Gazeta Transilvaniei, august 1889 (Anul 52, nr. 171-195)

1889-08-25 / nr. 191

Pagina a­ denţilor­ cehi a fost­ desfiinţată din causa manifestaţiunilor­ ei de simpatie pentru naţiunea francesă, cu tote astea studenţii cehi vor­ ţine strânsi, acel ca cetăţeni academici şi după ani ca sfă­tuitori ai poporului, la idealele naţiunii francese: lumina şi libertatea.“ Totodată s’au îmânat şi guvernatorului statutele pentru noua reuniune cehă de lectură tota cu tendinţă ca a reuniunei desfi­inţate. SCIRILE ZILEI. Societatea pentru fonda de teatru ro­mânii. Adunarea generală a Societăţii pentru fonda de teatru românii, convo­cată la Caransebeşfi pe dilele de 21 şi 22 Septemvre, s’a amânata şi s’a con­vocata tota acolo pe (ţii®10 29 şi 30 Septemvre st. n. cu programa următore : I. Sâmbătă în 16/28 Septemvre: 1) Pri­mirea presidentului adunării generale şi eventuala a ospeţilor­ la gară la orele 2 după amedi. II. Duminecă în 17/29 Septemvre . 2) La 9 ore dimineța serviciula divina în biserica catedrală. Cântările liturgice le esecută societatea română de cântări din loca. 8) După finirea sfintei liturgii la 11 ore adunarea generală se începe cu următorea ordine de zi: a) Presidentula deschide adunarea; b) Presidentula co­mitetului arangiatorii bineventeză ospeţii; c) Se alega 2 notari pentru şedinţele adunării; d) Se citesce raportul­ comi­tetului Societăţii despre activitatea sa dela ultima adunare generală Incoce; e) Se alege o comisiune de 5 membri pen­tru examinarea raportului de sub d) şi pentru eventuale propuneri speciale; f) Sa citesce raportul­ cassarului despre starea cassei şi averea ei; g) Se alege o comisiune de 5 pentru revisiunea soco­­telelor­ ; h) Se alege o comisiune de 5 spre a câştiga membri noi pentru Societate; i) D-la Vasilie Grojdişti ţine o disertaţiune despre „Pesimismul“ în poesiile lui M. Eminescu.“ 4) După amecil la 2 ore bancheta la „Pomula verde. 5) Sera la 8 ore concerta data de Societatea ro­mână de cântări şi musică din Caranse­­beş“. Programul­ urmeaza separata. După concerta teatru „Ruga de la Chiseteu“, comedie poporală cu cântece şi jocu, de Iosifa Vulcanu, represintată de corula vocala alu plugarilor­ români din Chise­teu. După acestea întrunirea la mese cu cântări de coruri. III. Luni în 18/30 Septemvre. 6) Şedinţa adunări generale să deschide la 11 ore cu următorea ordine de căi: a) autentificarea procesului verbala al şedin­ţei prime ; b) raportul­ comisiunei pen­tru câştigarea membrii or­­ noi; c) ra­portul­ comisiunei asupra socotelelor­ Societăţii; d) reterada comisiunei asupra raportului comitetului şi eventuala asupra propunerilor­ speciale ; e) definerea lo­cului adunării generale pe anul­ viitor­; f) alegerea unei comisiuni de 3 membri pentru autentificarea protocolului acestei ședințe; g) încheiarea adunării generale. 7) Sera la orele 7­2 serenadă presiden­ta adunării generale. 8) La 9 ore petrecere de jocu în sala de la „Pomula verde.“ * * * Şcolă superioră de fete în Lugoşi. Din Lugoşt i­ se comunică aceluiaşi chiara, că la iniţiativa domnelor­ române, sim­­ţindu-se dorinţa şi necesitatea generală, inteligenţa română ţinu Duminecă în 1 Augusta­n, o întâlnire confidenţială în scopul­ înfiinţării unei şcd­e superiore de fete. Aceste pregătiri fuseră salutate şi îmbrăţişate cu cea mai mare căldură şi însufleţire. Sfătuirile au decurs­ în cea mai deplină armonie şi sinceritate. Colecta deschisă în favorula fondului, numai­decât, fu­coperită cu subscrierea frumóasei sume de apróape 1200 fi. v. a. Acesta impulsa pre lăudabilă negreşita nu va rămâne fără resunetula corăspun­­cjetorii. Acum se lucră la facerea