Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-10-19 / nr. 77
anima, cunoscu, colega, adjungu, un’a camdata, totoru, moneta, urgente, diosu (in locu de josu), ére, peno, dupo, pariete, vergel’a, particel’a, pucinu, ambula, infla, inco, demaneti’a, fiendu, centu (in locu de suta), dente, folia (foia), deregu, sentire, lapedu, rapedu, coci (in locu de caci), anghiu, plenu, eminescu, potiu, prendu, respondu, ferbente, tramitu, stracoru, bene, lepori, aventure, dupo, curagiosu, nomescu, etc., scu trebuie se pronunciamu si se scriemu după pronunciarea actuale romana. Deca trebuie se pronunciamu si se scriemu după modulu pronunciarei archaice romanesci, atunci de ce senudicemu eale, mease, feace, easte, etc.; or’ deca trebuie se ne intorcemu la pronunciarea latina, de ce nu dicemu vervece, viride, omini, calidu, bonu, mensa, etc. Istori’a limbeloru primitive demonstra ca nu numai cuvintele limbai arice, trecandu la fiacare poporu, s’au schimbatu si in vocali si in consunanti, dér’ acelasi cuventu intr’unu poporu schimba cu tempulu si vocali si consunanti, după o lege particulara in fiacare limba. Astu-feliu de esemplu cuventulu prétiu (pretu). Latinii l’au pronunciatu odata prekium, mai tardiu pretium, apoi premium; in romanesce faci’a la plur, face fecie, masa mese etc. Care doreste folosulu morale a nu pronuncia cuvintele după pronunciarea actuale si a ne intorce in trecutu, pe candu torentele pronunciarii actuale generale a poporului romanu ne ia inainte? Care este folosulu morale de a dice femina, in locu de femeia? Eu nu lu vedu. Dnii membrii ai comissiunii lesicografice, deca lu sciu, i rogu se nilu spună. In ambele arice, deca suntu cuvinte cari au fostu supuse la mai multe schimbări ori prescurtări suntu cuvintele adjectiveloru numerali, spre esemplu: douedieci, care însemna de doue ori douemani; si care ar’ trebui se fia intregu dvadvarianta, s’a transformatu in latinesce in v i g i nti, si Latiniloru nu le a trecutu prin minte se pronuncie si se scrie după pronunciarea antica, care eră intrega, in romanesce din patru-supr’adiece, dicemu patrusprediece, si mai prescurtatu paisprece, si cine scie cu tempulu cum are se ajunga; si ese dieci tinde a deveni si aidieci. La pluralele femenine in e este o tendintia a se face in i, precum: literile, manile, fetile, etc., si cu catu vomu tiene noi la e este imposibile se scapamu de i, precum si la altele la cari se scrie cu e si se aude cu i, mai cu sema in Moldov’a, precum: dulci, verdi, bini, mini, tini, de care or’ nu potemu scapă. De aceea este o cestiune nu de ortografia, ci de limb’a ai de viitoriulu limbei romane si poporului romanu, si se nu mergemu in contr’a tendintieloru limbei romane si progresului, si cautandu in zadaru se ne intorcemu inapoi. Deci suntu pentru coprinsulu artiolului 7 din propunerea Domnului Odobescu. Domnulu Laurianu vede ca cestiunea s’a ingrosiatu. La infiintiarea societății academice credeamu ca s’a castigatu nou terenu si ca s’a facutu unu pasu inainte; acum vedemu ca Domnulu Caragiani pune cestiunea pe unu nou terenu, caci D-sa areta a fi gresitu totu ce s’a facutu pana acum. Se dau formul’a acestei tendintie: se scrie fiacare precum lu taie capulu, ba potemu merge mai departe, lapedandu vocalele; d’aci apoi s’ar’simplifică si mai tare lucrulu, deca amu scrie cu semne stenografice sau chiar’ ideologice, de unde consecinti’a firesca ar’, fi d’a nu scrie de feliu. Éca radicalismulu unde merge. Domnulu Ionescu, in cestiune de regulamentu, observa ca dintr'o discusiune seriosa s’a facutu o derisiune, esagerandu-se lucrulu de amendoue partile. Noi trebuie se remanemu pe terenulu practicu si se nu trecemu pe celu fantasticu. Nu