Gazeta Transilvaniei, februarie 1893 (Anul 56, nr. 24-46)

1893-02-25 / nr. 43

Nr. 43—1883 GAZETA TRANSILVANEI statui­e Ungariei — o repetămă — sin­gura condiţiuna de viaţă şi de prospe­ritate. R­o­mânii nu suntu inimici Maghia­­riloru, după cum afirmă „Pester Lloyd“, der suntu antagoniştii lorü naturali, de­­oare­ce voesov ea se fiă respectată reli­­giunea, limba şi naţionalitatea lor­. Şi în aceasta luptă, tradiţiunea afecţiunilor­ italice şi acea a sirapatiilor­ sale, nu poate fi îndreptată cătră apărătorii ei, cătră cei apăsaţi. Poate să invoce „Pes­ter Lloyd“ pate o pofti exigenţele unei alianţe antipatice la care ne-a constrânsi tristele şi neevitabilele necesităţi ale po­­liticei. Aceste consideraţiuni totuşi nu ne voru împedeca de a glăsui adevĕrul, nici nu ne va face să tacem­, înăbuşindă în noi impulsul, ascunsa dar atotputer­nică ala sângelui, care impulsa, împreună cu sentimentele cele mai vii de iubire şi de solidaritate, ilți trimitem ei cătră valoroşii şi nenorociţii noştri fraţi din Dacia-Traiană, din Garpaţi şi de lângă Dunărea albastră. Acelaşi impulsu de care vorbim, ne va călăuzi într’o c­i la redobândirea Tren­­tului şi a Triestului, ori­ câta ara flecări faia maghiară, că vom­ putè trăi şi fără elă, şi noi nu vomă permite nici unei naţiuni străine de a atenta la posesiunea capitalei Roma. Să fie deci în pace domnii Ma­ghiari, ca ferocea lor­ politică în contra naţionalităţilor­, nu poate fi bine făczută în Italia, cum nu e aprobată ori simpa­tică, nici in Francia, nici în Anglia, nici în Germania, nici în vre-o altă ţară civilisată. Mai bine ară face o colec­­ţiune preţifisă pentru dânşii de avertis­mentele ce primescu din tóte părţile, pentru a se retrage câtă mai e timpă ■dintr’o cale, care nu poate duce statulă lora decâtă la o ruină sigură. Stăncescu, basme culese din gura po­porului. Pentru premiale G. Sânii Marină, (1500 lei) și Neuschotz, (1500 lei) nu s’a presentată nici o lucrare. La concursul­ premiului­­Statului Po­zară, de 5000 lei, s’a presentată o lu­crare cu devisa: vincetula cu incetulă se face oţetulă. Cu timpul, agurida se taie miere.* D. D. Sturdza a făcută o dare de samă şi asupra stării bibliotecii şi a co­­lecţiunilor­. Biblioteca Academiei, care este con­­dusă de d. profesoră I. Biauu, are ac­tualmente 60.000 volume, 2000 manus­cripte şi peste 30.000 documente isto­rice. Biblioteca este pusă la disposiţiu­­nea publicului 10 ore pe cei fără între­rupere. Sesiunea de primăvară a Academiei române. Eri, Marţi în 23 Febr. st. v., s’a des­chisă sesiunea de primăvară a Acade­­miei Române. Preşedintele d l. Ion Ghica, fiindă încă bolnavă, a fostă invitată d. Jacobă Negruzzi, vice-preşedinte, să pre­­sideze. Raportulă d-lui D- Sturdza, secretarul­­generală, asupra mersului şi activităţii .Academiei pe anul­ 1892 arată pierde­rile ce