Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)
1889-10-10 / nr. 227
Pagina 3 se primesc o absolvare şi respectare de drept şi lege, ci îmi sosesce o atacare formală şi încă nu numai pentru mine, ci întregii derulți românii din comitată este timbrata de falsificatorii de documinte publice, adecă de matricule. Etă resoluţiunea : Nr. 152/888. Congr. Com. Smit Sándor pretore supremă sub Nr. 21,110/87 cu opiniune, și judecata d-lui vice-comite dto 22 Dec. Nr. 13,669, care în forul al Il-lea lăsă neschimbată judecata forului primit, prin care Ioană Costină, care la repetita recercare a estrădată estrasele matriculare într’o limbă necunoscută de membrii oficioşi, din care causă a şi fostă pedepsiţi cu 100 fi. şi a fostă îndrumată sub pedepsa unei noue amende de 100 fi. de-a estrăda estrasele matriculari în limba maghiară. S’a hotărîtă: neavândă locă apelaţiunea contra a 2 hotărîri consunătore, apelaţiunea se respinge, şi deorece între scrisorile suşternute se află sub Nr. 8/888 o epistolă (?) a lui Ioană Costină, din care se dovedesce, că Ioană Costină n’a introdusă numele respectivilor în matricule, ci nisce nume schimosite şi falsificate prin densulți (?), deci este rugată d-lă ministru reg. ung. de interne, ca fără întârdiare se ia dispuseţiune, ca atâtă Ioană Costină, câtă şi peste totă preoţii gr. cat. din comitatulă Sătmară se fiă opriţi dela abusulă acela îndatinată, că în matricule nu inducă numele adevărate ale respectivilor, ci preoţii inducă nisce nume schimosite şi falsificate prin dânşii, cari atâtă în justiţiă, câtă şi în administraţiune dau însă la nisce încurcături nedeslegavere, despre ce d-lă Smit Sándor, pretore supremă, este însciinţată în nexă cu scrisorile alăturate pentru ulteriora afacere. Dată din şedinţa Congregaţiunei comitatense, ţinută în 1888 Februară 10. Careii mari,Dornahidy Ferencz m. p. comite supremă, începând se cetescă acestă resoluţiune, păreamă a fi împăcată cu aceea, că decă este lege după care contra a 2 hotărîri consunătore în administraţiune nu se primesce apelațiune, au avută dreptă a o respinge. Dér ce se vecii! ? Apelațiunea s’a respinsă și totuși s’a adusă judecată încă prea temeraică, în care se dice, că ea falsifică estrasele, cari înainte de acesta cu 20—24 de ani s’au scrisă. Ba cu atâta nu se îndestulesce corpulă chemată a servi justiției, ci atacă o corporațiune morală fără pică de genare. In locă să pună la cale pedepsirea celor vinovați, este trasă la grea răspundere păgubaşulă cu soții săi constiențioși. Vedende acestă jocă, îmi diseru, va fi bine să facă cunoscută casulă la celă mai înaltă locă, se vadă și acela, ce treba rea se face în comitată din lege și justițiă, firesce în firma speranță, că dreptatea va fi invingătoare. Așa espedaia la Ministrulă de interne reg. ung. rugarea de mai josă. (Va umna.) Manevrele armatei române. In cliua de 2 Octomvre, di hotărâtă pentru ca divisia VII să manevreze contra divisiei VIII, Regele Carol I, mai înainte de a pleca pe terenul ei de manevre, a mersă, la orele 8 și jum. dimineața, împreună cu Principele Ferdinandă, să inspecteze gimnasiulă din Bacău. La sosire, Regele a fostă întâmpinată de directorulă gimnasiului, apoi, după ce a visitată pe rând toate clasele acestui institută, punendă întrebări şcolariloră asupra diferitelor materii, după ce a arătată mulţumirea sa d-lui directoră de starea înaintată a învăţământului, Regele şi Principele Ferdinandă s’au întorsă la cuartierulă Regală. La orele 9 şi 30 minute, Regele şi principele, urmaţi de d. generală Manu, ministru de resboiu, de d. generală Fălcoianu, şefulă statului majoră, de ataşaţii militari străini, d. generală Frasser ală Angliei, de d. colonelă Poppen ală Rusiei, d. locot.-colonelă Brussatti ală Italiei, d. locot.