vomu scrie paisprece, dar’ nici vomu cere un’apir’a, ca n’o se capetamu pera, etc. Domnulu presiedinte închide discusiunea, invitandu pe membri a se intruni or’ a dou’a di, spre a continuă. Siedinti’a se rădică la 6 ore. Presiedinte: Dr. A. Botu. Secretariu ad-hoc: Alesandru Romanu. „Romanulu." Elementari» seu Abecedar!» pentru scólele romanesci, compusa după principiale scriptologice pure de Basiliu Petri professoru preparandiale cu illustratiuni forte frumosu si cu litere noue de Lipsc’a a esitu acum la lumina in Sibiiu, editur’a lui Juliu Spreer, la care se afla si unu indreptariu pentru invetiatoriu. Acestu Abedariu, metodicu successivu si forte correspundietoriu spre a înlesni deodata si cetitulu cu scrisulu, si scrisulu cu cetitulu, mna si totufeliulu de scriere si tipariu romanu, acomodatu primei preceperi si exercitări, e baseatu pe una exactitate si inlesnire demna de a fi introdusu in scólele de ambele sexe romane si nu remane indoiala, ca elu va facilita scrisulu si cititulu preste tota asteptarea, daca se va aplica cu zelu. Pretiulu e numai 35 cf. legatu. Indreptariulu la tractarea Abedariului totu de B. Petri se capeta cu pretiulu 1 fi. 20 cr. — Cinci tabele mari de pariete din istoria naturale elaborate cu toate figurele colorate, si nomenclaturele romanesci si latinesci, treidieci de clasi de animale cu 12 fi. Portare de buna cuvenientia de T. Cipariu 15 cr. Carte de lectura rom. pentru scólele primărie edit. 4 cu 45 cr. Istori’a romana nationale de Marienescu, 40 cr. totu acolo. — Revist’a contimporana. Litere—Arte —Sciintie, an. II nr. 10 din 1 Oct. 1874 Bucuresci. Tipografi’a Thiel et Weiss Lipscani 11—13 are sumariulu materiale. Casatorita după despartienia, novella de Gr. Marianu; Versuri del. Luca Caragiale; Condea de Stemiu; Betranulu catra Amoru poesia de A. Larra; Scisori anthropologies de G. Cantacuzino; Viitoriulu, poesia de G. Meitani; Notitie asupra Salineloru de Stef. Stefanescu. Revista C. apare in prim’a a fiacarei lune in brosiura pana la 100 pagine, pretiulu 30 lei noi pe anu, pentru studenti 15 lei (a 40 cr. m. a.). Abonamentulu se face numai pe anu. Cei cari se aboneza si la Column’a lui Traianu primescu scadiamantu 10 lei pe anu. Exemplaria complete se afla. Redactoru respundietoriu IACOBU MURESIANU. Hai UOU. Rezolvirea problemei congressului basericescu metropolitanu din Sibiiu, scrie »Tageblatt,* ca s’a cam amanatu din caus’a protesteloru de alegere sosite, fiindcă inainte de deciderea acestora nu se pote pasi la alegere de metropolitu. Se făcu experimente de reesire prin conferintie. Noi dorimu, că barbatii nostri se conducă astufeliu alegerile, că nu cumva se se viresca la midiulocu unu amestecu strainu, că la serbi, tamandandu actulu spre amenintiarea basericei. Cei ce nu potu prin sene si dela sene prosperă, prin străini Se voru ingloda, dar’ ferici neci unadata. Speramu, ca ne vomu bucură de fructulu soliditatei alegatoriloru !! ! Montenegrinii pretinsera dela Turci’a, că la cercetarea scenei din Podgoriti’a se fia consultaţi si consulii din Scutari, ceea ce Port’a le refusă, or’ scen’a din Podgoriti’a urmă din caus’a desarmarii crestiniloru, cari refusara a predă armele. Tocmai citimu, ca c. Arnim s’a eliberatu de prinsere pe lunga cauțiune de 100,000 Taleri, presentanduse de cate ori va cere cercetarea. Pătimaşii de surpatura afla in alifi’a de surpatura a lui Ciottieu Sturzenegger in Herisau (Elveti’a) unu midiulocu de vindecare surprindietoriu. Lenga informarea de alti intrebuintiă se afla alaturate numeroase attestate si multiamici. Se trage in ele a 3 fi. 20 cr. m. a. atatu prin G. Sturzenegger, catu si prin J. Pecher, apotecariu la Maria Hilf in Temisiera. 