a încercată Academia în cursul­­ acestui ană prin moartea academicianilor. Gr. Cobâlcescu, episcopulă Melchisedeo­ şi G. Sionă, precum şi a d-lui Felix Bamberg, membru corespondentă în sec­ţiunea istorică. Actualmente sunt­ vacante 5 locuri de academiciani şi anume : 2 în secţiu­nea literară (V. Alexandri şi G. Sionă),­­2 în secţiunea istorică (M. Kogălniceanu şi episcopulă Melchisedec) şi unulă în secţiunea ştiinţifică (Gr. Gobălcescu). In sesiunea acasta Academia are a acorda 2 premii pentru opere publicate şi 3 pentru lucrări presentate în manu­­scriptă asupra unor­ subiecte puse la concursă. La concursul­ marelui premiu Năs­turen­*, de 12.000 lei s'au presentată ur­­mătorele publicaţiuni: Căpitanii Dumolescu, arta în coman­damentă, desarmare şi idealură armatei române; M. Gaster, ohrestomaţie ro­mână; Th. P. Jerebie, funcţionarii; G. G. Tocilescu, cursă de procedură civilă; Jonă Slavici, novele şi A. B Xenopolu, Istoria Românilor, 5 volume. In pursulă premiului statului Eliade Bâdulescu, de 5000 lei, s’au presentată următorele lucrări: Th. Alexi, Parnasulă română; G. T.­­Avinianu, tratată de espropriaţiune; 2. Bogdanii, vechile cronici moldovenesci până la Urechie; dela Vrancea, părăsiţii; Bonifaciu Florescu, ritmuri şi rime; lt.­­colonelă P. V. Năstrelu­, stema Româ­niei ; N. Petra­şcu, Mihai Eminescu; D. I. Popiliană, dicţionară latin-română ; L.­­Şaineanu, istoria­­fiologiei rromarm; 25. A p e I u, cătră toţi iubitorii culturii naţionale. In comuna nostra gr. cat Periceiu, în Selagiu, conforma legei şcolare, se pretinde, ca în primăvară viitoare sĕ ne edificămă o şoală nouă confesională — fiind-că cea vechiă se ruinâză, — căci la din contră suntemă ameninţaţi cu per­­derea şoalei confesionale şi caracterulă ei naţională, deore­ce în comună avem el două şcole de stată, una pentru fete şi alta pentru băieţi. — Sâ fimă înţeleşi, că între noi se află 1200 suflete reformaţi şi Evrei, şi se pote pe uşoră întâmpla sâ ne perdemă soţia, dacă nu vomă fi în stare a ne zidi alta, după cum pre­tinde legea, pentru ună numără de 120 copii, ce-i avemă scrişi la şcala confe­sională. Starea materială a poporului română din astă comună însă e atâtă de slabă, încâtă, fără de ajutoră, nici la ună casă poporu­ui nu-i concede a solvi suma de 2000 fi., ce se recere pentru edificarea şcolei nouă, de o parte, pentru-că numai acuma s’a finită cu edificarea unei bi­serici nouă în preţă de 8 mii fi.,­ar de alta, pentru-că în acestă ană s’a repa­rată casa parochială şi toate superdifica­­tele parochiale, şi aşa putemă cjice, că de 5 ani lucepe, de pa poporulă română din astă comunâ s’au supsă numai prin repartiţia 10 mii fi. Dreptă aceea: Iubiţiloră fraţi Români! Prin cuprin­­sulă acestoră sire, apelămă la ajutorulă vostru ală tuturora plugariloră dela sate şi oraşe, ală inteligenţiloră şi