Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)
1907-11-29 / nr. 263
Nr. 263.—1907 GAZETA TRANSILVANIEI. Duma numită „Duma neagră«. Aceștia sunt: 1. P. Crupenski, vechiu ofițer de cavalerie în armata rusească , de origine Polon, după opiniune : »adevărat rus«; 2. Sinadino, medic, grec din insula Chios, primarul Kișineului, »adevărat rus«, foarte bogat; 3. Demianovici, armean curând îmbogăţit, negustor şi mare proprietar, »adevărat rus«, cunoscut prin inteligenţa sa foarte bornavă; 4. Smitoff, advocat, un adevărat »adevărat rus«, membru al »Uniunei poporului rus«; 5. D. Caravasili, vechiu deputat »radical« în camera română, grec din districtul Ismail; G. V. Puriskevici, vice-prezident al comitetului central al »Lîgei poporului rusesc«, poet execrabil şi orator furios, foarte orgolios pentru titlul său de »adevărat rus«, cu toate că numele lui este pejumătate românesc şi pe jumătate polonez purice- pace). 7. Fretiacenko, vag, medic veterinar din Ismail. 8. Gulitichin, om de legea vechie, fire moscovită (vechiu crezător), nulitate patentată, mic negustor de porci şi de prune; se numeşte aresul ţăranilor centrului Basarabiei. 9. Preotul Nicolae Ghepeczky, o adevărat rus«. Aşadară cele două milioane de Români (Moldovenii) din Basarabia nu sunt reprezentaţi prin nici unul din ai lor, ci numai prin Greci, Armeni, Poloni etc. şi printr’un singur Rus, cel mai puţin recomandabil. Aceste sunt tristele urmări, dacă inteligenţa se rupe de popor și trece în tabăra străină. ȘTIRILE ZILEI. — 28 Noemvrie v. Colonia română din Viena cătră BjörnSon. Cu ocaziunea aniversărei a 75-a dela nașterea lui Björnstjerne Björnson, colonia română din Viena i-a adresat următoarea telegramă în limba germană Björnstjerne Björnson Christiania. Românii locuitori în Viena, pătrunşi de cele mai calde şi sincere sentimente de iubire şi recunoştinţă pentru marele apostol al păcii şi apărător al celor asupriţi, Vă felicită din toată inima şi cu tot sufletul la aniversarea a 75-a a zilei d-voastră, natale. In numele coloniei române Dr. Ciurcu. Din acelaş prilej în numele clubului naţional bohem, Bramarz a trimis poetului o călduroasă depeşă de felicitare, In semn de mulţămită, pentru nobila apărare a fraţilor slovaci, oprimaţi ,sperând că vocea dv. puternică, glasul de profet al umanismului şi dreptăţii, a cărui putere face pe toate popoarele civilizate să i se închine, se va ridica încă multă vreme pentru popoarele împilate de nişte guverne, cari vreau să impună tăria lor brutală în chip de dreptate.« Alegerea de rector la universitatea din Bucureşti a avut loc eri, espirând mandatul d-lui C. Dumitrescu-Iaşi. Din voturile ce s-au dat au primit d-1 Dumitrescu-Iaşi 58, d-1 N. Mardarescu 48, d-1 E. Pangrati 35 şi C. Disescu 34. Ministrul de instrucţie are drept să aleagă intre cei trei, cari au primit mai multe voturi. Falsificatori de bani d in Cluj poliţia a deţinut pe litograful Fenyvessi, bănuit de mai de mult cu falsificare de bani. S’au găsit la ei hârtii falsificate în valoare de 80.000 cor. Documentele cu peceta archivei statului, ce s’au găsit la Haşdeu s’au dovedit a fi În adevăr proprietatea acestuia iar nu ale archivei. Era anume obiceiul, ca archiva să-şi imprime peceta sa, pe orice document ce i s’a arătat şi l’a aliat de valoare. Faimele răspândite au ţintit numai să întunece memoria marelui bărbat — pe care, ne aducem aminte, numai douăzeci de oameni l’au petrecut la groapă. Din Arcilidiecesă- Clarissimul Dr. Alexandru Niculescu profesor de teologie şi prefect de studii în Seminarul teologic din Blaj a căpătat un concediu de 2 ani, ca să meargă de păstor sufletesc la românii gr. cat. din statele unite Nordamericane. Dorim călătorie fericită iubitului nostru prietin, şi-l aşteptăm cu dor acasă. (»v.«) Va îndrepta frăţia băncilor, ceia ce a stricat duşmănia politică. Precum anunţă »Bud. Corr.