Gazeta Transilvaniei, august 1889 (Anul 52, nr. 171-195)
1889-08-25 / nr. 191
Pagina a denţilor cehi a fost desfiinţată din causa manifestaţiunilor ei de simpatie pentru naţiunea francesă, cu tote astea studenţii cehi vor ţine strânsi, acel ca cetăţeni academici şi după ani ca sfătuitori ai poporului, la idealele naţiunii francese: lumina şi libertatea.“ Totodată s’au îmânat şi guvernatorului statutele pentru noua reuniune cehă de lectură tota cu tendinţă ca a reuniunei desfiinţate. SCIRILE ZILEI. Societatea pentru fonda de teatru românii. Adunarea generală a Societăţii pentru fonda de teatru românii, convocată la Caransebeşfi pe dilele de 21 şi 22 Septemvre, s’a amânata şi s’a convocata tota acolo pe (ţii®10 29 şi 30 Septemvre st. n. cu programa următore : I. Sâmbătă în 16/28 Septemvre: 1) Primirea presidentului adunării generale şi eventuala a ospeţilor la gară la orele 2 după amedi. II. Duminecă în 17/29 Septemvre . 2) La 9 ore dimineța serviciula divina în biserica catedrală. Cântările liturgice le esecută societatea română de cântări din loca. 8) După finirea sfintei liturgii la 11 ore adunarea generală se începe cu următorea ordine de zi: a) Presidentula deschide adunarea; b) Presidentula comitetului arangiatorii bineventeză ospeţii; c) Se alega 2 notari pentru şedinţele adunării; d) Se citesce raportul comitetului Societăţii despre activitatea sa dela ultima adunare generală Incoce; e) Se alege o comisiune de 5 membri pentru examinarea raportului de sub d) şi pentru eventuale propuneri speciale; f) Sa citesce raportul cassarului despre starea cassei şi averea ei; g) Se alege o comisiune de 5 pentru revisiunea socotelelor ; h) Se alege o comisiune de 5 spre a câştiga membri noi pentru Societate; i) D-la Vasilie Grojdişti ţine o disertaţiune despre „Pesimismul“ în poesiile lui M. Eminescu.“ 4) După amecil la 2 ore bancheta la „Pomula verde. 5) Sera la 8 ore concerta data de Societatea română de cântări şi musică din Caransebeş“. Programul urmeaza separata. După concerta teatru „Ruga de la Chiseteu“, comedie poporală cu cântece şi jocu, de Iosifa Vulcanu, represintată de corula vocala alu plugarilor români din Chiseteu. După acestea întrunirea la mese cu cântări de coruri. III. Luni în 18/30 Septemvre. 6) Şedinţa adunări generale să deschide la 11 ore cu următorea ordine de căi: a) autentificarea procesului verbala al şedinţei prime ; b) raportul comisiunei pentru câştigarea membrii or noi; c) raportul comisiunei asupra socotelelor Societăţii; d) reterada comisiunei asupra raportului comitetului şi eventuala asupra propunerilor speciale ; e) definerea locului adunării generale pe anul viitor; f) alegerea unei comisiuni de 3 membri pentru autentificarea protocolului acestei ședințe; g) încheiarea adunării generale. 7) Sera la orele 72 serenadă presidenta adunării generale. 8) La 9 ore petrecere de jocu în sala de la „Pomula verde.“ * * * Şcolă superioră de fete în Lugoşi. Din Lugoşt i se comunică aceluiaşi chiara, că la iniţiativa domnelor române, simţindu-se dorinţa şi necesitatea generală, inteligenţa română ţinu Duminecă în 1 Augustan, o întâlnire confidenţială în scopul înfiinţării unei şcde superiore de fete. Aceste pregătiri fuseră salutate şi îmbrăţişate cu cea mai mare căldură şi însufleţire. Sfătuirile au decurs în cea mai deplină armonie şi sinceritate. Colecta deschisă în favorula fondului, numaidecât, fucoperită cu subscrierea frumóasei sume de apróape 1200 fi. v. a. Acesta impulsa pre lăudabilă negreşita nu va rămâne fără resunetula corăspuncjetorii. Acum se lucră la facerea paşilora de lipsă pentru statorirea înţelegerilor şi modalităţilora cu anumite fundaţiuni şi corporaţiuni române întru asigurarea acestei măreţe întreprinderi. * * * observaţiă, folosescu, una momenta de tăcere şi cu una suristi caracteristică mă adresai cătră dânsa în limba germană: — Domnişoră, permiteţi-mi a vă întreba: elegantele d-vóastre „ghete,“ care vi se potrivescu de minune, nu sunt opincile Valachilor? — Da, d-le, îmi — răspunse drăgălaşa d-soră, în vreme ce toţi ceilalţi făcură ochi mari şi-şi aţintiseră privirea spre mine. — Aşa e, că opinca nostră vă face să vă simţiţi cu multa mai bine, decât în ghete? — Prea adevărata, — îmi fu răspunsul la a doua întrebare, care căduse ca o bombă între aceşti aderenţi şi aderente ai utopiilor de astăzi şi care fu primită drept o replică la insultele adresate Românilor, în timp de aproape două ore. Recomandaţia mi-o facusemn deja prin aceste întrebări şi dîn feţele lor, observând nedumerita stare psichică, ce pe neaşteptate li-o pricinuisem, mă simţii îndemnata a accentua şi mai departe sortea şi menirea opincei dicendii : — Ce amară ironiă a sorţii! Pe când opinca, suntu acum câţiva ani, fu insultată, în pretinsul centru al culturei ardelene, în Clusiu, cu „O te büdös bocskor“ ; pe când toţi patrioţii falşi privescu în esistenţa Româniloru, a băştinaşilorü locuitori ai acestei ţări, o nefericire pentru realisarea ideilorü lorü nebunescu, or pitoresculu porta românescu este persecutata cu furia ; pe când cei cari urascu pe Romanii se încarcă să gonescă din vatra românescă fermecătorea doină, frumóasa poveste şi veselele chiuituri: pe atunci opinca străbate în saloane, cuceresce locul ghetelor şi d-vóstre, gentilelor d-sore, vă simţiţi fericite în acastă opincă. Nu-mi terminasem bine vorbele şi trenul se opri înaintea gărei oraşului D. Păn’ aci aveam să cǎlatorescu de-ocamdată. ’Ml saluta cu respecta concălătorii şi disparu printre mulţimea, ce furnica pe dinaintea gărei. _________ (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI Controla reserviştilorii honvecji. Comanda cercului de întregire 23 de honvecji face cunoscuta, că controla reserviştilor el se va face: în Sălişte pentru cercula Săliştei la 2 Octomvre, în Mercurea pentru cercula Mercurei şi Poianei în 4 Octomvre, în Sebeşă pentru cercula Sebeşului şi oraşulut Sebeş la 8 Octomvre, în Nocrigu pentru cercula Nocrigului la 15 Octomvre, în Sibiu pentru cercula centrala şi alti Boiţei, în Sibiiu pentru oraşultt Sibiu la 18 Octomvre, în fine controlulü ulterioru la 15 Noémvre în Sibiiu. * # * Foca. In Răşinare a arsu casa şi grajdulü Anei Drăgoiu, coperişultt şurei lui Isdrailă Galea şi o parte acoperişului casei lui Bratu . Paguba întregă e de 360 fl. In Birghişa i-au arsi lui George Galambfalvi lucruri în preţa de 1395 fl. 90 cr. In Niraşteu a suferita văduva Dumitru Suciu, din causa unui focu, o pagubă de 823 fl. 30 cr., asiguraţi la societatea de asigurare a comitatului Murești-Turda. In Brașovul a venhiu, ulița de laturi, a arsueri coperișula grajdului cu fenii cu totuala economului Voicu. Probabila că focula a luata nascere din nebăgarea de semă a fiu-său, care nu e sermanulu în toate mințile. * * * Musică națională. Detima în „Lumiminatorul“ : Societatea de lăutari a lui Toderică din Bucuresci, care a escelata aici mai cu semă prin ghitaristul Ionescu, a călătorită la Lugoşiu, unde se va produce verosimila Mercuri şi Joi. Numai recomanda puterii acea societate, mai ales pentru aceia, cari dorescu să guste adevărata plăcere a unei musice naţionale române. * * * Servitoare spurcată. „Grosskokler Bote“ ne spune, că servitoarea unguroică Gagyi Zsuzsa din Spimuşa (cela mica), care se se afla în serviciu la offierul Iohann Zerbes din Sighisoara, apuca de picidre pe copilulu acestuia, fiindcă începuse să plângă, așa cu’la isbi cu capul de pământu, apoi îi apuca capul copilului între picioare şi’lci apăsa spurcata de servitoare cu o furiă de făcea spume la gură. Neîndestulită cu atâta, îi apucă în gura ei limba copilului şi i-o supse pănă ce sângeră, și îi suflă în gură de i se umflară copilului bucile. Sărmanula copilă în urma acestora chinuri neîncetândă cu plânsul. Unguroaica ’la trânti de pământă, mentă, i se puse pe capă și apoi îlă îmbrânci cu picioarele pe podinl. Și pentru toate aceste sălbătăcii scăpă spurcata de servitoare cu trei chile aresta şi cu escortarea în comuna ei. * * * Fondul de pensiune, ce l’au creata editorii (fiarului „Neue Freie Presse“ pentru funcţionarii farului, e de 100.000 fl. Redactorilor li s’au comunicat, că după 20 de ani de serviciu au dreptul la o pensiune de 300 fl., funcţionarii administraţiei la o pensie de 240 fl. pe an, şi personalul technicii de 3 fl. pe săptămână (după 25 ani de serviciu). * * * Alexandru de Battenberg, in armata austro-ungară, piarele au adus de curând scriea despre o apropiată intrare a contelui Hartenau (Alexandru de Battenberg, fostul principe al Bulgariei) în armata astro-ungară. Acastă scrie se declară acum de neîntemeiată. De o intrare a prinţului Alexandru în armata austroungară, ar pute fi vorba numai pentru casula unui răsboiu, când dispare orice consideraţiune. Adi însă, din consideraţiă cătră Tarula şi cătră unele persoane din Germania neamicale prinţului, nu póate fi activata. Dela aflnnarea generală a Associajiunei. Făgăraşfi, 31 Augusta. (Fine.) In sera dilei ântâia a adunărei s’a începută la 9 ore sera concertulu data, tota în sala otelului Lauritsch, de corul elevilor seminariului „Andreianu“ din Sibiiu sub conducerea profesorului seminarial G. Dima. Sala era îndesuită de publicut, la care Făgăraşulă a dat contingentulu cela mai mare de Români şi Neromâni. Esecutarea programei din partea corului n’a lăsată nimica de dorita. Ori și cine a trebuita să se convingă, că acesta coru este escelenta instruita și condusa. Solurile bărbătesc!, ce erau presărate printre coruri, au fost asemenea esecutate cu destulă esactitate. Ceea ce ar fi mai dorita partea cea mai mare a auditorilor, ar fi fosta ceva mai multă variaţiă în programa, vr’o declamaţiă, vr’o musică instrumentală şi mai multe cântece româneşci, pentru că composiţiile străine de artă publiculu nostru cela mare mai puţina le pote gusta. De aceea au şi fosta aplaudate şi bisate cu deosebire piesele românesci din programa şi o cântare frumosă bisericescă compusă de d. Dima. Observa cu acestă ocasiune, că corala teologilor din Sibiiu s’a purtata brava şi în presera adunării, înveselindă cu cântările sale frumoase numeroasa întrunire din sala „Mexico“, or în cjiua următore dimineța la 8 ore a esecutată cântările liturgice la serviciula divină în biserica gr. or. Mai rămâne să vă relateze despre succesul balului data de comitetul arangiatoru a doua cji după încheierea adunării generale în sala otelului „Paris.