paşi­­lora de lipsă pentru statorirea înţelege­­rilor­ şi modalităţilora cu anumite fun­­daţiuni şi corporaţiuni române întru asigurarea acestei măreţe întreprinderi. * * * observaţiă, folosescu, una momenta de tăcere şi cu una suristi caracteristică mă adresai cătră dânsa în limba germană: — Domnişoră, permiteţi-mi a vă întreba: elegantele d-vóastre „ghete,“ care vi­ se potrivescu de minune, nu sunt­ opincile Valachilor­? — Da, d-le, îmi — răspunse drăgălaşa d-soră, în vreme ce toţi ceilalţi făcură ochi mari şi-şi aţintiseră privirea spre mine. — Aşa e, că opinca nostră vă face să vă simţiţi cu multa mai bine, decât­ în ghete? — Prea adevărata, — îmi fu răs­­punsul­ la a doua întrebare, care căduse ca o bombă între aceşti aderenţi şi ade­rente ai utopiilor­ de astăzi şi care fu primită drept o replică la insultele adre­sate Românilor, în timp­ de aproape două ore. Recomandaţia mi-o facusemn deja prin aceste întrebări şi dîn feţele lor, observând­ nedumerita stare psichică, ce pe neaşteptate li-o pricinuisem­, mă simţii îndemnata a accentua şi mai de­parte sortea şi menirea opincei di­­cendii : — Ce amară ironiă a sorţii! Pe când opinca, suntu acum câţiva ani, fu insul­tată, în pretinsul­ centru al­ culturei ardelene, în Clusiu, cu „O te büdös bocskor“ ; pe când toţi patrioţii falşi privescu în esistenţa Româniloru, a băş­­tinaşilorü locuitori ai acestei ţări, o nefericire pentru realisarea ideilorü lorü nebunescu, or pitoresculu porta româ­­nescu este persecutata cu furia ; pe când cei cari urascu pe Romanii se încarcă să gonescă din vatra românescă fermecătorea doină, frumóasa poveste şi veselele chiuituri: pe atunci opinca stră­bate în saloane, cuceresce locul­ ghe­­telor­ şi d-vóstre, gentilelor­ d-sore, vă simţiţi fericite în acastă opincă. Nu-mi terminasem­ bine vorbele şi trenul­ se opri înaintea gărei oraşului D. Păn’ aci aveam să cǎlatorescu de-o­camdată. ’Ml saluta cu respecta con­­călătorii şi disparu printre mulţimea, ce furnica pe dinaintea gărei. _________ (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI Controla reserviştilorii honvecji. Co­manda cercului de întregire 23 de hon­­vecji face cunoscuta, că controla reser­­viştilor el se va face: în Sălişte pentru cercula Săliştei la 2 Octomvre, în Mer­­curea pentru cercula Mercurei şi Poianei în 4 Octomvre, în Sebeşă pentru cercula Sebeşului şi oraşulut Sebeş­ la 8 Octomvre, în Nocrigu pentru cercula Nocrigului la 15 Octomvre, în Sibiu pentru cercula centrala şi alti Boiţei, în Sibiiu pentru oraşultt Sibiu la 18 Octomvre, în fine controlulü ulterioru la 15 Noém­vre în Sibiiu. * # * Foca. In Răşinare a arsu casa şi grajdulü Anei Drăgoiu, coperişultt şurei lui Isdrailă Galea şi o parte a­coperi­­şului casei lui Bratu . Paguba întregă e de 360 fl. In Birghişa i-au arsi lui George Galambfalvi lucruri în preţa de 1395 fl. 90 cr. In Niraşteu a suferita văduva Du­mitru Suciu, din causa unui focu, o pa­gubă de 823 fl. 30 cr., asiguraţi la so­cietatea de asigurare a comitatului Mu­­rești-Turda. In Brașovul a venhiu, ulița de laturi, a arsu­eri coperișula grajdu­lui cu fenii cu totu­ala economului Voicu. Probabila că focula a luata nascere din nebăgarea de semă a fiu-său, care nu e sermanulu în toate mințile. * * * Musică națională. Detima în „Lumi­­minatorul­“ : Societatea de lăutari a lui Toderică din Bucuresci, care a escelata aici mai cu semă prin ghitaristul­ Io­nescu, a călătorită la Lugoşiu, unde se va produce verosimila Mercuri şi Joi. Numai recomanda puterii acea societate, mai ales­ pentru aceia, cari dorescu să guste adevărata plăcere a unei musi­ce naţionale române. * * * Servitoare