« din capitală, institutele de bani române, maghiare şi germane din comitatul Hunedoarei s’au întrunit în zilele trecute în o conferență comună în Deva. Cu ocaziunea aceasta s’a luat hotărârea ca în interesul consolidării economice a comitatului Hunedoarei institutele de bani de pe teritoriul acestui comitat să se asocieze între ele. Dacă vor intra toate institutele de bani din comitat în asociarea proiectată, atunci aceasta se va constitui ca un comitet provincial al Asociaţiunii regolcolare a instatelor de bani ungare. In numele acesteia din urmă secretarul general delegat din centru, d-1 Dr. Hantos Elemér a arătat că organizaţia proiectată va fi chemată a risipi părerea greşită că ar putea exista un antagonism între institutele de bani maghiare şi cele ale naţionalităţilor, cari sub scutul aceloraşi legi se nizuesc a promova aceleaşi interese economice. Conlucrarea, pe terenul economic poate îndrepta — după părerea d-lui Dr. Hantos — ceea ce politica a stricat. Pentru lucrările de organizaţie s’a delegat o comisiune de 4 inşi, între cari dintre reprezentanţii băncilor româneşti a fost ales d-l loan I. Lapădatu, directorulArdeienei. Prima adunare generală se va ţinea în Martie a. v. Dongina. In 19 a. c. se va ţinea în Budapesta conferinţa episcopească, a cărei obiecte sunt finalizarea chestiei congruei, chestiunea catehizării şi a nouei legi şcolare. Dr. Siegescu comisar în Caransebeş. Cetim în »Renaşterea« . De Luni dimineaţa se află în oraşul nostru d-l Dr. Iosif Siegescu ca esmis al ministrului de culte şi instrucţiune publică pentru a inspirra institutul nostru pedagogic. După cum suntem informaţi, d-l Dr. I. Siegescu are mandat neţărmurit din partea ministrului, având adecă a-şi extinde activitatea de comisar nu numai asupra învăţământului, ci asupra tuturor agendelor, ce aparţin institutului. Trimiterea d-lui Dr. I. Siegescu la institutul nostru este urmarea unui raport peste măsură de nefavorabil, făcut din partea inspectorului reg. din Lugoj, asupra celor esperiate la institutul nostru. Adunarea de protestare a studenţilor din Viena, a avut loc luni seara, în prezenţa unei mari mulţimi de cetăţeni,între cari şi mai mulţi deputaţi dietali. Fiind informată mincinos despre planuri de demonstraţii vehemente, poliţia a eşit la faţa locului în număr complet, întâiul vorbitor, un ceh, student în teologie, a povestit grozăviile de la Cernova, şi a vestit cu glasul tare, că slovacii au trăit pe acest pământ încă înaintea maghiarilor, vreau să stea aci împreună cu ei şi vor rămânea ei în ţeară chiar şi după maghiari ! Oratorul român a înşirat toate câte trebue să îndure presa română, deputaţii români, şi biserica română. A arătat şi excesele administraţiei şi ale miliţiei din ultimele timpuri. A sfârşit cu elogii la adresa lui Lueger, singurul amic sincer al românilor. Urmase un student sârb, care îndemnase să nu mai sufere cei asupriţi, ci să lupte cu aceleaş mijloace brutale cu cari luptă asupritorul. Vorbirea reprezentantului ruşilor a fost tot aşa de înflăcărată. Adunarea primeşte apoi un protest în şase puncte, în contra tuturor volniciilor din administraţie, din viaţa publică, din parlament, din justiţie, protestează în contra invinuirei ca şi cum adunarea aceasta ar fi fost pusă la cale de deputaţii naţionalişti, şi cere votul universal adevărat, cere, caziua aceasta să fie începutul unei ere nouă, de dreptate, altmintrea asupriţii nu vor mai putea căuta la mijloacele de luptă, căci pentru dreptatea cauzei lor va fi martoră întreaga Europă.« Aşteptăm raport amănunţit. »Carmen Sylva« societatea română academică social-literară din Graz în adunarea generală din 29 Nov. a. c. pentru anul adm. 1907/8 şi a ales următorul comitet : Preşedinte: Aurel Bobrescu, stud. med. Secretar : Enea Zeflean stud. în lit. Cassar: Nicolau Agârbicean stud. med. Bibliotecar : Eugen Valean stud. inr. Schimbarea de tron în Suedia. Noul rege, Gustav V, a depus jurământul pe constituţie, in prezenţa consiliului ţării. A rostit apoi un lung discurs, cătră dignitarii militari şi civili, cari erau de faţă, şi a făgăduit să păzească cu cinste îndemnurile înaintaşului său, cari au ajutat poporul suedez, în muncă obştească, la pace şi bună stare. Lozinca lui va fi, pentru patrie, cu poporul! — Regele Gustav a rugat pe toţi miniştri să-şi păstreze posturile şi pe maideparte. Asistenţa a isbucnit în puternice uraje, la adresa regelui. După acestea regele s’a arătat, pe balcon, şi înaintea poporului adunat în cete mari înaintea palatului. L’a salutat cu plecarea capului, iar mulţimile au răspuns cu strigăte de însufleţire. Negrolog. Alexandrina şi loan Scarlatescu vestesc cu cea mai adâncă durere a micilor şi iubiţilor adormirea de veci a prea scumpei şi iubitei lor mamă Anna Scarlatescu nasc. Stilescu în vârstă de 68 ani, în Viena, Mercuri la 21 Nov. 1(4 Dec.) 1907. Culoarea scumpelor rămăşiţe se va săvârşi Vineri, la 11 oare a. m. în groapa proprie la cimitirul central. — Fie-i ţărâna uşoară ! Partidul ţărănesc maghiar, condus de Achim L. András, a primit o lovitură, care poate fi decisivă pentru veleităţile sale de naţionalism. Poliţia din Békés-Csaba,, anume, a pătruns fără de veste în localul central al partidului, a dat afară pe toţi cei ce erau acolo, a sechestrat registrele, cassa, biblioteca, şi Ie-a pus sub pecetă oficioasă. Achim, —localul a fost locuinţa lui particulară ! — apelase la iubirea de dreptate a pressei maghiare, împotriva iizuinţei guvernului de a monopoliza toate pe seama Wenckheimilor, Csekonicsilor, Apponyiilor şi celorlalţi detentori ai libertăţilor şi bunurilor publice. Pressa, la care s’a adresat apelul, bineînţeles nu putea muşca mânile stăpânilor. Ţeară creştină. Ministrul de comerciu a respins cererea societăţii economice generale, de a se face excepţie cu repausul duminecal, dacă preziua Crăciunului şi a Anului nou, cade pe Duminecă. Societatea de lectură »Andrei Şaguna« va ţinea joi, în 29 Nov. 1907 în memoria marelui archiereiu Andrei o şedinţă publică în sala cea mare a »Seminariului Andreian« cu următorul program : 1. Deschiderea şedinţei prin preşedintele societăţii. 2. »Noel«, cor bărbătesc de Ad. Adam. 3. »Cuvânt ocazional«, rostit de Petru Debu, cleric c. IlI-lea. 4. »Suflă vântul Mela Ost«, cor. bărbătesc de E. Burner. 5. »Religiune şi moralite«, disertaţie de Ioan Dandea, cleric c. II-lea. 6. »Dela noi«, poezie de O. Goga, declamată de Constantin Ghişe, cleric c. III-lea. 7. »Micul purpuriu românesc« pentru orchestră de I. Murăşan. ULTIME ŞTIRI. Budapesta- li Dec. In şedinţa de ieri a Camerei a presidat Rakovsky. S’au adus condolenţe familiei regale din Suedia. Au uzat, adică au voit să uzeze de cuvântul de încheiare deputaţii Vinkovici, Supilo, Budisavlîevici, Banianin, Muacevici. Şi-au terminat vorbirile cu suprimarea normală. Pe Lukinici şi Supilo, cari au voit să discute punerea corectă a întrebării (când s a votat asupra moţiunilor) prezidentul i-a avertizat, şi nu le-a permis să vorbească în limba lor în astfel de chestii !! Ne mai fiind alţi oratori, prezidentul a declarat închisă discuția generală. Votarea normală s’a amânat pe a doua zi, la cererea croaţilor. — S’a trecut apoi la discuția asupra paragrafelor 18—21 din tariful vamal, cari paragrafe au fost contrase, la propunerea lui Hoitsy. Au fost sease zeci de suprimări de cuvinte croate, cu tot atâtea scene sgomotoase, ce se repetă automatic. Presidentul era rabiat. Când vreo trei deputaţi croaţi au urcat tribuna pentru a se înţelege cu notarul, presidentul a strigat: „să vă duceţi de aci, ori dau poruncă gardienilor să vă ducă !