1—8 Nr. 8515/1874. 1—3 Publicatiune. In urma emissului din 3 Octobre anulu curg. nr. 27,123 alu înaltului ministeriu regiu ung. pentru cultu si instructiune, suntu a se conferi 34 stipendia pentru candidate pentru cursulu de inve tiatur’a mositului la Universitatea reg. ung. iu Clusiu, pe tempulu dela I Hartiu pana in ultimu» Iuliu 1875, cu diete de cate 40 cruceri mon. austr. pe di. Femeiele, cari dorescu a face cursulu acest’a de invetiatur’a Mositului, au a -si dă respectivele petitiuni netimbrate, provediute cu attestatu de calificatiune dela officiulu localu, celu multu pana in 10 Decembre a. curg. si anumitu, la man’a Domnului fisicu districtuale mediculu Ioanne Bachmaier spre midiulocirea corespundiatoria. Brasiovu in 21 Octobre 1874. Magistratulu urbanu si districtuale. Nr. 2492 — 1874. 1-3 Concurau. Din fundatiunea in Domnulu repausatului Constantinu Alutanu canduva Canonicu Lectoru la Capitululu Metropolitanu gr. cat. alu Alba-Iuliei in Blasiu pre anulu scol. 1874/5, cu acesta se publica concurau la patru stipendia de cate 60 fi. v. a. si orasi la alte patru stipendia de cate 40 fi. val. austr. Doritorii de a dobendi vr’unulu dintre aceste stipendia au se -si susterna recursele documentate celu multu pana in 30/18 Aoembre 1874 la subscrisulu consistoriu Metropolitanu gr. cat. si au se dovedesca: a) ca se tienu de categori’a studentiloru, prin urmare, ca frecventeaza vr’o universitate, politecnica, academia, sau vr’o scoala publica gimnasiale, reale, comerciale, ori preparandiala s. c. 1. că ascultători ordinari; b) ca auportare morala buna, ca au fostu diligenti si au facutu progressu bunu in studia, si ca suntu de religiunea gr. cat.; — c) ca suntu romani si consângeni cu piulu fundatoriu. — La casulu, candu consângeni cualificati nu ar’ recurge, stipendiale se voru conferi la alti tineri romani gr. cat. cu portare laudavera, cari au facutu progressu eminentu in studia. — Din siedinti’a Consistoriului Metropolitanu gr. cat. alu Alba-Iuliei tienuta in Blasiu la 24/12 Octobre 1874. — Consistoriulu metropolitanu gr. cat. de Alba-lulia si Fagarasiu. Cursurile la bursa in 30 Oct. 1874 sta asia: Galbini imperatesoi — — 6 fl. 22 cf. 1h $ Napoleoni — 8 , 84* 9 Augsburg — — — 104 „ 05» ft Londonu — — — 109 „ 85 i»9 Imprumutulu naționala — 73 „ 809 9 Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 „ 759 9 Obligaţiunile rurale ungare 75 , 759 9 „ „ temesiane 76 „9 9 „ „ transilvane 73 » 759 9 Respunsuri: Blasiu. Se va face. A- 8teptamu. Cu sete dorimu sosirea pronunciateloru. La nr. 80 alu Dir. sc. pr. in Lapusiulu ung. Preste 20 fi. m. a. collecta făcuse pe numele scólei; nu se-a datu vnse neci de cum de urm’a lui P. Gh . , pana acum, cu toata cercetarea. Niiseudu: Primiti conditiunile: Locuri pentru asiediarea de copii la meserie le cauta on. Comitetu resp., după ce scriu părinții, ca la care meseria are aplecare cutare fiiu, alaturandu si carte de botezu, că dovada de etatea prescrisa de lege cu 14 ani, si attestatu, ca sdie scrie si ceti, si apoi, ca părinții voru a garantă, daca copilulu va face vreo dauna sau va fugi. Aceste conditiuni suntu generali la orce msseria si nime nu e scutitu de ele. E tempulu că se se resolveze tenerii si părinții loru romani a imbraciosiu industriia orasienesca pre întrecute prin toate orasiele; noi aici, catu vomu potu vomu stărui pentru asiadiarea loru. Daca-su bravi si isteti pe sam’a loru voru prosperă, mai bene, de catu pe unu petecu de locu impartitu intre prasilele fructificalitatii romane. — E unu refugiu salvatoriu acesta in tota privinti’a, — deci inainte! Adress’a la Comitetulu respectivu aici. — Editiunea: Cu tipariulu lui IOANE GÖTT si fiiu HENRICU.