“ Arangiamentul a fost nimerita, der Nr. 191 — 1889, publica mai puțina. Damele s’au presentatu la bală în toalete frumoase, dar numai câteva dintr’ânsele purtau costumulu naționala, cu toate că comitetulu arangiatora a fostu publicată unu premiu pentru aceea dintre ele, care va purta cela mai frumosa costumu românesca din Ardela. S’a danţatO multă şi cu vioiciune. Ordinea de danţat ce s’a împărţit a damelora era cu gusta esecutată. Ea conţinea, afară de „Romana“, şi una Ciardaşă. Ciudata ideă a vr’unui arangiatoru, de a face să se cânte unu jocu pe care l’au jucat, Intr’una colţă ala salei numai 2—4 părechi, a fostu de minune ilustrată prin lipsa costumelor naţionale femeiesci. Poate că altădată, când va lipsi Ciardaşulă din programe, vor fi mai norocoşi şi cu costumele. Ca curiositate ar remâne, a se constata decă la balurile Kulturegyleturilor se cântă vr’una joca românescă. Câta pentru primirea, ce au întâmpinat’o în generala ospeţii sosiţi din alte părţi în Făgăraşa din partea comitetului arangiatorui şi a Românilor. Făgărăşeni, putemu constata, că a fostă câtă se poate de bună, amicabilă şi căldurosă. Amu remasu cu toţii pe deplină satisfăcuţi. Amu înţelesă însă cu părere de rău, că forte multe din cuartirele pregătite pentru ospeţi au rămasă neocupate. La acăsta a contribuita de sigura în moda însemnata şi lipsa apróape totală a representanţiloră ţinuturilor celora mai apropiate, ca Braşovula, Săcelele, Zărnescu etc., lipsă care nu se pote scula nici cu vremurile grele, nici cu împrejurarea, că tariful pe zone nu s’a pututu aplica la escursiunea din Făgăraşa, unde numai cu trăsura poţi merge. Dar să sperămă, că în anulă viitoru va fi mai bine şi că se va simţi mai multă lipsă de cvartire, decâta de ospeţi la adunarea Associaţiunei. Unde va fi în anulu viitoru adunarea, nu vă potu spune, deoarece în privinţa acesta nu s’a luata nici o hotărîre. Ori şi unde va fi însă, să ne revedem cu bine!. — Ilflulţămită publică. Onorată Redacţiune ! Făcându-să apela la bunăvoinţa mai multor autori şi editori, spre a ne da gratuita opurile D-lora pe sema bibliotecei reuniunei învăţătoriioră gr. orientali români din districtul al. VIII de învăţământă alu Reghinului, mulţi au satisfăcută rugărei nóastre. După ce şi în şedinţa generală a reuniunei, ţinută în Reghinula sasescu la 13—15 Augusta a. c. st. v. s’au esprimata la protocola mulţămită şi recunoscinţă generoşilor donatori, reuniunea îşi ţine de sfântă datorinţă a-şi esprima căldurosele sale mulţămiri şi pe calea acesta, de aceea ne rugam.mn. Domnule Redactoru a da locu în preţuitură chiara, ce redigeaţi la următorea: I. Dela Academia română amu primita următorele opuri donate: 1. Analele societăţi Academice române şi analele academiei române, 31 Tomuri. 2. Observaţiuni meteorologice făcute la Brăila, Iaşi şi Ferăstrău (Bucuresci), 3 tomuri. 3. Dicţionariula limbei române de A. T. Laurianu şi I. C. Massima, 2 volume. 4. Glosariula de A. T. Laurianu şi I. C. Massima, 1 volume. 5. Operele principelui Demetriu Cantemir, 6 volume. 6. Istoria Românilor, sub Mihaiu Vodă vitezula de Nic. Bălcescu, 1 volumü. 7. Catechismulu calvinescu de Georgiu Bariţiu, 1 volumü. 8. Psaltirea diaconului Coressi Tom. I. 9. Pravila bisericescă numită cea mică dela Gavora Tom. I. 10. Psaltirea in versuri de Dosofteiu metropolitulu Moldovei, 1 volumü. 11. Cultura creştina şi păgâna de A. M. Marienescu Tom. I. 12. Codicele Voroneţiano, 1 volumi. 13. Mirona Costina opere complete Tom. I şi II. 14. Operele lui C. Corneliu Tacita traduse de G. I. Munteanu, 1 vol. 15. Operele lui C. luliu Cesare traduse de C. Copăcineană şi D. Caianu, 1 volumi. 16. Marc Tuliu Cicerone — Filipicele traduse de Aug. Laurianu, 1 vol. 17. Dione Cassiu Istoria Românilor dela Nerone pănă la Alesandru Severă traducere de Anghela Dimitrescu 1 volumu. 18. Tit Liviu Pataviu istoria română tradusă de N. Barbu T. I. Car. 1—6.