Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)

1889-10-10 / nr. 227

Pagina 3 se primesc o absolvare şi respectare de drept­ şi lege, ci îmi sosesce o atacare formală şi încă nu numai pentru mine, ci întregii d­erulți românii din comitată este timbrata de falsificatorii de docu­­minte publice, adecă de matricule. Etă resoluţiunea : Nr. 152/888. Congr. Com. Smit Sándor pretore supremă sub Nr. 21,110/87 cu opiniune, și judecata d-lui vice-comite dto 22 Dec. Nr. 13,669, care în forul­ al­ Il-lea lăsă neschimbată judecata forului primit, prin care Ioană Costină, care la repetita recercare a estrădată estrasele matricu­­lare într’o limbă necunoscută de membrii oficioşi, din care causă a şi fostă pedep­siţi cu 100 fi. şi a fostă îndrumată sub pedepsa unei noue amende de 100 fi. de-a estrăda estrasele matriculari în limba maghiară. S’a hotărîtă: neavândă locă apelaţiunea contra a 2 hotărîri con­­sunătore, apelaţiunea se respinge, şi de­­orece între scrisorile suşternute se află sub Nr. 8/888 o epistolă (?) a lui Ioană Costină, din care se dovedesce, că Ioană Costină n’a introdusă numele respectivi­­lor­ în matricule, ci nisce nume schimosite şi falsificate prin densulți (?), deci este ru­gată d-lă ministru reg. ung. de interne, ca fără întârdiare se ia dispuseţiune, ca atâtă Ioană Costină, câtă şi peste totă preoţii gr. cat. din comitatulă Sătmară se fiă opriţi dela abusulă acela îndati­nată, că în matricule nu inducă numele adevărate ale respectivilor­, ci preoţii inducă nisce nume schimosite şi falsifi­cate prin dânşii, cari atâtă în justiţiă, câtă şi în administraţiune dau însă la nisce încurcături nedeslegavere, despre ce d-lă Smit Sándor, pretore supremă, este însciinţată în nexă cu scrisorile ală­turate pentru ulteriora afacere. Dată din şedinţa Congregaţiunei comitatense, ţinută în 1888 Februară 10. Careii­ mari,Dorna­­hidy Ferencz m. p. comite supremă, începând se cetescă acestă resolu­­ţiune, păreamă a fi împăcată cu aceea, că decă este lege după care contra a 2 hotărîri consunătore în administraţiune nu se primesce apelațiune, au avută dreptă a o respinge. Dér ce se vecii! ? Apelațiunea s’a respinsă și totuși s’a adusă judecată încă prea temeraică, în care se dice, că ea falsifică estrasele, cari înainte de acesta cu 20—24 de ani s’au scrisă. Ba cu atâta nu se îndestulesce corpulă chemată a servi justiției, ci atacă o corporațiune morală fără pică de ge­­nare. In locă să pună la cale pedepsirea celor­ vinovați, este trasă la grea răs­pundere păgubaşulă cu soții săi cons­tiențioși. Vedende acestă jocă, îmi di­­seru, va fi bine să facă cunoscută casulă la celă mai înaltă locă, se vadă și acela, ce treba rea se face în comitată din lege și justițiă, firesce în firma speranță, că dreptatea va fi invingătoare. Așa espe­­daia la Ministrulă de interne reg. ung. rugarea de mai josă. (Va umna.) Manevrele armatei române. In cliua de 2 Octomvre, di hotărâtă pentru ca divisia VII să manevreze con­tra divisiei VIII, Regele Carol I, mai îna­inte de a pleca pe terenul ei de manevre, a mersă, la orele 8 și jum. dimineața, îm­preună cu Principele Ferdinandă, să ins­pecteze gimnasiulă din Bacău. La sosire, Regele a fostă întâmpi­nată de directorulă gimnasiului, apoi, după ce a visitată pe rând toate clasele acestui institută, punen­dă întrebări şco­­lariloră asupra diferitelor­ materii, după ce a arătată mulţumirea sa d-lui direc­­toră de starea înaintată a învăţământului, Regele şi Principele Ferdinandă s’au în­­torsă la cuartierulă Regală. La orele 9 şi 30 minute, Regele şi principele, urmaţi de d. generală Manu, ministru de resboiu, de d. generală Făl­­coianu, şefulă statului majoră, de ata­şaţii militari străini, d. generală Frasser ală Angliei, de d. colonelă Poppen ală Rusiei, d. locot.-colonelă Brussatti ală Italiei, d. locot.