întregului cleră română, unde numai va străbate acestă apelă, ca să bine­voiţi a sări în ajutorulă nostru cu câtă de puţină, căci numai iubirea vostră cea frăţâscă, cari­tatea creştinască şi sprijinulă naţională ne potă mântui de pericululă, ce ne ameninţă socia şi pe fiii noştri. Nu credem, însă, că se va afla su­­fletă de Română, căruia să nu-i zacă la inimă o astfelă de causă naţională, unde e întrebare de 120 de copii de Română, că are să mai fie ei, ori ba, crescuţi în şcola loră confesională şi în acelaşi spi­­­rită românescă, cum au fostă pănă aci! Chiar din acestă motivă avem o spe­ranţă, că fruntaşii noştri inteligenţi, on. preoţi, învăţători şi alţi cărturari dela sate şi oraşe, voră deschide colecte în favorulă edificării şcolei noastre şi-i ru­­gămă pe toţi, ca colectele, atâtă în na­turalie, prefăcându-se în bani, câtă şi banii incurşi să se trimită la adresa oi. Redacţiuni a acestui preţuită (fiară, de unde contribuirile marinimose se vor a­chita pe cale efiaristică. Din şedinţa senatului şcolară : Periceiu, Faufară 1893. Alesandru Sima, Vasiliu Olteană, preotă locală şi preş. învăţătorulă şcol. sen. şcol. conf. şi not. şcol. Flore Ştefană, curatură şcolară. N.B. Acestă apelă se recomandă apreţiărei şi îmbrăţişărei calduroase a Onoratului publică română iubitoră de cultura poporală română. Alimpiu Barboloviciu, vioară for. g. c. episcopescă ală Silvaniei. iftftuiţă mită publică. (Urmare.) Cu lista nr. 84 coleot. d-lu I. Drăgană preotă în Băiţa: George Dragană 2 fi Lazară Periană 2 fl. Demetriu Moldo­­vană 1 fl. Nic. Popurariu 1 fl.Nic. Popă 1 fl. Simeonă Baciila 1 fl. Uie Gosma 1 fl. George Bardoşi 1 fl. Suma 10 fl. Cu lista nr. 62, colect. d-l. Dr. Gavrilă Cosma cand. adv. în Beiuşă. Vas. Ignată adv. 2 fl. Const. Boiţlă adv. 2 fl. Ioană Buteană dir. gimn. 1 fl. Aug. Antală protopresb. 2 fl. Ambrosiu Kretz adv. 1 fl. Teodoră Buleu prof. 2 fl. Maria Valtneru 1 fl. Dr. Georgiu Mură­șană medică 2 fl. Ilariu Crișană 50 cr., Dr. Gavrilă Cosma când. adv. 1 fl. Su­mma : 14 fl 50 or. Cu lista nr. 82, colect. d-ra Elena Serbă în Chiticheză: Aurelă Popovici 50 or., A. Horvath 50 cr., Giula Dulă 50 cr., G. Lazară 1 fl. Odorsanulă 50 or. Dimitrie Ardelană 2 fl. Vas. Beleșă 1 fl. Alesiu Popovici 50 cr., Ioană Cacinea 1 fl. Dr. Yesa 1 fl. Y. Mangra 1 fl. Gabriă Codrână 1 fl. Const. Brădană 20 or., E­lena Serbă 1 fl. 30 cr. Suma 12 fl. Cu lista nr. 7, colect. d-lă Oct. Po­­pescu stud. jur. în Toplițarromână : Gre­­goriu Popescu 1 fl. JAurelia Popescu 2 fl. Georgiu Maioră 1 fl. George Popescu 1 fl. Petru Sbârcea 1 fl. Lupu Marcu 50 cr., Simionă Ciuca 1 fl. Suma 7 fl. 50 cr. Lista nr. 97 colect. d-lă Nic. Cia­­cisnă medică în Peciea 5 fl. Lista nr. 3, colect. d-l. Vasile Ma­ioră stud. med. în ChimitelDică: T. Hâr­­sană preotă 1 fl. I. Catona propr. 1 fl. V. Ca­tona propr. 1 fl. C. Catona 1 fl. Vas. Curta propr. 1 fl. Vas. Popă pre­otă 1 fl. Al. Câmpiană propr. 1 fl. Ca­rolina Popă 1 fl. Aurelia Maioră 1 fl. Suma 9 fl. Lista nr. 2, colect. d-lă Ioană Kéri stud. filos. în Oradea-mare: S. P. S. D-lă Episcopă Pavelă 5 fl. I. Kővári prepo­­sită 2 fl. N. N. 1 fl. Paulă Vela 3 fl. Pál Gábor 1 fl. Dr. Ios. Rednică 1 fl. X 50 er., Aug. Popă 1 fl. Aug. Antală 1 fl. Al. Popă 50 er., Kummer Basista 1 fl. F. B. 50 er., I. Cosma 50 cr., Cu­tare 1 fl. N. N. 50 cr., Laurană cano­nică 2 fl. N. N. 50 cr. Suma: 22 fl. Cu lista nr. 103, colect. d-lă Dr. Fompeiu Germană, medică în Dobra: Romulă de Crainică protopopă 2 fl. Iosifă Petrovici 1 fl. los. Criste 1 fl. P. Olariu 1 fl. Nic. Herbai 1 fl. Sim. Pascu 1 fl. I. Germană 1 fl. A. Lesuioană 1 fl. Dr. Germană medică 2 fl. Nic. Gostaia 1 fl. Ioană de Herbar 1 fl. I. Serbă 1 fl. P. Popovici 1 fl. Suma 15 fl. Lista nr. 124, colect. d-ra Aurelia Serbă în Pilulă-mare: Aurelia­­Serbă 2 fl. Odvoșanulă 50 or., Nădăbanulă 50 or., Mironă Cătanu 1 fl. Chitighăzanulă 1 fl. Ioană Căciula 1 fl. St. Capra 50 cr. N. N. 50 cr., V. Mangra 1 fl., Nedescifra­bilă 50 cr., d-ra 50 cr­, Alesiu Popovici 50 cr., Vasiliu Beleșă 1 fl. Suma 11 fl. Lista nr. 1., colect. Ioană Gete jur. în Sibiu , Dr. G. Popă adv. (Zelau) 1 fl., Mihailă Popă 1 fl., Al. Costea proto­popă 4 fl., G. Dobra 1 fl., LPopă 2 fl., I. Popă not. cerc. ună fl., Vas. Fonna 1 fl., Al. Cadară preotă 1 fl., V. Mica propr. 3 fl., I. Ternovană not. cerc. 1 fl., M. Borbély medic 2 fl., V. Gete protopopă 2 fl. Suma 20 fl. Lista nr. 10, colect. d­lr. Leona Pa­­rasca, medicinista în Borgo-Joseni, N. N. 1 fl., N. N. 1 fl., Mih. Rednică 50 cr., Pavelă Luncană 50 or., Iacobă Onea 50 or., Nedescifrabilă 1 fl., Vrăşmaşă 50 or., Catarina Cadară 1 fl., I. Boşga 50 cr., Dr. N. Hanganuţă medică 2 fl., S. Pa­­hone 50 or., J. Dolorga preotă 1 fl. Suma 10 fl. Lista nr. 24., colect. D­na Lucreţia Dr. A. Olariu în Deva: Lucreţia Costa Ola­riu 2 fl., N. N. 50 er., Dr. V. Motu 1 fl., Aug. A. Nicoara 1 fl. Suma 4 fl. 50 or. Lista nr. 113., colect. d-ra Lucia Cosma în Sibiiu: P. S. S. D­­. Mironă Romanulă, metrop. 5 fl. N­. S. Dr. Ila­­rionă Puşcariu, archim. 2 fl., „Albina“ 20 fl., Ios. Şuluţiu cons. reg. 5 fl., Dr. Cut. Rusu adv. 3 fl., N­. Nicanoră Fra­­tesă protosincelă 5 fl., Capriu Tilea iug. 2 fl, Al. Lebu propr. nr. 5 fl., Ioană Ghibu protop. 2 fl., Const. de Colbasi (Spring) 2 fl., Leontină Simonescu secr. metr. 3 fl., Ioană de Preda adv. 2 fl., Severă de Colbasi 1 fl., Traiană Meţianu protopresb. (Zârnescu) 3 fl., Dr. N. Şer­­bană deputată 5 fl., I. Braju 1 fl., C. Aiseră 1 fl., Dr. Remus Roşca sepr. cons. 1 fl., Bunea 1 fl., I. Lissai compt. 1 fl., N. N. 50 or., D. Raţiu 1 fl., Dr. N. Veperdea adv. 1 fl., I. Popescu 1 fl., N. St. Şuluţiu 1 fl., I. Vătăşană 1 fl., R. Ardelea 50 or., Dr. Maroiacă 50 or., Pantaleonă Lupuţa păp. p. r. pens. 1 fl. Dr. Diaconovici 2 fl. 50 or., Isaia Popa, preotă 1 fl., Mateiu Voileană ases. pens. 1 fl., Fl. Sterca Şuluţiu (Vidraseu) 2 fl., Silv. Moldovană redact. 1 fl., R. Petrioa passar. 1 fl., Nic. Henţu not. (Selişte) 3 fl., Parteniu Cosma dir. „Al­binei“ 4 fl. Suma 93 fl. (Continuarea publicărei listeloră va urma.) Clusiu, 28 Februarie n. 1893. Romula Poppu Ioană Neamţu, cassară, controloră. Pagina 3. DIVERSE. Maxime. Traficul c onorei nu înbo­­găţesce Vauvenargues. — Oaorea e res­­pectulă de sine însuşi şi de frumseţa vi­­eţei sale, dusă pănă la pasiune. Oarrea e pudorea bărbătescă Alfred de Vigny.—. Am fostă necesitată a fi ceva ne­putândă păra nimic­. Josef Leurinskey. —. Redusă la sine însuşi spiritulă antică nu e nici ună deşteptătură de idei, nici ună stimu­­latoră de lucruri mari; dar fără elă to­­tulă e caducă, elă are totă­deuna cuvân­­tulă din urmă. Pasteur. — Posiţiunea în­­doiesce puterile, sângele rece le regulâzi şi asigură întrebuinţarea lor­. M. G. Val­­tour. — Nimică nu e atâtă da abilă, ca o conduită corectă. M-me de Maintenon. — Cine vra sâ facă avere în ună singură ană merită sâ fiă spâneturată înainte cu dese luni. Prov. italiană. — Succesulă e câte­odată cu multă mai fatală pentru coaliţiuni decâtă nesuccesulă G. Boissier. Suntă trei ordine de spirite: acelea ce inţelegă ună lucru prin sine însuşi; acelea ce’lă înţelegă dapă li’lă demonstră alţii; acelea, în fine, cari nu înţelegă nici prin sine, nici dâpă li’lă esplică alţii. Ma­­chiavel. — Cumpăna — balanţa — e ima­ginea lumei mari: aci se poate vede tava golă urcându-se, ar cea îngreunată de s­­pintjendă. Lessing. — Amorulă e m­ă visă fără somnii, or căsătoria ună somnă fără visă. Jul. Weiss. — Răutatea omenilor­ nu poate fi învinsă nici prin timp­, nici îndulcită prin vre-o binefacere. Machia­­vel. — La nascerea unui poporă sacrifi­­carea unui om­ poate ajuta ceva, însă când acestă poporă a îmbătrânită, pră­pastia lui Curtius nu se Inchide decâtă peste poporulă întregă. Vergniaud. — Istoria nu e utilă pentru că cetimă în ea trecutulă, ci pentru că cetimă în ea viitoriul. I. B. Say. — Care e celă mai grobiană, observi îndată, aseme­nea și pe celă mai delicată; care e celă mai cuminte se va arăta mai curâdă sau mai târcjiu, care e celă mai onestă se va dovedi acel sau mâne, care e celă mai nobilă remâne adesea ascunsă o viaţă întrâgă. —E mai acora a ţînâ crece cuvân­­tări, decâtă cuvântulă dată.— Indispensa­bilă e cineva numai la înmormântarea sa. Incăpăţînarea e energia prostiei. Omulă să desparte mai lesne de o fericire vi­sată, decâtă de una reală. Ună înţeleptă şi ună nebună se înţelegă mai lesne de­câtă doi înţelepţi. G. A. Culise şi traduse de Cămilă B... Proprietarii Dr. Aurel Ilureşianu. Redactori responsabili: Gregoriu Maioru.

Next