Gazeta Transilvaniei, februarie 1895 (Anul 58, nr. 24-46)

1895-02-23 / nr. 42

Nr. 42—1895 lutte des nationalites; Hongrois et Rou­­mains. (Lupta naţionalităţilor­; Unguri şi Români). Lucrarea este împărţită în patru capitule: I. Originea şi desvoltarea istorică a cestiunei naţionale române; II. Legea naţionalităţilor!­ şi aplicarea ei; III. Pro­­cesului Memorandului; IV. Cestiunea naţio­nala română din punctul­ de vedere al­ dreptului publica şi ale politicei generale. -o — Din Sebeşulîi săsesc» ni­ se scrie : Din lipsa unor­ formalităţi anulându-se alegerea primă de parochă în Sebeşului sasescu, co­­vîrşită în 23 Oct. 1893, acel în 19 Febru­­ară v. c. s’a ţinută noua alegere de pa­­rochii, fiind­ candidaţi d-nii Z. Mureşanu şi A. Davidu, cela dintâiu a căpătata 400 de voturi, or cela de al­ 2-lea 82. Alegerea a decursă cu mare însufleţire. —­o — Ciprianu Porumbescu apreciaţii în Rusia. Detini în „Gaz. Bucov.“ următorele : înainte de câţî­va ani unu bucovinenii, că­­lătorindă prin Rusia, a sosita în Moscva. Audindu, ela că acolo este şi unu conser­­vatorii teologica, s’a dusu se-la visiteze şi a nimerita tocmai la orele de lecţii. Di­­rectorulu conservatorului, anume Smolinski, Ta primita pe bucovinenii cu totă afabili­tatea şi între altele a cântată cu elevii sei şi câte~­va piese din liturgiile lui Ciprianu în textul­ românescu, scrisa, se’nţelege, cu litere cirilice. După esecutarea acelora piese, directorul­ Smolinski s’a adresata cătră bucovinenii cu cuvintele: „Mare talenta musicala a perdutu Bucovina In reposatula Porumbescu Iu­no— Papa despre politica bisericescă ma­ghiară, Zilele trecute Papa a primita în audiență privată pe unuia dintre prelații maghiari, dice „Hazánk“. Cu acestă oca­­siune Papa s’a interesata foarte multa des­pre raporturile politice din Ungaria şi s’a esprimată asupra reformelor­ bisericesci­­politice,­­Jicend), că faptele împlinite nu se pota schimba, dar ducerea lora în­de­­plinire trebue legată de condiţiuni oneste. Din disposiţia poporului maghiara se va convinge guvernul­, că legile bisericesci­­politice nu trebuescu, şi în casula acesta însuşi constituţionalismula va pretinde re­­­visuirea lor­. —­o — Alegere de senatorii românii în lo­calii lui Al. Orescu. Alaltăeri la orele 3, a fosta convocata colegială universitara din Bucurescî pentru a alege unii senatorii, în locula rămasa vacanta prin moartea d-lui Al. Orescu. Au luatu parte la vota 59 domni profesori universitari. D. T. Maio­rescu, candidatura conservatorii, a întrunită 38 voturi, or d. G. Ștefânescu liberală, n’a obținută de câta 18 voturi. Una buletina a fosta anulata şi doue albe. Totă lumea e unanimă a recunosce marele succesu ob­ţinută de d. T. Maiorescu, 4i°e „Timpulu“. D. Maiorescu, care representă colegiula I-iu de deputaţi din Gorju, va opta pentru scau­­nulu de senatori. —o — Procesă pentru trădare de patria. Alaltăeri s’a începută în Tarnopolu (Ga­­liţia), înaintea curţii cu juraţi, pertractarea în procesul­ intentată contra 26 tineri, cei mai mulţi ascultători de la seminarul­ din Tarnopolu, pentru crima tradărei de patriă, a conturbărei liniştei publice, laesa de ma­­jestate şi a conspiraţiei. Pertractarea va dura probabilă a cide- Se cjice, că dintr’unii manuscripta aflata la m­ulti dintr’acei ti­neri, s’a descoperita programulu conspira­­torilor­, cari ceru neatârnarea Poloniei, ameninţândă chiar şi cu revoluţiă, şi se pune pe uni puncta de vedere cu totulă irredentistă. Societatea conspiratorilor­ îşi avea sediul­ în Lemberg, or filiale în Prze­­mysl şi în Tarnopolu. —p — La Banca Naţională din Bucurescî s’a făcuta alaltăeri alegerea directorului şi a unui censorii, ala cărora mandata espirase. Au fosta re&îeşi totu cei vechi, şi adecă Antona Carpa ca directoru, or A. Veri­­cianu ca censorii, primula cu 1785, cele din urmă cu 1750 voturi. — p — GAZETA TRANSILVANIEI Producţiune de diletanţi români în Sibiiu. Sâmbătă în 9 Martie n. diletanţii români din Sibiiu vor fi arangia o serată musicală-dramatică cu urmat­orula programa: I Concertă: 1. „Blumen Orakel“ de P. Mas­­cagui; „Seguidilla“ de G. Dima, cântate de d-sora Alexandrina Cunfanu, acompan. 1 1 l­.- T­! a............... CI TU­UU u-suiti JLiu^wiUfci uimuitcacu, cf. de Mendelssohn, piesă pentru patru mâni, esecutată de d-sorele Eleonora Borda și E. Simonescu. 3. „Mach auf“ Bolero de Dessmner: „Muguru, Mugurelu“ de G. Dima, cântată de d-sora Alex. Cunţanu, acomp. de d-sora Eug. Simonescu. II Teatru: „ Bus­­tulau, comediă în 2 acte trad. din franţu­­zesce de Iulian Popescu. Rolurile femeiesci In acesta piesă le vor­ juca d-şorele: Le­­tiţia Roşea, Lucreţia Popescu, Elena Cun­­ţanu, Agnes Cristea şi Aurelia Henzel, oi ale bărbaţilor­ d-nii E. Borcia, I. Moţa şi I. Russu. Inceputulu la orele ll/2 sera. La ce verstă au muritu scriitorii noştrii? Dintre toţi scriitorii noştri din vocula acesta, mai tineru a murită Alexandru Sihleanu, ei mai bătrâna George Asachi. In versta de la 20 pănă la 40 de ani au murită: Sihleanu de 23 ani, Cârlova de 30, Depărățeanu de 30, Băl­­cescu de 33, Scheleu­ de 36, Veronica Micle de 36, Lambrioră de 37, Niculeanu de 38, M. Zamfirescu de 40, Petrino de 40 și Eminescu de 40. Deci în vîrsta cea mai tînără — pănă la 40 de ani — au murită cei mai mulţi poeţi, presatori numai doi: Bălcescu şi Lambriora. In vârsta de la 40 pănă la 60 ani au murită: Parisă Momuleanu de 43, Conta de 44, George Lazăru de 44, Filimonu de 46, Andreiu Mureşianu de 47, Ispirescu de 51, Papiu Ilariana de 51, Creangă de 52, Va­sile Arona de 52, Bolintineanu de 53, I. Maiorescu de 53, George Creţeanu de 56, Antoni Panu de 60, Costache Negruţi de 60 şi Donici de 60. In vârstă de la 60 pănă la 80 de ani au murit­ : Siona de 63, Costache Negri de 64, Gesara Boliacv de 67, Vasile Alexandri de 69, Eliade Rădulescu de 70, episcopul­ Melhisedec de 70, Tr. Laurianu de 71, Co­­nache de 72, Grigore Alexandrescu de 73, Cogălniceanu de 75, Baraca de 76, mitro­­politul­ Veniamina Costache de 78 şi Ge­orge Bariţa de 80. In vârstă de peste 80 de ani: Florian Aron 82, Timoteiu Cipariu de 82, el Ge­orge Asache de 83 de ani. Toţi scriitorii noştri au muritu în ţară, singura Bălcescu a murită în străinătate, în Italia, ca exilata. Au muritu de oftică: Sihleanu, Câr­lova, Depărăţeanu, Bălcescu, Lambrioru, Niculeanu, Zamfirescu şi Filimona. De alienaţie mintală: Andreiu Mure­şianu, Eminescu, Ilarianu, Eliade Rădulescu şi George Lazară. Cei­l’alţi au muritu de felurite bele şi de bătrîneţe. Date statistice din Braşovu şi Comitat1!­­ ! Urmare.­ La magistratulu orâşenescu nici unu Românu. La căpitănatulu cetăţii: L. Maximiliana, comisarii şi P. St­răulea, locotenenta de poliţie. Tată de vecini în Scheiu: Sterie Stinghe, I. Stinghe şi G. Navrea jun., în Braşovu-vechiu: Luca Şincanu şi G. Puiu; la Stupini I. I. Puiu, G. Popovici, N. Ma­rina, C. Dobri şi Nic. Blebu. La căile ferate, dintr’una personala de 152 individii. Români sunt­ 6 fochiştî: G. Crâstolovanu, G. Petrişoră, I. Frigatoru, I. Spuderca, D. Galliu şi Nic. Gârneţa. La Camera industrială şi comercială, membri în Comitetu: V. Bologa şi T. Ni­­colau,­­ la secţiunea industrială: B. L. Popovici. Societăţi şi institute: Asociaţiim­ea pen­tru sprijinirea înveţăceiloră şi socialilor­ ro­mâni : preşed. N. P. Petrescu, vice-pr. Ilie Ardeleanu, cassiera V. L. Popovici, secre­tara A. Vlaicu, membri în comitetu: G. M. Zănescu, V. Antoniu, I. Brădeanu, D. Hallery, T. Spuderca, I. Colibanu, G. Ol­­teanu, Ilie Copisu şi D. Roncea jun. Filiala Albina, censori : Damiana S. adv. membru în direcţiunea Albinei, Duşo­­iul., Nemeşa P. membru în dir. Albinei şi delegata. Nicolau T., Poppa G. B., Voina Vasilie-­rlrr9HtU‘ ^ T-înl nrr a• ÎnT 'P. Ppif.rftv seu, adjanota. I. G. Bariţiu corespondentă­­, V. Üvegesti contabila, I. Oncioiu, Ios. Moldovanu, I. Breneiu, I. Murăroiu; servi­tori: I. Scurtu, D. Barbieru, D. Mămulea. Meseriaşulu românii, institutii de cre­dita şi economii, Direcţiunea : P. Nemeşă, vice-preş, G. Navrea jun. dir. eşec., G. M. Zănescu cassara, V. L. Popovici, Ilie Arde­leanu, G. Birea, I. Arona, I. Lengeni. Societatea română de cântări și gimnas­tică: G. Chelariu pres., N. Bârsana secre­tara, V. Uvegesa cassiere, dirigenta de corn N. Popovici, dirigenta de onoare P. Dima, profesori de gimnastică P. Roşea. Casim română, Comitetulu: preş. P. Nemeşa, v­.preş. L. Nastasi, cassiera Gr. Birea, economu G. Navrea, secretarii N. Bârsană, N. Strevoiu, V. Voina, N. P. Petrescu, V. Bologa, lord. Munteanu, Ip. Ilasevici, N. T. Ciurcu, V. Popescu, N. Duşoiu, Virgila Oniţiu, Iona Lengeni şi G. M. Zănescu. Reuniunea femeilor­ române, pres. Agnesă Dușoiu, cassieră El. Săbădeanu, secretara L. Nastasi, membre în Comitetu: Susana Popovici, Elena A. Popovici, Susa­­na Laslo, Maria Priscu, Vilma