-colonelă Torcy ală Franciei, d. maioră Schneider ală Austro- Ungariei, d. maioră Renan-Bey ală Turciei, d. căpitană Müller şi locotenentă Brocken ai Germaniei, de casa militară, precum şi de alţi oficeri de stată majoră, au pornită în trăsură la podulă de peste Siretă din dreptul Hoitului. Aci Regele şi Principele Ferdinandă au încălecată împreună cu suitele şi dete ordină să se începă manevrele, a cărora hipotesă generală era următorea : Corpul I HI se constitue la Focşani. Divisia VIII la Paşcani. Divisia VII la Iaşi. Acastă divisie înfăţişază pe vrăjmaşă, dânsa închipueşte, printr’ună marşă repede, de a împedeca legătura divisiei VIII cu trupele corpului III din josul Moldovei. Ca hipotese speciale, Divisia VIII însdiinţază de sosirea unei avangarde vrăjmaşă la Iaşi, plecă în direcţia Romană Bacău-Focşani, pentru a se apropia de corpul III, care începuse chiar în aceeaşi zin mişcare spre meda-noapte în direcţiunea Focşani-Adjud-Bacău. Sosită la Bacău, se opreşte din causa apropierei vrăjmaşului, care nu se găsesce decâtă la 18 kilometri departe de acestă punctă. Densa se hotăresce a ţine în locă trecerea Siretului de vrăjmaşi, aşteptândă sosirea corpului III, cu ajutorulă căruia va lua ofensiva. Divisia VII ia drumulă celă mai dreptă pentru a întâlni divisia VIH înainte de a se uni cu corpul III. Loculă loră de întâlnire va fi la Bacău, aşedată aproape deopotrivă depărtare de Iaşi şi Paşcani. Sosită la Câmpeni-Secuieni, este însdiinţată, că întăriri ’i suntă trimise de la Vaslui prin Pungesci-Plopana. Ea atacă atunci divisia VIII în dreptulă Bacăului, profitândă de înlesnirile ce ’i înfăţişeză posiţiunile de pe malură stângă ală Siretului. La sosirea corpului III, dânsa ia posiţiunî de apărare treptată în valea Secuieni, — retragerea sa fiindă susţinută de ajutoarele de cari fusese însciinţată. Corpul HI ia direcţia Focşani-Adjud-Bacâu pentru a susţine divisia VIH. Sosindă la Răcăciunî, trece Siretulă pe podă pentru a face o mişcare de flancă asupra vrăjmaşului şi a ’i ameninţa ajutoarele spuse dela Văslui. Acestă mişcare opresce ataculă divisiei VII şi o silesce a se pune în apărare. Corpul S ală III conbină atunci ataculă împreună cu divisia VIII. Greutăţile terenului facă urmărirea în valea Zeletină fără putinţă Hipotesă pentru ziua de 2 Octomvre era următorea: Divisia VIII, sosită la Bacău în sera de 1 Octomvre, e însdiinţată, că corpulă III venindă dela Focşani a trecută Siretulă în aceeaşi zi la Răcăciunî şi că divisia VII (vrăjmaşulă) se găsesce la Secueni şi se pregătesce a trece Siretulă a dona di. Ea ia măsuri atunci spre a apera trecerea şi păzesce toate punctele pentru a puta lua ofensiva, îndată ce mişcarea corpului IH îi va îngădui. Corpulă III, sosită la Răcăciuni la 1 Octomvre, trece Siretul şi înainteză la 2 Octomvre prin valea Răcătău pentru a ameninţa flanculă divisiei VII şi a se opune la ajutorele ce-i vină din Vaslui prin Pungesci şi Plopana. Divisia VII, sosită la 1 Octomvre sera la Secueni, se hotăresce a încerca trecerea Siretului, se tindă că linia sa de retragere este cu totulă acoperită de greutăţile terenului, cari facă anevoiosă cu totulă trecerea din valea Răcătău în aceea a Zeletinului. Mai multă încă, dânsa se scie susţinută de ajutorele, cari îi vină dela Vaslui şi cari potă la nevoie a’i acoperi stânga. In acestă scopă, divisia VIII construesce ună capă de podă pe malulă stângă ală Siretului, pe care ’lă ocupă cu infanteriă şi ’lă susţine de pe malulă dreptă (pe care şi-a desfăşurată linia de bătae) prin artileria ce este aşedată pe înălţimile d’inapoia flancului seu stângă. Divisia VII, debușindă pe șosea, se desfășoră pe flanculă său dreptă și începu ataculă, după ce fu pregătită prin artilerie. La dreapta sa, comandantul divisiei detașeză ună regimentă la Prăjești pentru a încerca să întorcă poliția, der găsi podulă în stăpânirea trupelor apărărei. La flanculă stângă, cavaleria