-colonelă Torcy ală Fran­ciei, d. maioră Schneider ală Austro- Ungariei, d. maioră Renan-Bey ală Tur­ciei, d. căpitană Müller şi locotenentă Brocken ai Germaniei, de casa militară, precum şi de alţi oficeri de stată ma­joră, au pornită în trăsură la podulă de peste Siretă din dreptul­ Hoitului. Aci Regele şi Principele Ferdinandă au în­călecată împreună cu suitele şi dete or­dină să se începă manevrele, a cărora hipotesă generală era următorea : Corpul I HI se constitue la Focşani. Divisia VIII la Paşcani. Divisia VII la Iaşi. Acastă divisie înfăţişază pe vrăjmaşă, dânsa închipueşte, printr’ună marşă re­pede, de a împedeca legătura divisiei VIII cu trupele corpului III din josul­ Moldovei. Ca hipotese speciale, Divisia VIII însdiinţază de sosirea unei avangarde vrăjmaşă la Iaşi, plecă în direcţia Ro­mană Bacău-Focşani, pentru a se apro­pia de corpul­ III, care începuse chiar în aceeaşi zi­n mişcare spre meda-noapte în direcţiunea Focşani-Adjud-Bacău. Sosită la Bacău, se opreşte din causa apropierei vrăjmaşului, care nu se găsesce decâtă la 18 kilometri departe de acestă punctă. Densa se hotăresce a ţine în locă trecerea Siretului de vrăj­maşi, aşteptândă sosirea corpului III, cu ajutorulă căruia va lua ofensiva. Divisia VII ia drumulă celă mai dreptă pentru a întâlni divisia VIH îna­inte de a se uni cu corpul­ III. Loculă loră de întâlnire va fi la Bacău, aşedată aproape deopotrivă depărtare de Iaşi şi Paşcani. Sosită la Câmpeni-Secuieni, este în­sdiinţată, că întăriri ’i suntă trimise de la Vaslui prin Pungesci-Plopana. Ea atacă atunci divisia VIII în drep­­tulă Bacăului, profitândă de înlesnirile ce ’i înfăţişeză posiţiunile de pe malură stângă ală Siretului. La sosirea corpului III, dânsa ia po­­siţiunî de apărare treptată în valea Se­­cuieni, — retragerea sa fiindă susţinută de ajutoarele de cari fusese însciinţată. Corpul­ HI ia direcţia Focşani-Ad­­jud-Bacâu pentru a susţin­e divisia VIH. Sosindă la Răcăciunî, trece Siretulă pe podă pentru a face o mişcare de flancă asupra vrăjmaşului şi a ’i ameninţa aju­toarele spuse dela Văslui. Acestă mişcare opresce ataculă di­visiei VII şi o silesce a se pune în apărare. Corpul S ală III conbină atunci ata­­culă împreună cu divisia VIII. Greutăţile terenului facă­ urmărirea în valea Zeletină fără putinţă Hipotesă pentru ziua de 2 Octomvre era următorea: Divisia VIII, sosită la Bacău în sera de 1 Octomvre, e însdiinţată, că corpulă III venindă dela Focşani a tre­cută Siretulă în aceeaşi zi la Răcăciunî şi că divisia VII (vrăjmaşulă) se găsesce la Secueni şi se pregătesce a trece Si­re­tulă a dona di. Ea ia măsuri atunci spre a apera trecerea şi păzesce toate punctele pentru a puta lua ofensiva, îndată ce mişcarea corpului IH îi va îngădui. Corpulă III, sosită la Răcăciuni la 1 Octomvre, trece Siretul­ şi înainteză la 2 Octomvre prin valea Răcătău pen­tru a ameninţa flanculă divisiei VII şi a se opune la ajutorele ce-i vină din Vaslui prin Pungesci şi Plopana. Divisia VII, sosită la 1 Octomvre sera la Secueni, se hotăresce a încerca trecerea Siretului, se tindă că linia sa de retragere este cu totulă acoperită de greutăţile terenului, cari facă anevoiosă cu totulă trecerea din valea Răcătău în aceea a Zeletinului. Mai multă încă, dânsa se scie susţinută de ajutorele, cari îi vină dela Vaslui şi cari potă la nevoie a’i acoperi stânga. In acestă scopă, divisia VIII con­­struesce ună capă de podă pe malulă stângă ală Siretului, pe care ’lă ocupă cu infanteriă şi ’lă susţine de pe malulă dreptă (pe care şi-a desfăşurată linia de bătae) prin artileria ce este aşedată pe înălţimile d’inapoia flancului seu stângă. Divisia VII, debușindă pe șosea, se desfășoră pe flanculă său dreptă și în­cepu ataculă, după ce fu pregătită prin artilerie. La dreapta sa, comandantul­ divisiei detașeză ună regimentă la Prăjești pen­tru a încerca să întorcă poliția, der găsi podulă în stăpânirea trupelor­ apărărei. La flanculă stângă, cavaleria