Poppa, Po­lixena Ilasevici, Octavia Stănescu, Maria Prun­cu, Elena Voina, Reveica Ch’oona banu. Reuniunea femeilor­ române pentru aju­torarea văduv. sărace ort. res. din Braşova şi Săcele: Susana A. Mureşianu preş., Elena G. Ioana v­.pres., Virg. Vlaicu cassieră, Carolina Ciurcu, Zoe Petrica, Maria Lupanu, Maria Popea, Otilia N. Bidu, Gatinca Bâr­­seanu, Maria D. Munteanu şi Val Căciulă (Săcele). Associaţiunea transilvană, despărţămen­­tul: I. Braşovu, I. Petricu preş., A. Bâr­­seanu secretarii, V. Voina, V. Bologa, N. P. Petrescu, A. Vlaicu cassiera. După de­­misionarea acestui comitet, s’au alesă d-nii: V. Voina preş., V. Oniţiu, A. Vlaicu, Gr. Maioru, Dr. I. Blaga, Nic. Ciurcu, Nic. Popoviciu. Biserici şi scóle. Scaunulu protopresbi­­teralu gr. or.­ala Braşovului: preş. Iona Petricu protopresb., Baiulescu B. protopresb., Perşinariu G. paroehü (Braşovu), Bârseanu T. paroehü (Dârste), Popea R. paroehü (Satulungii), Soiu N. parochu (Turcheşi), Sfetea B. parochă (Braşova); defensoră matrimoniala Popea I. prof. ; secretară G. Urdea, paroche în Cernate. Comitetul­ protopresbiteralu : I. Petrica protop. şi pres., Baiulescu B., Popea R., Perşinaia G., Sfetea B., Popea I., Al­­măşanu D., Seniuţă I., Bârseanu A., Bâr­­seanu Anast., Străvoni N. adv., Puşca­­riu Ios., Damianu S. adv. Parochia gr. or. din cetatea Braşovului: B. Baiulescu protop. parochii, G. Sterianu cantori, Zosima Butnariu cantorii. Cura­tori : N. Flustureanu, G. M. Zănescu, L. Nastasi secret. Comitetul­ parochiala: Pres. Bartolomeiu Baiulescu, S. Damianu, L. Nastasi, P. Nemeşa, N. P. Petrescu, G. B. Poppa, V. Popescu, D. Stănescu, N. Stre­voiu, G. de Steriu. Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: I. Pe­tricu, protopr. şi parochü, V. Voina, prot. onor. parochi, I. Prişcu diaconu, G. Uce­­nescu cautore, G. Birea cautorului II, ser­vitorii Chr. Olteanu. Comitetul­ parochiala : D. Almăşanu pres., A. Bârseanu, G. Beli­­simus, V. Bologa, I. Bobancu, I. Bratu, I. Burbea, curatorii, G. Cioflecu, N. O. Furnică, N. Ghighiniţă, I. Giuvelcă, N. Ghirm­esa, Ip. Vasievici, A. I. Lupanu, D. Lupanu, Iord. Munteanu, G. Măzgăreanu G. Navrea jun. curatorii, N. Navrea, Irod. Neguţa, Th. Nicolau, O. Orghidanu, I. C. Panţu, D. Pascu curatorii, I. Petrica, I. Popescu, V. Popovici, A. Purcăres, D. Roncea jun., I. Seniuce, D. Stinghe, Sterie Stinghe, Ars. Vlaicu, V. Voina. (Va urma). SCIlfi ULTIME. Timişora, 5 Martie. Curia a res­­pinsu recursulu de nulitate în pro­­cesulu „Dreptăţii prin care dlu Dr. V. Branisce a fostă condamnată la doi ani închisore de stată şi 13001L amendă. DIVERSE­. Remuşcarea. Unuia din corespon­denţii Italieni ai jurnalului „L’Independance Belge“ scrie din Cento următorele: Sunt­ şase zile­ de când micul ei Tito, de 10 ani, fiul­ lui Giuseppe Montana, agricultora, dispăru din Cento şi toate căutările rămase fără nici una resultata. Era una ţărană nu­mita Vignoli, galbena, disperata, abia sus­­ținendu-se pe picioare se presenta preto­rului, mărturisindă consumată de remuș­­care, că a omorîtă unu copila, și că vine să se constitue prisoniera, povestindu-i, că a cumperatu dela miculă Tito unu arca­­deona pe șase lei, și pentru­ ca să nu-i plă­­tâscă, l’a strínsa de gâtă și pe urmă l’a aruncata în riula Teno. Ceea ce e mai oribilă, elă mărturisi judecătorului, că cu o mână strangula pe copila, er cu cealaltă cânta din arcadeonă pentru­ ea să nu se audă strigătele de desperare ale micului Tito. Uni testaments originalii. Din Lon­dra se scriu următorele: In Putney a mu­rită înainte cu câte­va 4 de o domnişoră de 78 ani cu numele Hetty Bloomer, lăsândă după sine o avere de 40,000 punţi sterlingi. Voinţa din urmă a damei sună astfel­: „Eu n’am rămasa de bună voiă nemăritată; de trei ori am fosta logodită, şi de trei ori am fosta părăsită de bărbaţi necredin­cioşi. De aceea dispune, ca interesele după averea mea, în fie­care an, la ziua morţii­ mele, să se împartă între cinci dame necă­sătorite, cari au trecuta peste 40 ani, şi cari potu dovedi, că şi la ele s’a nimicită finanţarea din causa tradărei bărbatului“. Pasagială din urmă sună astfelă: „Depă în cate­va anii nu s’ar anunţa candidate, ceea ce însă cu greu preda, în timpul­ acesta, când bărbaţii sunt­ atâta de stri­caţi, atunci interesele să se adauge la ca­pitala“. Pagina 3 Literatistă, A apăruta Nr. 4 din anul­ al­ doilea ală revistei ilustrate pentru familie „Vatra“ tipărită în trei culori cu cerneluri de luxu, avendu urmatorul­ sumari: Gogu şi Go­­guşora, de Iona Slavici; Seră de vară (poesie) de V. D. Pauna; Hipnotismul­, de Sc. A. Stancescu; Prăvălia pisicei, de După Balzac; S’a despoiata codrula de frunza­ (poesie) de T. Duţu; Bolnavii (tr. Maupas­sant) de Hlas; In faţa morţii (poesie) de G. Sylvian; O faptă rea, de După Tsche­chow; Milius (poveste) de V. Brebiceanu; Sluga şi popa, de Dum. Stancescu; Una naiva şireta, de V. Brebiceanu; Felii de felii, de ***. Ilustraţiile: Psyche; Scene din Pompey; Dragoste de mamă; O! con­turile astea! Castele în aer­ ; Oracolul­ din Delii. * A apăruta Nr. 5 ala revistei literare­­beletristice, pentru familie, „Rândunica“ cu urmatorul: sumara : Te veda, de George Simu; Regina balului (Noveletă), de V. R. Buticescu; Rugare, de Elena din Ardeala ; Judele Zaluna, de I. E. Prodanu; Nebune aminitiri, de Emiliu Sabo; George Dandina sau bărbatula înşelată (trad.), de Iosifa Schiopulu; Asărvănări, de Antoniu Poppu; Stiinţe popularisate, de Gr. Mărunţeanu; Rămurele: Doine din Bihoru, de Antoniu Poppa; Secretă, de Iosifa Siegescu; Feliu­­rite, de * * *. „Rândunica” apare în Sibiiu, de trei ori pe lună şi e redactată de d-la Silvestru Moldovanu. Conţinutura ei e va­riata, amusantă şi instructiva. Preţuia abo­namentului e pe anu 6 fi., pe xf% anu 3 fi, pe V4 anu 1 fi. 70 er. Proprietari: Bs* Aure! Redactori responsabili: Bs*eg©r'su Maieră.

Next