Gazeta Transilvaniei, februarie 1895 (Anul 58, nr. 24-46)
1895-02-23 / nr. 42
Nr. 42—1895 lutte des nationalites; Hongrois et Roumains. (Lupta naţionalităţilor; Unguri şi Români). Lucrarea este împărţită în patru capitule: I. Originea şi desvoltarea istorică a cestiunei naţionale române; II. Legea naţionalităţilor! şi aplicarea ei; III. Procesului Memorandului; IV. Cestiunea naţionala română din punctul de vedere al dreptului publica şi ale politicei generale. -o — Din Sebeşulîi săsesc» ni se scrie : Din lipsa unor formalităţi anulându-se alegerea primă de parochă în Sebeşului sasescu, covîrşită în 23 Oct. 1893, acel în 19 Februară v. c. s’a ţinută noua alegere de parochii, fiind candidaţi d-nii Z. Mureşanu şi A. Davidu, cela dintâiu a căpătata 400 de voturi, or cela de al 2-lea 82. Alegerea a decursă cu mare însufleţire. —o — Ciprianu Porumbescu apreciaţii în Rusia. Detini în „Gaz. Bucov.“ următorele : înainte de câţîva ani unu bucovinenii, călătorindă prin Rusia, a sosita în Moscva. Audindu, ela că acolo este şi unu conservatorii teologica, s’a dusu se-la visiteze şi a nimerita tocmai la orele de lecţii. Directorulu conservatorului, anume Smolinski, Ta primita pe bucovinenii cu totă afabilitatea şi între altele a cântată cu elevii sei şi câte~va piese din liturgiile lui Ciprianu în textul românescu, scrisa, se’nţelege, cu litere cirilice. După esecutarea acelora piese, directorul Smolinski s’a adresata cătră bucovinenii cu cuvintele: „Mare talenta musicala a perdutu Bucovina In reposatula Porumbescu Iuno— Papa despre politica bisericescă maghiară, Zilele trecute Papa a primita în audiență privată pe unuia dintre prelații maghiari, dice „Hazánk“. Cu acestă ocasiune Papa s’a interesata foarte multa despre raporturile politice din Ungaria şi s’a esprimată asupra reformelor bisericescipolitice,Jicend), că faptele împlinite nu se pota schimba, dar ducerea lora îndeplinire trebue legată de condiţiuni oneste. Din disposiţia poporului maghiara se va convinge guvernul, că legile bisericescipolitice nu trebuescu, şi în casula acesta însuşi constituţionalismula va pretinde revisuirea lor. —o — Alegere de senatorii românii în localii lui Al. Orescu. Alaltăeri la orele 3, a fosta convocata colegială universitara din Bucurescî pentru a alege unii senatorii, în locula rămasa vacanta prin moartea d-lui Al. Orescu. Au luatu parte la vota 59 domni profesori universitari. D. T. Maiorescu, candidatura conservatorii, a întrunită 38 voturi, or d. G. Ștefânescu liberală, n’a obținută de câta 18 voturi. Una buletina a fosta anulata şi doue albe. Totă lumea e unanimă a recunosce marele succesu obţinută de d. T. Maiorescu, 4i°e „Timpulu“. D. Maiorescu, care representă colegiula I-iu de deputaţi din Gorju, va opta pentru scaunulu de senatori. —o — Procesă pentru trădare de patria. Alaltăeri s’a începută în Tarnopolu (Galiţia), înaintea curţii cu juraţi, pertractarea în procesul intentată contra 26 tineri, cei mai mulţi ascultători de la seminarul din Tarnopolu, pentru crima tradărei de patriă, a conturbărei liniştei publice, laesa de majestate şi a conspiraţiei. Pertractarea va dura probabilă a cide- Se cjice, că dintr’unii manuscripta aflata la multi dintr’acei tineri, s’a descoperita programulu conspiratorilor, cari ceru neatârnarea Poloniei, ameninţândă chiar şi cu revoluţiă, şi se pune pe uni puncta de vedere cu totulă irredentistă. Societatea conspiratorilor îşi avea sediul în Lemberg, or filiale în Przemysl şi în Tarnopolu. —p — La Banca Naţională din Bucurescî s’a făcuta alaltăeri alegerea directorului şi a unui censorii, ala cărora mandata espirase. Au fosta re&îeşi totu cei vechi, şi adecă Antona Carpa ca directoru, or A. Vericianu ca censorii, primula cu 1785, cele din urmă cu 1750 voturi. — p — GAZETA TRANSILVANIEI Producţiune de diletanţi români în Sibiiu. Sâmbătă în 9 Martie n. diletanţii români din Sibiiu vor fi arangia o serată musicală-dramatică cu urmatorula programa: I Concertă: 1. „Blumen Orakel“ de P. Mascagui; „Seguidilla“ de G. Dima, cântate de d-sora Alexandrina Cunfanu, acompan. 