spurcată. „Grosskokler Bote“ ne spune, că servitoarea unguroică Gagyi Zsuzsa din Spimuşa (cela mica), care se se afla în serviciu la offierul­ Iohann Zerbes din Sighisoara, apuca de picidre pe copilulu acestuia, fiindcă începuse să plângă, așa cu’la isbi cu capul­ de pă­­mântu, apoi îi apuca capul­ copilului între picioare şi’lci apăsa spurcata de ser­vitoare cu o furiă de făcea spume la gură. Neîndestulită cu atâta, îi apucă în gura ei limba copilului şi i-o supse pănă ce sângeră, și îi suflă în gură de i­ se um­­flară copilului bucile. Sărmanula copilă în urma acestora chinuri neîncetândă cu plânsul­. Unguroaica ’la trânti de pământă, mentă, i­ se puse pe capă și apoi îlă îm­brânci cu picioarele pe podinl. Și pentru toate aceste sălbătăcii scăpă spurcata de servitoare cu trei chile aresta şi cu escor­tarea în comuna ei. * * * Fondul­ de pensiune, ce l’au creata edi­torii (fiarului „Neue Freie Presse“ pen­tru funcţionarii farului, e de 100.000 fl. Redactorilor­ li­ s’au comunicat­, că după 20 de ani de serviciu au dreptul­ la o pensiune de 300 fl., funcţionarii admi­nistraţiei la o pensie de 240 fl. pe an­, şi personalul­ technicii de 3 fl. pe săp­tămână (după 25 ani de serviciu). * * * Alexandru de Battenberg, in armata austro-ungară, piarele au adus­ de cu­rând scriea despre o apropiată intrare a contelui Hartenau (Alexandru de Batten­berg, fostul­ principe al­ Bulgariei) în armata astro-ungară. Acastă scrie se de­clară acum de neîntemeiată. De o intrare a prinţului Alexandru în armata austro­­ungară, ar pute fi vorba numai pentru casula unui răsboiu, când dispare ori­ce consideraţiune. Adi însă, din consideraţiă cătră Tarula şi cătră unele persoane din Germania neamicale prinţului, nu póate fi activata. Dela aflnnarea generală a Associajiunei. Făgăraşfi, 31 Augusta. (Fine.) In sera dilei ântâia a adunărei s’a începută la 9 ore sera concertulu data, tota în sala otelului Lauritsch, de corul­ elevilor­ seminariului „Andreianu“ din Sibiiu sub conducerea profesorului semi­­narial­ G. Dima. Sala era îndesuită de publicut, la care Făgăraşulă a dat­ con­­tingentulu cela mai mare de Români şi Neromâni. Esecutarea programei din partea corului n’a lăsată nimica de do­rita. Ori și cine a trebuita să se con­vingă, că acesta coru este escelenta in­struita și condusa. Solurile bărbătesc!, ce erau presărate printre coruri, au fost­ asemenea esecutate cu destulă esactitate. Ceea ce ar fi mai dorita partea cea mai mare a auditorilor­, ar fi fosta ceva mai multă variaţiă în programa, vr’o decla­­maţiă, vr’o musică instrumentală şi mai multe cântece româneşci, pentru că com­­posiţiile străine de artă publiculu nos­tru cela mare mai puţina le pote gusta. De aceea au şi fosta aplaudate şi bisate cu deosebire piesele românesci din pro­grama şi o cântare frumosă bisericescă compusă de d. Dima. Observa cu acestă ocasiune, că co­rala teologilor­ din Sibiiu s’a purtata brava şi în presera adunării, înveselindă cu cântările sale frumoase numeroasa în­trunire din sala „Mexico“, or în cjiua următore dimineța la 8 ore a esecutată cântările liturgice la serviciula divină în biserica gr. or. Mai rămâne să vă relateze despre succesul­ balului data de comitetul­ arangiatoru a doua cji după încheierea adunării generale în sala otelului „Paris.“ Arangiamentul­ a fost­ nimerita, der Nr. 191 — 1889, publica mai puțina. Damele s’au pre­­sentatu la bală în toalete frumoase, dar numai câteva dintr’ânsele purtau costu­­mulu naționala, cu toate că comitetulu arangiatora a fostu publicată unu pre­miu pentru aceea dintre ele, care va purta cela mai frumosa costumu româ­­nesca din Ardela. S’a danţatO multă şi cu vioiciune. Ordinea de danţat ce s’a împărţit a da­­melora era cu gusta esecutată. Ea con­ţinea, afară de „Romana“, şi una Ciardaşă. Ciudata ideă a vr’unui arangiatoru, de a face să se cânte unu jocu pe care l’au jucat, Intr’una colţă ala salei nu­mai 2—4 părechi, a fostu de minune ilustrată prin lipsa costumelor­ naţionale femeiesci. Poate că altădată, când va lipsi Ciardaşulă din programe, vor­ fi mai norocoşi şi cu costumele. Ca cu­­riositate ar remâne, a se constata decă la balurile Kulturegyleturilor­ se cântă vr’una joca românescă. Câta pentru primirea, ce au întâm­­pinat’o în generala ospeţii sosiţi din alte părţi în Făgăraşa din partea comi­tetului arangiatorui şi a Românilor. Fă­­gărăşeni, putemu constata, că a fostă câtă se poate de bună, amicabilă şi căl­­durosă. Amu remasu cu toţii pe deplină satisfăcuţi. Amu înţelesă însă cu părere de rău, că forte multe din cuartirele pregătite pentru ospeţi au rămasă ne­ocupate. La acăsta a contribuita de sigura în moda însemnata şi lipsa apróape totală a representanţiloră ţinuturilor­ celora mai apropiate, ca Braşovula, Să­­celele, Zărnescu etc., lipsă care nu se pote scula nici cu vremurile grele, nici cu împrejurarea, că tariful­ pe zone nu s’a pututu aplica la escursiunea din Fă­găraşa, unde numai cu trăsura poţi merge. Dar să sperămă, că în anulă viitoru va fi mai bine şi că se va simţi mai multă lipsă de cvartire, decâta de ospeţi la adunarea Associaţiunei. Unde va fi în anulu viitoru adunarea, nu vă potu spune, deoarece în privinţa acesta nu s’a luata nici o hotărîre. Ori şi unde va fi însă, să ne revedem­ cu bine!­­. — Ilflulţămită publică. Onorată Redacţiune ! Făcându-să apela la bunăvoinţa mai multor­ autori şi editori, spre a ne da gratuita opurile D-lora pe sema bibliotecei reuniunei în­­văţătoriioră gr. orientali români din dis­­trictul­ al. VIII de învăţământă alu Reghinului, mulţi au satisfăcută rugărei nóastre. După ce şi în şedinţa generală a reuniunei, ţinută în Reghinula sasescu la 13—15 Augusta a. c. st. v. s’au espri­­mata la protocola mulţămită şi recunos­­cinţă generoşilor­ donatori, reuniunea îşi ţine de sfântă datorinţă a-şi esprima căldurosele sale mulţămiri şi pe calea acesta, de aceea ne rugam­.­mn. Domnule Redactoru a da locu în preţuitură chiara, ce redigeaţi la următorea: I. Dela Academia română amu primita următorele opuri donate: 1. Analele so­cietăţi Academice române şi analele aca­demiei române, 31 Tomuri. 2. Observaţiuni meteorologice făcute la Brăila, Iaşi şi Ferăstrău (Bucuresci), 3 tomuri. 3. Dic­­ţionariula limbei române de A. T. Laurianu şi I. C. Massima, 2 volume. 4. Glosariula de A. T. Laurianu şi I. C. Massima, 1 volume. 5. Operele principelui Demetriu Cantemir, 6 volume. 6. Istoria Români­lor, sub Mihaiu Vodă vitezula de Nic. Bălcescu, 1 volumü. 7. Catechismulu calvinescu de Georgiu Bariţiu, 1 volumü. 8. Psaltirea diaconului Coressi Tom. I. 9. Pravila bisericescă numită cea mică dela Gavora Tom. I. 10. Psaltirea in versuri de Dosofteiu metropolitulu Mol­dovei, 1 volumü. 11. Cultura creştina şi păgâna de A. M. Marienescu Tom. I. 12. Codicele Voroneţiano, 1 volumi. 13. Mirona Costina opere complete Tom. I şi II. 14. Operele lui C. Corneliu Tacita traduse de G. I. Munteanu, 1 vol. 15. Operele lui C. luliu Cesare traduse de C. Copăcineană şi D. Caianu, 1 volumi. 16. Marc Tuliu Cicerone — Filipicele traduse de Aug. Laurianu, 1 vol. 17. Dione Cassiu Istoria Românilor­ dela Nerone pănă la Alesandru Severă tra­ducere de Anghela Dimitrescu 1 volumu. 18. Tit Liviu Pataviu istoria română tradusă de N. Barbu T. I. Car. 1—6.

Next