divi­siei VII cerceteaza înainte calea Siretului şi debuşeurile sale. Ataculă pronunțându-se, se vede de­odată luată în flanculă stângă de îm­puşcături pornite din Dospineşti, unde apărarea trimesese trupe pe podulă um­­blătoră de la Buhociu. Flanculă stângă ală atacului fu silită să facă un­ crochet înapoi și pe care îl­ susținu cu reservele disponibile. Ataculă apropiându-se de pod, vrășmașulă părăsi retranșamentele capu­lui de podă. Ataculă încerca atunci să trecă podulă și fu respinsă. Divisia VII începu să se retragă, mai alesă că era însciințată de cavaleria sa de flanculă stângă, cum să sosescă nouă trupe vrăș­mașe. Divisia VIII lua la rândulă ei ofen­siva și urmări divisia VII, care se ved­e amenințată pe flanculă dreptă de cătră o brigadă de infanterie și de cătră ca­valeria corpului III de armată, care so­sea pe câmpuilă de luptă. Cavaleria corpului III de armată, voindă să debordeze pe stânga trupele în retragere, fu sargeată de cavaleria di­visiei VII, care putu astfelă să acopere și să înlesnescă mișcarea de retragere. Regele la orele 2 și 30 m. dete or­dină să înceteze manevra. In totă tim­­pul­ luptei, Regele a alergată fără pre­getă pe toate punctele importante, făcând cu desâvârşita-i competinţă observaţiuni şi îndreptări. Apoi Regele şi Principele se reîntor­­seră în oraşă, întrândă la cuartierulă re­gală la orele 4 şi juni. La orele 7 sera, Regele întruni la orândură sau pe d. generală Manu, mi­­nistrula de răsboiu, d. generală Racoviţă, d. generală Creţenu, d. generală Fălco­­ianu, d. generală Dunca, d-nii ataşaţi militari străini, d. prefectă şi d. primară ală oraşului, şi alte persoane în numeră de 40. GAZETA TRANSILVANIEI. Literatură.I Romänische Revue, foia lunară po­­litică-literară, ce apare în limba germană în Viena, sub redacţiunea d-lui Dr. Cor­nelia Diaconovich. Cuprinsulă fascicu­lului pe Septemvre: Zur Lage [der Ro­manen in Ungarn. Politische Processe in Ungarn. Die Gymnasien der Bucovina. Michail Eminescu. Der Abendstern. Von M. Eminescu. Ionea. Das Muttersöhn­chen. Von P. Broşteanu. Des Murgu Töchterlein. Von K. Heinzendorf. Romä­nische Volkslieder. Von K. Heizendorf. Der Rhapsode der Dimbovitza. Rund­schau. Der Bericht des kön. român. Mi­nisterpräsidenten über die Lage der Bevölkerung in der Dobrudscha. — Ro­­mänien bei der Pariser Ausstellung — Eine Ausstellung landwirtschaftlicher und industrieller Producte der Balkan­länder in Bucuresci. — Die Industrie in Românien. — Die Jahresversammlung des siebenbiirgischen Vereines für romä­nische Litteratur und die Cultur des ro­manischen Volkes. — Der magyarische Nationalstaat. — Aus der Bucovina. Lit­teratur und Kunst: Koloman von Tisza und der magyarische Chauvinismus — Die Heimat der Hohenzollern in den ältesten Zeiteu. — Die Thronfolge in Romänien. — Ethnologische Mitteilun­gen aus Ungarn. — Wanderungen im Mühlbachgebirge. — Romänische Dich­tungen von A. Franken. — Das baltische Deutschtum. — Elf Jahre Balkan. — Neue Biicker. — Carmen Sylva’s Werke. — Istoria Româniloră din Dacia Tra­­iană. — J. L. Caragiale ; Teatru. — Be­richtigung. Revista poporului, litere — sciinţe — arte. Redactori: Ioană I. Livescu, Ioană A. Bassarabesm; apare în Bucuresci. Su­­marul, No. 1, anulă II: Ună cuvântă înainte, Redacţia. Patriotismulă la noi, (revistă) Ioană I. Livescu. Tomna face primula pasă (poesie), S. Polisu. Intro­ducere la „Flori Răsleţe“ (critică), P. Popasu. Oana Catinca (schiţă), Ioană A. Bassarabescu. Din „Flori Răsleţe (po­eme), Ioană I. Livescu. Atheismul” în amoră, Grigorie Vasiliu. Agricultură şi Veterinărie (critică), St. Michăileanu. Spice culese, Aramis. Nouă conferinţe la Ateneu, Comitetul­. Bibliografii, anun­­ciurî. *** TELEGRAMELE „(JAZ. TRANS*. (Serviciul­ biuroului de coresp. din Pesta.) Sibiiu, 21 Octomvre. Românii de aici au votat­ Metropolitului Miron Romanul pentru atitudinea sa dovedită faţă cu Kulturegyle­­tulu o adresă de încredere. Con­­ductula cu torţe şi cu musică, ce a fostă plănuită să i­ se facă din acestă incidenţă, a fostă oprită de autorităţi. Ludwigsburg, 21 Octomvre. Calfa de şelară Klaiber din Ulm­a îm­puşcată asupra succesorului tro­nului prinţulă Wilhelm, pe când mergea în trăsură la biserica din Ludwigsburg. Glonțulă n’a nime­rită. Atentatorulă a fostă arestată. Se asigură, că elă a vrută să omoare pe prințulă, pentru ca tro­­nulă Würtenbergului se cactă în mânile catoliciloră. Se pare, că atentatorulă e smintită. Berlinu, 21 Octomvre. Discur­­sulă tronului a fostă stabilită încă Nr. 227—1889, înainte de plecarea împăratului. Pasagială despre politica esternă are una tonă forte căldurosă şi de astădată e amintită espresă şi Anglia. ULTIME SOIRI. Lisabona, 19 Octomvre. Regele Portugaliei a murită aeji diminaţa la 11 ore. Principele de Braganţa va lua titlulă de „Don Carlos I, rege ală Portugaliei şi ală Algan­­veloră, de dincoace şi dincolo de mare în Africa“, ca strămoşii săi. Constantinopolu, 19 Octomvre. Muntenegrulă ceruse de la Portă autorizaţia de trecere a 1270 fa­milii muntenegrene, cari voescui să emigreze în Serbia din causa foametei. Porta a consimțită se treca 2000 adulți. Agramă, 19 Octomvre. Oposiția a presintată dietei o moțiune, care cere reîncorporarea Dalma­ției la Croația. Moțiunea s’a tri­misă spre examinare unui comitetu de 11 membri. Belgradă, 19 Octomvre. Pentru sprijinirea imigranţilor, muntene­greni se formeaza, la iniţiativa gu­vernului, reuniuni de ajutorare şi se organiseză concerte din partea reuniunei femeiloră. DIVERSE. La una concursă de bacalaureată pro­fesorul­ de sciinţe dete candidațiloră se trateze despre acidula sulfurosa, spune „Independentul­“. Unulț din candidați, necunoscându subiectulu ce avea să tra­teze, scrise următorele versuri pe foia de la concursă: Acidulă sulfurosă E­ună gază puturosă, Atâta sciu Atâta scriu. O fată profesoră la şcola de băieţi La Novara, în Italia, s’a angajată ca profesoră le limba francesă la cursulă superioră ală şcolei reale a domnişorii tínéra şi forte frumose. Acesta e singu­­rulă casă de acestă soiu în Europa. Glumeţii spună, că nu e minune să se audă într’o bună diminaţă, că d-ra pro­fesoră a fostă furată de vr’unulă din elevii ei. Ună lucru e sigură, că toţi elevii au să înveţe. Cu­rsurii pieţei Hraşovei din 21 Octomvre st. n. 1899. Bancnote românesci Comp. 9.44 Vând. 9.45 Argintă românescă -n 9.39 9.41 Napoleon-d’ori - - -n 9.46 9.471­. Lire turcesc! - - -yt 10.72 10.74 Imperiali .... »1 9.72 9.75 Galbinin 5.58 5.60 Scris. fonc. „ Albina“6u/0 101— t* 102— n e n &0/0 n 98.50 99— Ruble rusesc! -n 1.22 1.23 Mărci germane - -î» 11.63 11.66 Discontură 6—8°/0 pe ann. Cursuri la bursa de Viena din 19 Octomvre st. n. 1889. Renta de aură 4°/0............................100.55 Renta de hârtia 5% .... . . 96.50 Imprumutură câiloră ferate ungare - 114.70 Amortisarea datoriei câiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) - - 99.90 Amortisarea datoriei câiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - - -._ Amortisarea datoriei câiloră ferate de petă ungare (3-a emisiune) - - 113.— Bonuri rurale ungare ..... gg_ Bonuri croato-slavone.......................105. Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ............................ . iQO._ Renta de hârtiă austriacă .... 84.95 Renta de argintă austriacă .... 85.35 Renta de aură austriacă ..... 110.25 Losuri din 1860 .................................. 138.75 Acţiunile băncei austro-ungare - - 922.­­Acţiunile băncei de credită ungar. - 318.50 Acţiunile băncei de credită austr. - 307.25 Galbeni împărătesei- ...... 5.67 Napoleon­ d’ort - -............................9,471^ Mărci 100 imp. germane .... 58.12’/j Londra 10 Livres Sterlinge .... 119.35 Editură și Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureş­ianu

Next