1 1 l.- T! a............... CI TUUU u-suiti JLiu^wiUfci uimuitcacu, cf. de Mendelssohn, piesă pentru patru mâni, esecutată de d-sorele Eleonora Borda și E. Simonescu. 3. „Mach auf“ Bolero de Dessmner: „Muguru, Mugurelu“ de G. Dima, cântată de d-sora Alex. Cunţanu, acomp. de d-sora Eug. Simonescu. II Teatru: „ Bustulau, comediă în 2 acte trad. din franţuzesce de Iulian Popescu. Rolurile femeiesci In acesta piesă le vor juca d-şorele: Letiţia Roşea, Lucreţia Popescu, Elena Cunţanu, Agnes Cristea şi Aurelia Henzel, oi ale bărbaţilor d-nii E. Borcia, I. Moţa şi I. Russu. Inceputulu la orele ll/2 sera. La ce verstă au muritu scriitorii noştrii? Dintre toţi scriitorii noştri din vocula acesta, mai tineru a murită Alexandru Sihleanu, ei mai bătrâna George Asachi. In versta de la 20 pănă la 40 de ani au murită: Sihleanu de 23 ani, Cârlova de 30, Depărățeanu de 30, Bălcescu de 33, Scheleu de 36, Veronica Micle de 36, Lambrioră de 37, Niculeanu de 38, M. Zamfirescu de 40, Petrino de 40 și Eminescu de 40. Deci în vîrsta cea mai tînără — pănă la 40 de ani — au murită cei mai mulţi poeţi, presatori numai doi: Bălcescu şi Lambriora. In vârsta de la 40 pănă la 60 ani au murită: Parisă Momuleanu de 43, Conta de 44, George Lazăru de 44, Filimonu de 46, Andreiu Mureşianu de 47, Ispirescu de 51, Papiu Ilariana de 51, Creangă de 52, Vasile Arona de 52, Bolintineanu de 53, I. Maiorescu de 53, George Creţeanu de 56, Antoni Panu de 60, Costache Negruţi de 60 şi Donici de 60. In vârstă de la 60 pănă la 80 de ani au murit : Siona de 63, Costache Negri de 64, Gesara Boliacv de 67, Vasile Alexandri de 69, Eliade Rădulescu de 70, episcopul Melhisedec de 70, Tr. Laurianu de 71, Conache de 72, Grigore Alexandrescu de 73, Cogălniceanu de 75, Baraca de 76, mitropolitul Veniamina Costache de 78 şi George Bariţa de 80. In vârstă de peste 80 de ani: Florian Aron 82, Timoteiu Cipariu de 82, el George Asache de 83 de ani. Toţi scriitorii noştri au muritu în ţară, singura Bălcescu a murită în străinătate, în Italia, ca exilata. Au muritu de oftică: Sihleanu, Cârlova, Depărăţeanu, Bălcescu, Lambrioru, Niculeanu, Zamfirescu şi Filimona. De alienaţie mintală: Andreiu Mureşianu, Eminescu, Ilarianu, Eliade Rădulescu şi George Lazară. Ceil’alţi au muritu de felurite bele şi de bătrîneţe. Date statistice din Braşovu şi Comitat1! ! Urmare. La magistratulu orâşenescu nici unu Românu. La căpitănatulu cetăţii: L. Maximiliana, comisarii şi P. Străulea, locotenenta de poliţie. Tată de vecini în Scheiu: Sterie Stinghe, I. Stinghe şi G. Navrea jun., în Braşovu-vechiu: Luca Şincanu şi G. Puiu; la Stupini I. I. Puiu, G. Popovici, N. Marina, C. Dobri şi Nic. Blebu. La căile ferate, dintr’una personala de 152 individii. Români sunt 6 fochiştî: G. Crâstolovanu, G. Petrişoră, I. Frigatoru, I. Spuderca, D. Galliu şi Nic. Gârneţa. La Camera industrială şi comercială, membri în Comitetu: V. Bologa şi T. Nicolau, la secţiunea industrială: B. L. Popovici. Societăţi şi institute: Asociaţiimea pentru sprijinirea înveţăceiloră şi socialilor români : preşed. N. P. Petrescu, vice-pr. Ilie Ardeleanu, cassiera