divisiei VII cerceteaza înainte calea Siretului şi debuşeurile sale. Ataculă pronunțându-se, se vede deodată luată în flanculă stângă de împuşcături pornite din Dospineşti, unde apărarea trimesese trupe pe podulă umblătoră de la Buhociu. Flanculă stângă ală atacului fu silită să facă un crochet înapoi și pe care îl susținu cu reservele disponibile. Ataculă apropiându-se de pod, vrășmașulă părăsi retranșamentele capului de podă. Ataculă încerca atunci să trecă podulă și fu respinsă. Divisia VII începu să se retragă, mai alesă că era însciințată de cavaleria sa de flanculă stângă, cum să sosescă nouă trupe vrășmașe. Divisia VIII lua la rândulă ei ofensiva și urmări divisia VII, care se vede amenințată pe flanculă dreptă de cătră o brigadă de infanterie și de cătră cavaleria corpului III de armată, care sosea pe câmpuilă de luptă. Cavaleria corpului III de armată, voindă să debordeze pe stânga trupele în retragere, fu sargeată de cavaleria divisiei VII, care putu astfelă să acopere și să înlesnescă mișcarea de retragere. Regele la orele 2 și 30 m. dete ordină să înceteze manevra. In totă timpul luptei, Regele a alergată fără pregetă pe toate punctele importante, făcând cu desâvârşita-i competinţă observaţiuni şi îndreptări. Apoi Regele şi Principele se reîntorseră în oraşă, întrândă la cuartierulă regală la orele 4 şi juni. La orele 7 sera, Regele întruni la orândură sau pe d. generală Manu, ministrula de răsboiu, d. generală Racoviţă, d. generală Creţenu, d. generală Fălcoianu, d. generală Dunca, d-nii ataşaţi militari străini, d. prefectă şi d. primară ală oraşului, şi alte persoane în numeră de 40. GAZETA TRANSILVANIEI. Literatură.I Romänische Revue, foia lunară politică-literară, ce apare în limba germană în Viena, sub redacţiunea d-lui Dr. Cornelia Diaconovich. Cuprinsulă fasciculului pe Septemvre: Zur Lage [der Romanen in Ungarn. Politische Processe in Ungarn. Die Gymnasien der Bucovina. Michail Eminescu. Der Abendstern. Von M. Eminescu. Ionea. Das Muttersöhnchen. Von P. Broşteanu. Des Murgu Töchterlein. Von K. Heinzendorf. Romänische Volkslieder. Von K. Heizendorf. Der Rhapsode der Dimbovitza. Rundschau. Der Bericht des kön. român. Ministerpräsidenten über die Lage der Bevölkerung in der Dobrudscha. — Romänien bei der Pariser Ausstellung — Eine Ausstellung landwirtschaftlicher und industrieller Producte der Balkanländer in Bucuresci. — Die Industrie in Românien. — Die Jahresversammlung des siebenbiirgischen Vereines für romänische Litteratur und die Cultur des romanischen Volkes. — Der magyarische Nationalstaat. — Aus der Bucovina. Litteratur und Kunst: Koloman von Tisza und der magyarische Chauvinismus — Die Heimat der Hohenzollern in den ältesten Zeiteu. — Die Thronfolge in Romänien. — Ethnologische Mitteilungen aus Ungarn. — Wanderungen im Mühlbachgebirge. — Romänische Dichtungen von A. Franken. — Das baltische Deutschtum. — Elf Jahre Balkan. — Neue Biicker. — Carmen Sylva’s Werke. — Istoria Româniloră din Dacia Traiană. — J. L. Caragiale ; Teatru. — Berichtigung. Revista poporului, litere — sciinţe — arte. Redactori: Ioană I. Livescu, Ioană A. Bassarabesm; apare în Bucuresci. Sumarul, No. 1, anulă II: Ună cuvântă înainte, Redacţia. Patriotismulă la noi, (revistă) Ioană I. Livescu. Tomna face primula pasă (poesie), S. Polisu. Introducere la „Flori Răsleţe“ (critică), P. Popasu. Oana Catinca (schiţă), Ioană A. Bassarabescu. Din „Flori Răsleţe (poeme), Ioană I. Livescu. Atheismul” în amoră, Grigorie Vasiliu. Agricultură şi Veterinărie (critică), St. Michăileanu. Spice culese, Aramis. Nouă conferinţe la Ateneu, Comitetul. Bibliografii, anunciurî. *** TELEGRAMELE „(JAZ. TRANS*. (Serviciul biuroului de coresp. din Pesta.) Sibiiu, 21 Octomvre. Românii de aici au votat Metropolitului Miron Romanul pentru atitudinea sa dovedită faţă cu Kulturegyletulu o adresă de încredere. Conductula cu torţe şi cu musică, ce a fostă plănuită să i se facă din acestă incidenţă, a fostă oprită de autorităţi. Ludwigsburg, 21 Octomvre. Calfa de şelară Klaiber din Ulma împuşcată asupra succesorului tronului prinţulă Wilhelm, pe când mergea în trăsură la biserica din Ludwigsburg. Glonțulă n’a nimerită. Atentatorulă a fostă arestată. Se asigură, că elă a vrută să omoare pe prințulă, pentru ca tronulă Würtenbergului se cactă în mânile catoliciloră. Se pare, că atentatorulă e smintită. Berlinu, 21 Octomvre. Discursulă tronului a fostă stabilită încă Nr. 227—1889, înainte de plecarea împăratului. Pasagială despre politica esternă are una tonă forte căldurosă şi de astădată e amintită espresă şi Anglia. ULTIME SOIRI. Lisabona, 19 Octomvre. Regele Portugaliei a murită aeji diminaţa la 11 ore. Principele de Braganţa va lua titlulă de „Don Carlos I, rege ală Portugaliei şi ală Alganveloră, de dincoace şi dincolo de mare în Africa“, ca strămoşii săi. Constantinopolu, 19 Octomvre. Muntenegrulă ceruse de la Portă autorizaţia de trecere a 1270 familii muntenegrene, cari voescui să emigreze în Serbia din causa foametei. Porta a consimțită se treca 2000 adulți. Agramă, 19 Octomvre. Oposiția a presintată dietei o moțiune, care cere reîncorporarea Dalmației la Croația. Moțiunea s’a trimisă spre examinare unui comitetu de 11 membri. Belgradă, 19 Octomvre. Pentru sprijinirea imigranţilor, muntenegreni se formeaza, la iniţiativa guvernului, reuniuni de ajutorare şi se organiseză concerte din partea reuniunei femeiloră. DIVERSE. La una concursă de bacalaureată profesorul de sciinţe dete candidațiloră se trateze despre acidula sulfurosa, spune „Independentul“. Unulț din candidați, necunoscându subiectulu ce avea să trateze, scrise următorele versuri pe foia de la concursă: Acidulă sulfurosă Eună gază puturosă, Atâta sciu Atâta scriu. O fată profesoră la şcola de băieţi La Novara, în Italia, s’a angajată ca profesoră le limba francesă la cursulă superioră ală şcolei reale a domnişorii tínéra şi forte frumose. Acesta e singurulă casă de acestă soiu în Europa. Glumeţii spună, că nu e minune să se audă într’o bună diminaţă, că d-ra profesoră a fostă furată de vr’unulă din elevii ei. Ună lucru e sigură, că toţi elevii au să înveţe. Cursurii pieţei Hraşovei din 21 Octomvre st. n. 1899. Bancnote românesci Comp. 9.44 Vând. 9.45 Argintă românescă -n 9.39 9.41 Napoleon-d’ori - - -n 9.46 9.471. Lire turcesc! - - -yt 10.72 10.74 Imperiali .... »1 9.72 9.75 Galbinin 5.58 5.60 Scris. fonc. „ Albina“6u/0 101— t* 102— n e n &0/0 n 98.50 99— Ruble rusesc! -n 1.22 1.23 Mărci germane - -î» 11.63 11.66 Discontură 6—8°/0 pe ann. Cursuri la bursa de Viena din 19 Octomvre st. n. 1889. Renta de aură 4°/0............................100.55 Renta de hârtia 5% .... . . 96.50 Imprumutură câiloră ferate ungare - 114.70 Amortisarea datoriei câiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) - - 99.90 Amortisarea datoriei câiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) - - -._ Amortisarea datoriei câiloră ferate de petă ungare (3-a emisiune) - - 113.— Bonuri rurale ungare ..... gg_ Bonuri croato-slavone.......................105. Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă ............................ . iQO._ Renta de hârtiă austriacă .... 84.95 Renta de argintă austriacă .... 85.35 Renta de aură austriacă ..... 110.25 Losuri din 1860 .................................. 138.75 Acţiunile băncei austro-ungare - - 922.Acţiunile băncei de credită ungar. - 318.50 Acţiunile băncei de credită austr. - 307.25 Galbeni împărătesei- ...... 5.67 Napoleon d’ort - -............................9,471^ Mărci 100 imp. germane .... 58.12’/j Londra 10 Livres Sterlinge .... 119.35 Editură și Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu