G. Trails. Suvenire de cala­­toria; literatura de Alb. d’Otreppe de Bouvette; Cohalmu (Rupea) cu ilustratiune. Ce e nou ? Si notitie din străinătate. Esa torn a 8 di cate una cela si l/i' Pret'D'n 4 fl., pentru Romani’a­­ galbena pe sem Credemu, ca acesta fata va fi pe mas’a tuturora damelora romane, ca una ce nutre8ce viati’a Gmiliaria on spiritulu cultu­­rei moderne nationale. — — I. CATECHISMULU dreptului admini­strativa romana, opu autorisatai de dna ministru instructiunei publice pentru clasele III si IV piimerii si pentru ecalele de cornet din a dou’a editione revedinta, coresa si adaugita , pretiulu unui ec­emplariu 50 bani. II. Manuala teore­­tica practica economi’a politica. Pentru nsur­ elevilor­ din scólele de dreptu si de comerciu , proprietarhoi o, comercianti­­lorn, meseriasiloru, agricultoriloru si functiona­­riloro. Volume ce trece preste 500 pagine, de Dr. I. C. Le­r­esc­o Pretiulu unui ecsem­­plariu 4 lei noi libr. Danielopulo in Bucuresci. — BISERIC­A ADEVERATA si chiama­­rea bisericei romane de archimandritulu Nice­­foru Iliescu Sprinceana. Fostulu rec­toru la seminariulu de Husi, la acelu din mona­­stirea Neamtinlu, si curatoru la monastirea Bi­­striti la judeciulu Neamtinlu , era acum aflatoru in monastirea Seculu. Se afla depusa spre reodiare in Bucuresci la librăriile Ioanidu si Socec; era in Romani’a- Moldavi’a, la Costache Teodora, negutiatori in tergulu Neamtinlu. Pretiulu unui ecsemplariu este 2 sfanți austriaci. — — SCOL’A DE FEMEIE ADULTE diri­­giata de domnisioar’a Constanti’a Dinca ca ojatorialu dnei Mari­a Fagarasianu si a dsie­­relor. M. Ciocarlanu, E. Savescu, E. Savulescu si S. Condeescu ce au terminata cursuri de pe­dagogia, se va deschide la 6 Oct. dela 11 ore pana la 2 după amedi. Lectiuni gratuite de citire, scriere, calcula, religiune, morala, hygiena si lucru cu acum­. — Cârti, chartia, condeie si totu materialelu trebuitoriu se va da gratuita elevelorn. Invitama pre toate femeiele de comercianți, de lucratori, pre femeiele servitorie, june fete seu socii si mame, a veni in toate Duminicile la scoala unde voru deprinde cele atatu de trebui­­tórie oricărei femei. Rugamn pe toti stapanii a permite servito­­rielorn dlorn, se frecvente asta scóla unde vom­ deprinde a’ei îndeplini mai bine datoriile. înscrierea eleveloru se face la ds’a Const. Dunce, atrat’a drepta, Nr. 2 si la inceperea cur­sului la scóla dela 10 ore diminétia. Scoal’a de femei adulte Nr. 1, se afla straj’a Academiei Nr. 27 in localolu scólei de fete de Rosiu. Premiuri banesci se voru distribui la fini­­tulu anului soolariu celoru ce ar’ avea necesi­tate de asemenea ajutorie. Constanți­a Dane­a, membr’a societății pentru invetiamentuln poporului. — (Statistica.) Veniturile unite ale tutu­rora statuteloru din Europ’a se urea la sum’a de 10.800 milióne lei noi. Din acésta soma 2170 milióne represents spesele de perceptiune si remane pentru trebuintiele statuteloru 8630 milióne. Cheltuielile inse se urca la sum’a de 9700 milioane, astfeliu incatu deficitulu anuale se poate calcula la 1070 milioane lei noi. Acesta defícitu se intielege, ca se acopere cu împrumu­turi. — Din sum’a totala a cheltuieliloru dom­­nitorii absorbu 230 milioane, armatele 3040 mi­lioane. Datoriele stateloru, cari in cea mai mare parte au luata nascere prin armari nesocotite, absorbit 3245 milioane. Astfeliu, abia 4°­0 re­tuson disponibili pentru a acoperi cheltuielile necesitate pr­in toate celelalte trebuintie ale sta­tului. O alaturare curioasa este aceea a spese­lor­ ce se făcu pentru armata si pentru inve­tiamentu in diferite staturi. Armata Instructiune. Nr. 5891/civ. 1868. 2—3 £ d i c t u. Dela magistratulu urbaou si districtualu alu Bra­­siovului cu tribunalu se face cunoscuta, cum­ca la ce­rerea dlui advocatu Nicolau Strevoiu, representantelui massei concursuale a lui Nicolau Gaitanariu, s’a apla­­cidatu licitarea iuobilialoru, pretioseloru si a măriei ce se afla de facia nevendute si cari se tienu de m­ass­a concursuala a lui Nic. Gaitanariu. Spre scopulu ace­sta s’a ordinatu terminulu pe 31 Octobre a. c. Licitarea se va tiene in faci’a locului si se adauge, ca in termi­­nulu acesta se voru vinde obiectele licitande si mai diasa de sam’a pretiuirei loru. — Bra­iovu 10 Octobre 1868. Dela magistratulu urbanu si districtualu cu tribunalu. Nr. 1307 1868. 2­3­­2 scriere de concursii. Pentru unu stipendiu de 60 d­. v. a. din fundatiu­­nea fericitului Petru Maioru usuatu pana aci de Deme­­tria Todoru prin acestea pana in 25 Octobre se escrie concursă. Dela concurenții la acestu stipendiu se cere­­ ca se aiba testimoniu scol, cu calcun­ de eminentia si por­tare morale buna. 2. Cu consângenii, carii voru avéa preferintia, se documenteze legaimente gradulu de sangeneitate, in care se afla cu piulu fundatore. Concurenții la acestu stipendiu au de asi tramite cererile loru concursuali instruate după recerintiele es­­prese in ordinatiunea consistoriale din 17 Augusta a. c. Nr. 1073 deja publicate in Nr. 62—63 pre terminulu pre­ptu la subinsemnatulu consistoriu mitropolitana. Blasiu 5 October 1868 s. n. Consistoriulu mitropolitanu gr. cat. de Alb­a Iulia. Prima banca transilvana in Brasiovu. Acesta banca -si începe activitatea cu afacerile sale in 26 Octobre a. c. Sub firma improtocolata : „Prim­a banca transilvana in Brasiova.“ Si deschide deocamdată dintre afacerile acele, la care e indreptatita prin statute, urmatoarele: a) Afacerea de escomptu. a) Afacerea de antici­pation pe efecte si producte crude. c) Afacerea comi­­sionaria de banca in generalu. A. Afacere de escomptu. Spre escomptare, politiele provediote celu pucinu cu 2 subscrieri cunoscute de solide, subscrise pe de­­plinu după ordinea lorn, si care suntn de a se solvi in piacina acesta, se potu preda pe termino celu mai lungo de 92 dile in fiacare di de preste septemana pana cela malta la 12 ore. Domicile, cari suntu avisate a se solvi in Bra­­siovo, Pest’a si Vien’a si cari au termina de plata cela multa de 92 dile, suntu a se preda in consemnatiunile destinate pentru escompto. Cass’a pentru politiele primite de catra comitetule de censura va arma in diu’a darii loru in launtru cela­lalta pana la 4 ore după amedi, pe langa inapoiarea a­­deverintii de primire. B. Afacerile de anticipatiuni. Banc’a respecteaza cu credita toate efectele notate la bursele din Pest’a si Vien’a, moneta de anin si de arginta cu cursu, produete crude si marfe, dupa me­­sur­a fonduriloro ei desponibile, pentru termina de 90 dile si dupa decursula acestuia da si o prelungire mai departe. Dintre productele crude se potu respecta cu cre­dita numai acelea, care nu suntu supuse stricatiunii si pentru a caroru păstrare sigura se da garanti­a ne­­cesaria. Cereri de împrumute pe efecte si monete de auru si arginta cu cursu se voru primi ori candu si antici­­patiunile corespondiatorie se voru da indata. Anticipatiunile trebue se se céra in scrisu si se voru resolvi cu tóta iutiala. Fiacine, care poate documenta, ca e posesoru legi­tima ala efecteloru, producteloru respective, e indrepta­­tita a conta la împrumute. C. Afaceri de comisiuni. Acestea afaceri cuprindu in sine calatoriele comi­­siunei, vendiarea efectelorn de pretiu si a raarfuriloru de tata m­anta, pe langa datele corespund,datoria, pana ce se va efectui insarcinarea sau comisionule. Se primescu însărcinări de subscriptiuni pe none întreprinderi, inlaun­­trul­ tierei, la incasso de politie, cupoane si alte sume de pretiu, socotele etc. etc. Modalitățile mai deaproape, care se apleca la afa­cerile de escomptu si împrumutări, se potu vedé in biu­­ronlu bancei, precum si consemnationea de esibite pentru politiele de escomptatu, se potu primi politiele pe langa rebonificare de 3 cr. pe cola. — Brasiovu 14 Octobre 1868. Consiliulu administrativii. A. Schwarze et Bam­ba piati’a Nr. 16 , recomanda onoratilor u­nei masterii si onoratului publica depositulu loru bine asortata de marfa : materii de cele mai modeme de paletone, pantaloni si giletce. Sususcrisii prin conperatur’a marfei, întreprinsa in persona cu multa înlesnire atatu in laintru cat­ si a­­fara din statu, se afla in stare a provede pe onorabilii sei musterii sub cele mai eftine conditiuni cu cea mai buna marfa si cu celu mai bunu folosu. G. 7—10 JC* JEcsemplaria din Gazeta dela inceputu anului se afla destule. — Se poate prenumtra fara scurtare. — Refuirea ? !! Cursurile ia burea in 20. Oct. 1868 sta asia. Qaibini imperatesci — — 5 fl. 51 cr. v. Augsburg — — — 113 , 50 „ London — — — 115 „ 65 „ Imprumutulu nationala — 57 „ 30 „ Obligaţiile metalice vechi do &­alo 58 „ 30 „ Actiile bancului — — 759 „ — „ creditului — — 212 „ 50 „ Obligaţiile transilvane al* desărcinării pamen­­tului in 15. Oct. 1868 : Bani 70 50 — Marfa 71*—. Franci’a 295/iooo AV1000 Austi i’a 270/lOOO 19/1000 Bavari’a 219/uoo 22/iooo Ssosoni’a 219/1000 37Aooo Wiirtemberg'a 219/1000 4^/iooo Baden 182/1000 33/i000’ „Rom.“ Redactorui respundietoru JACOBU MURESIANU, 314 Editiunea: Cu tipariulu lui JOANE GOTT si fiiu HENRIQQ.

Next