V. L. Popovici, secretara A. Vlaicu, membri în comitetu: G. M. Zănescu, V. Antoniu, I. Brădeanu, D. Hallery, T. Spuderca, I. Colibanu, G. Olteanu, Ilie Copisu şi D. Roncea jun. Filiala Albina, censori : Damiana S. adv. membru în direcţiunea Albinei, Duşoiul., Nemeşa P. membru în dir. Albinei şi delegata. Nicolau T., Poppa G. B., Voina Vasilie-rlrr9HtU‘ ^ T-înl nrr a• ÎnT 'P. Ppif.rftv seu, adjanota. I. G. Bariţiu corespondentă, V. Üvegesti contabila, I. Oncioiu, Ios. Moldovanu, I. Breneiu, I. Murăroiu; servitori: I. Scurtu, D. Barbieru, D. Mămulea. Meseriaşulu românii, institutii de credita şi economii, Direcţiunea : P. Nemeşă, vice-preş, G. Navrea jun. dir. eşec., G. M. Zănescu cassara, V. L. Popovici, Ilie Ardeleanu, G. Birea, I. Arona, I. Lengeni. Societatea română de cântări și gimnastică: G. Chelariu pres., N. Bârsana secretara, V. Uvegesa cassiere, dirigenta de corn N. Popovici, dirigenta de onoare P. Dima, profesori de gimnastică P. Roşea. Casim română, Comitetulu: preş. P. Nemeşa, v.preş. L. Nastasi, cassiera Gr. Birea, economu G. Navrea, secretarii N. Bârsană, N. Strevoiu, V. Voina, N. P. Petrescu, V. Bologa, lord. Munteanu, Ip. Ilasevici, N. T. Ciurcu, V. Popescu, N. Duşoiu, Virgila Oniţiu, Iona Lengeni şi G. M. Zănescu. Reuniunea femeilor române, pres. Agnesă Dușoiu, cassieră El. Săbădeanu, secretara L. Nastasi, membre în Comitetu: Susana Popovici, Elena A. Popovici, Susana Laslo, Maria Priscu, Vilma Poppa, Polixena Ilasevici, Octavia Stănescu, Maria Pruncu, Elena Voina, Reveica Ch’oona banu. Reuniunea femeilor române pentru ajutorarea văduv. sărace ort. res. din Braşova şi Săcele: Susana A. Mureşianu preş., Elena G. Ioana v.pres., Virg. Vlaicu cassieră, Carolina Ciurcu, Zoe Petrica, Maria Lupanu, Maria Popea, Otilia N. Bidu, Gatinca Bârseanu, Maria D. Munteanu şi Val Căciulă (Săcele). Associaţiunea transilvană, despărţămentul: I. Braşovu, I. Petricu preş., A. Bârseanu secretarii, V. Voina, V. Bologa, N. P. Petrescu, A. Vlaicu cassiera. După demisionarea acestui comitet, s’au alesă d-nii: V. Voina preş., V. Oniţiu, A. Vlaicu, Gr. Maioru, Dr. I. Blaga, Nic. Ciurcu, Nic. Popoviciu. Biserici şi scóle. Scaunulu protopresbiteralu gr. or.ala Braşovului: preş. Iona Petricu protopresb., Baiulescu B. protopresb., Perşinariu G. paroehü (Braşovu), Bârseanu T. paroehü (Dârste), Popea R. paroehü (Satulungii), Soiu N. parochu (Turcheşi), Sfetea B. parochă (Braşova); defensoră matrimoniala Popea I. prof. ; secretară G. Urdea, paroche în Cernate. Comitetul protopresbiteralu : I. Petrica protop. şi pres., Baiulescu B., Popea R., Perşinaia G., Sfetea B., Popea I., Almăşanu D., Seniuţă I., Bârseanu A., Bârseanu Anast., Străvoni N. adv., Puşcariu Ios., Damianu S. adv. Parochia gr. or. din cetatea Braşovului: B. Baiulescu protop. parochii, G. Sterianu cantori, Zosima Butnariu cantorii. Curatori : N. Flustureanu, G. M. Zănescu, L. Nastasi secret. Comitetul parochiala: Pres. Bartolomeiu Baiulescu, S. Damianu, L. Nastasi, P. Nemeşa, N. P. Petrescu, G. B. Poppa, V. Popescu, D. Stănescu, N. Strevoiu, G. de Steriu. Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: I. Petricu, protopr. şi parochü, V. Voina, prot. onor. parochi, I. Prişcu diaconu, G. Ucenescu cautore, G. Birea cautorului II, servitorii Chr. Olteanu. Comitetul parochiala : D. Almăşanu pres., A. Bârseanu, G. Belisimus, V. Bologa, I. Bobancu, I. Bratu, I. Burbea, curatorii, G. Cioflecu, N. O. Furnică, N. Ghighiniţă, I. Giuvelcă, N. Ghirmesa, Ip. Vasievici, A. I. Lupanu, D. Lupanu, Iord. Munteanu, G. Măzgăreanu G. Navrea jun. curatorii, N. Navrea, Irod. Neguţa, Th. Nicolau, O. Orghidanu, I. C. Panţu, D. Pascu curatorii, I. Petrica, I. Popescu, V. Popovici, A. Purcăres, D. Roncea jun., I. Seniuce, D. Stinghe, Sterie Stinghe, Ars. Vlaicu, V. Voina. (Va urma). SCIlfi ULTIME. Timişora, 5 Martie. Curia a respinsu recursulu de nulitate în procesulu „Dreptăţii prin care dlu Dr. V. Branisce a fostă condamnată la doi ani închisore de stată şi 13001L amendă. DIVERSE. Remuşcarea. Unuia din corespondenţii Italieni ai jurnalului „L’Independance Belge“ scrie din Cento următorele: Sunt şase zile de când micul ei Tito, de 10 ani, fiul lui Giuseppe Montana, agricultora, dispăru din Cento şi toate căutările rămase fără nici una resultata. Era una ţărană numita Vignoli, galbena, disperata, abia susținendu-se pe picioare se presenta pretorului, mărturisindă consumată de remușcare, că a omorîtă unu copila, și că vine să se constitue prisoniera, povestindu-i, că a cumperatu dela miculă Tito unu arcadeona pe șase lei, și pentru ca să nu-i plătâscă, l’a strínsa de gâtă și pe urmă l’a aruncata în riula Teno. Ceea ce e mai oribilă, elă mărturisi judecătorului, că cu o mână strangula pe copila, er cu cealaltă cânta din arcadeonă pentru ea să nu se audă strigătele de desperare ale micului Tito. Uni testaments originalii. Din Londra se scriu următorele: In Putney a murită înainte cu câteva 4 de o domnişoră de 78 ani cu numele Hetty Bloomer, lăsândă după sine o avere de 40,000 punţi sterlingi. Voinţa din urmă a damei sună astfel: „Eu n’am rămasa de bună voiă nemăritată; de trei ori am fosta logodită, şi de trei ori am fosta părăsită de bărbaţi necredincioşi. De aceea dispune, ca interesele după averea mea, în fiecare an, la ziua morţii mele, să se împartă între cinci dame necăsătorite, cari au trecuta peste 40 ani, şi cari potu dovedi, că şi la ele s’a nimicită finanţarea din causa tradărei bărbatului“. Pasagială din urmă sună astfelă: „Depă în cateva anii nu s’ar anunţa candidate, ceea ce însă cu greu preda, în timpul acesta, când bărbaţii sunt atâta de stricaţi, atunci interesele să se adauge la capitala“. Pagina 3 Literatistă, A apăruta Nr. 4 din anul al doilea ală revistei ilustrate pentru familie „Vatra“ tipărită în trei culori cu cerneluri de luxu, avendu urmatorul sumari: Gogu şi Goguşora, de Iona Slavici; Seră de vară (poesie) de V. D. Pauna; Hipnotismul, de Sc. A. Stancescu; Prăvălia pisicei, de După Balzac; S’a despoiata codrula de frunza (poesie) de T. Duţu; Bolnavii (tr. Maupassant) de Hlas; In faţa morţii (poesie) de G. Sylvian; O faptă rea, de După Tschechow; Milius (poveste) de V. Brebiceanu; Sluga şi popa, de Dum. Stancescu; Una naiva şireta, de V. Brebiceanu; Felii de felii, de ***. Ilustraţiile: Psyche; Scene din Pompey; Dragoste de mamă; O! conturile astea! Castele în aer ; Oracolul din Delii. * A apăruta Nr. 5 ala revistei literarebeletristice, pentru familie, „Rândunica“ cu urmatorul: sumara : Te veda, de George Simu; Regina balului (Noveletă), de V. R. Buticescu; Rugare, de Elena din Ardeala ; Judele Zaluna, de I. E. Prodanu; Nebune aminitiri, de Emiliu Sabo; George Dandina sau bărbatula înşelată (trad.), de Iosifa Schiopulu; Asărvănări, de Antoniu Poppu; Stiinţe popularisate, de Gr. Mărunţeanu; Rămurele: Doine din Bihoru, de Antoniu Poppa; Secretă, de Iosifa Siegescu; Feliurite, de * * *. „Rândunica” apare în Sibiiu, de trei ori pe lună şi e redactată de d-la Silvestru Moldovanu. Conţinutura ei e variata, amusantă şi instructiva. Preţuia abonamentului e pe anu 6 fi., pe xf% anu 3 fi, pe V4 anu 1 fi. 70 er. Proprietari: Bs* Aure! Redactori responsabili: Bs*eg©r'su Maieră.