“ PolUI, 11 Dec. Părintele Hlinea este pus iarăşi sub acuză pentru articolul în care-şi luase rămas bun, când intrase în închisoare. Agrara, 11 Dec. Banul Croaţiei a vizitat ori pe preşedintele dietei dr. Medacovici, pentru a se înţelege cu el în privinţa deschiderei dietei. Preşedintele a declarat unui ziarist că zvonurile că chiar din prima şedinţă a dietei vor isbucni scandaluri, nu sunt decât simple combinaţiuni. Cât timp va fi el preşedintele dietei asemenea scandaluri nu vor avea loc. Baronul Paul Rauch care era considerat zilele trecute ca succesor al actualului han s-a reîntors la proprietatea sa. Ministrul croat a sosit la Agram. Partidul Starcevici a comunicat preşedintelui său Frank, că a luat cunoştinţă cu mulţumire de rezultatul consfătuirei cu primul ministru Wekerle. Conferinţa dintre Frank şi Wekerle nu va influenţa întru nimic tactica partidului. Viena, Î1 Decemvrie.Camera deputaţilor a votat cu mare majoritate urgenţa pentru proectele de legi privitoare la compromisul cu Ungaria începând discuţiunea generală a compromisului. Comisiunea budgetară a camerei discutând proiectul privitor la scăderea impozitului asupra zahărului, ministrul finanţelor a declarat că guvernul primeşte propunerea de a reduce impozitul odată pentru totdeauna cu 8 coroane, în loc ca reducerea să se facă treptat cum se proectase întâi ei. La dezbaterea proiectelor de legi privitoare la compromis a vorbit deputatul Kaiser din partea partidului german agrar cerând urgenţa, apoi în discuţia generală deputaţii Miivert pro şi Dulibics contra. Punându-se la vot urgenţa a fost adoptată cu o majoritate sdrobitoare. La ridicarea şedinţei Cehii au demonstrat contra proectului. Creştinii sociali au răspuns cu salve de aplauze. Radicalii cehi au atacat pe cehii social demuncraţi numindu-i »sclavi ai guvernului«. (Sgomot mai’e). Neapole, Îl Decemvrie. In oraşul Neapole 4.800 familii au fost somate de autorităţi ca să evacueze locuinţele. Această măsură s’a luat din cauza că aceste familii n’au achitat chiria de cinci luni. Toţi aceşti locatari sunt oameni săraci şi ei au refuzat să achite piaţa chiriei din cauză că societatea căreia îi aparţin aceste proprietăţi a ridicat mult chiriile. Societatea a aşteptat timp de cinci luni, văzând însă că această neobicinuită grevă nu se mai isprăveşte, s’a adresat autorităţilor cari a luat măsura arătată. Sunt temeri că în ziua indicată pentru evacuarea locuinţelor vor avea loc escese. Din această cauză s’au adus 10.000 de carabineri la Neapole, pentru menţinerea ordinei. Dacă măsura se va executa, mai bine de 50.000 de oameni vor rămâne fără adăpost. Paris, 11 Dec. Starea sănătăţei poetului Francois Coppé care părea a se fi îmbunătăţit în ultimul timp, s’a înrăutăţit din nou. Din cauza cancerului său pe limbă, bolnavul nu se poate hrăni aproape de loc. Deeri Coppe şi-a pierdut cu desăvârşire cunoştinţele. Convocarea unui consiliu medical e cu neputinţă, deoarece bolnavul refuză primirea vreunui medic străin. Pagina 3. Bibliografie. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare.In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Sterid. „Buna Menageră“. Carte de bucate practică, care conţine reţete de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulceţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Vasile C. Asvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus inforcativ. Preţul 1 coroană. In institutul grafic „Minerva“ au apărut din nou o serie de cărţi literare scrise de scriitorii noştri cei mai buni ele sunt: M. Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor. Guy de Maupassant „Povestiri alese traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului“ — 50 bani. Se pot procura şi prin tipografia şi librăria A. Mureşianu. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce.