Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)

1907-11-29 / nr. 263

Nr. 263.—1907 GAZETA TRANSILVANIEI. Duma numită „Duma neagră«. Aceștia sunt: 1. P. Crupenski, vechiu ofițer de ca­valerie în armata rusească , de origine Po­lon, după opiniune : »adevărat rus«; 2. Sinadino, medic, grec din insula Chios, primarul Kișineului, »adevărat rus«, foarte bogat; 3. Demianovici, armean curând îm­bogăţit, negustor şi mare proprietar, »ade­vărat rus«, cunoscut prin inteligenţa sa foarte bornavă; 4. Smitoff, advocat, un adevărat »a­­devărat rus«, membru al »Uniunei popo­rului rus«; 5. D. Caravasili, vechiu deputat »ra­dical« în camera română, grec din dis­trictul Ismail; G. V. Puriskevici, vice-prezident al comitetului central al »Lîgei poporului ru­sesc«, poet execrabil şi orator furios, foarte orgolios pentru titlul său de »ade­vărat rus«, cu toate că numele lui este pe­­jumătate românesc şi pe jumătate po­lonez purice- pace). 7. Fretiacenko, vag, medic veterinar din Ismail. 8. Gulitichin, om de legea vechie, fire moscovită (vechiu crezător), nulitate pa­tentată, mic negustor de porci şi de prune; se numeşte aresul ţăranilor centrului Ba­­­sarabiei. 9. Preotul Nicolae Ghepeczky, o ade­vărat rus«. Aşadară cele două milioane de Ro­mâni (Moldovenii) din Basarabia nu sunt reprezentaţi prin nici unul din ai lor, ci numai prin Greci, Armeni, Poloni etc. şi printr’un singur Rus, cel mai puţin reco­mandabil. Aceste sunt tristele urmări, dacă inteligenţa se rupe de popor și trece în tabăra străină. ȘTIRILE ZILEI. — 28 Noemvrie v. Colonia română din Viena cătră Björn­­Son. Cu ocaziunea aniversărei a 75-a dela nașterea lui Björnstjerne Björnson, colonia română din Viena i-a adresat următoarea telegramă în limba germană Björnstjerne Björnson Christiania. Românii locuitori în Viena, pătrunşi de cele m­ai calde şi sincere sentimente de iubire şi re­­cunoştinţă pentru marele apostol al păcii şi apă­rător al celor asupriţi, Vă felicită din toată inima şi cu tot sufletul la aniversarea a 75-a a zilei d-voastră, natale. In numele coloniei române Dr. Ciurcu. Din acelaş prilej în numele clu­bului naţional bohem, Bramarz a trimis poetului o călduroasă depeşă de felicitare, In semn de mulţămită, pentru nobila apă­rare a fraţilor slovaci, oprimaţi ,sperând că vocea dv. puternică, glasul de profet al umanismului şi dreptăţii, a cărui putere face pe toate popoarele civilizate să i­ se închine, se va ridica încă multă vreme pentru popoarele împilate de nişte gu­verne, cari vreau să impună tăria lor bru­tală în chip de dreptate.« Alegerea de rector la un­iversitatea din Bucureşti a avut loc eri, espirând man­datul d-lui C. Dumitrescu-Iaşi. Din voturile ce s-au dat au primit d-1 Dumitrescu-Iaşi 58, d-1 N. Mardarescu 48, d-1 E. Pangrati 35 şi C. Disescu 34. Ministrul de instrucţie are drept să aleagă intre cei trei, cari au primit mai multe voturi. Falsificatori de bani d in Cluj poliţia a deţinut pe litograful Fenyvessi, bănuit de mai de mult cu falsificare de bani. S’au găsit la ei hârtii falsificate în valoare de 80.000 cor. Documentele cu peceta archivei sta­tului, ce s’au găsit la Haşdeu s’au dovedit a fi În adevăr proprietatea acestuia iar nu ale archivei. Era anume obiceiul, ca ar­­chiva să-şi imprime peceta sa, pe ori­ce document ce i­ s’a arătat şi l’a aliat de va­loare. Faimele răspândite au ţintit numai să întunece memoria marelui bărbat — pe care, ne aducem aminte, numai două­zeci de oameni l’au petrecut la groapă. Din Arcilidiecesă- Clarissimul Dr. Ale­xandru Niculescu profesor de teologie şi pre­fect de studii în Seminarul teologic din Blaj a căpătat un concediu de 2 ani, ca să meargă de păstor sufletesc la românii gr. cat. din statele unite Nordamericane. Dorim călă­torie fericită iubitului nostru prietin, şi-l aşteptăm cu dor acasă. (»v.«) Va îndrepta frăţia băncilor, ceia ce a stricat duşmănia politică. Precum anunţă »Bud. Corr.« din capitală, institutele de bani române, maghiare şi germane din co­mitatul Hunedoarei s’au întrunit în zilele trecute în o conferență comună în Deva. Cu ocaziunea aceasta s’a luat hotărârea ca în interesul consolidării economice a comitatului Hunedoarei institutele de bani de pe teritoriul acestui comitat să se aso­cieze între ele. Dacă vor intra toate insti­tutele de bani din comitat în asociarea proiectată, atunci aceasta se va constitui ca un comitet provincial al Asociaţiunii regolcolare a instatelor de bani ungare. In numele acesteia din urmă secretarul general delegat din centru, d-1 Dr. Hantos Elemér a arătat că organizaţia proiectată va fi chemată a risipi părerea greşită că ar putea exista un antagonism între insti­tutele de bani maghiare şi cele ale naţio­nalităţilor, cari sub scutul aceloraşi legi se nizuesc a promova aceleaşi interese economice. Conlucrarea, pe terenul econo­mic poate îndrepta — după părerea d-lui Dr. Hantos — ceea ce politica a stricat. Pentru lucrările de organizaţie s’a delegat o comisiune de 4 inşi, între cari dintre reprezentanţii băncilor româneşti a fost ales d-l loan I. Lapădatu, directorul­­Ar­­deienei. Prima adunare generală se va ţinea în Martie a. v. Dongina. In 19 a. c. se va ţinea în Budapesta conferinţa episcopească, a cărei obiecte sunt finalizarea chestiei congruei, chestiunea catehizării şi a nouei legi şcolare. Dr. Siegescu comisar în Caransebeş. Cetim în »Renaşterea« . De Luni dimineaţa se află în oraşul nostru d-l Dr. Iosif Sie­gescu ca esmis al ministrului de culte şi instrucţiune publică pentru a inspirra in­stitutul nostru pedagogic. După cum sun­tem informaţi, d-l Dr. I. Siegescu are man­dat neţărmurit din partea ministrului, a­­vând adecă a-şi extinde activitatea de co­misar nu numai asupra învăţământului, ci asupra tuturor agendelor, ce aparţin insti­tutului. Trimiterea d-lui Dr. I. Siegescu la institutul nostru este urmarea unui ra­port peste măsură de nefavorabil, făcut din partea inspectorului reg. din Lugoj, asupra celor esperiate la institutul nostru. Adunarea de protestare a studenţilor din Viena, a avut loc luni seara, în pre­zenţa unei mari mulţimi de cetăţeni,între cari şi mai mulţi deputaţi dietali. Fiind informată mincinos despre planuri de de­monstraţii vehemente, poliţia a eşit la faţa locului în număr complet, întâiul vor­bitor, un ceh, student în teologie, a po­vestit grozăviile de la Cernova, şi a vestit cu glasul tare, că slovacii au trăit pe acest pământ încă înaintea maghiarilor, vreau să stea aci împreună cu ei şi vor rămânea ei în ţeară chiar şi după maghiari ! Ora­torul r­omân a înşirat toate câte trebue să îndure presa română, deputaţii români, şi biserica română. A arătat şi excesele ad­ministraţiei şi ale miliţiei din ultimele timpuri. A sfârşit cu elogii la adresa lui Lueger, singurul amic sincer al românilor. Urmase un student sârb, care îndemnase să nu mai sufere cei asupriţi, ci să lupte cu aceleaş mijloace brutale cu cari luptă asupritorul. Vorbirea reprezentantului ru­şilor a fost tot aşa de înflăcărată. Adunarea primeşte apoi un protest în şase puncte, în contra tuturor volniciilor din adminis­traţie, din viaţa publică, din parlament, din justiţie, protestează în contra invinuirei ca şi cum adunarea aceasta ar fi fost pusă la cale de deputaţii naţionalişti, şi cere votul universal adevărat, cere, ca­­ziua aceasta să fie începutul unei ere nouă, de dreptate, altmintrea asupriţii nu vor mai putea căuta la mijloacele de­ luptă, căci pentru dreptatea cauzei lor va fi mar­toră întreaga Europă.«­­ Aşteptăm raport amănunţit. »Carmen Sylva« societatea română academică social-literară din Graz în adu­narea generală din 29 Nov. a. c. pentru anul adm. 1907/8 şi­ a ales următorul co­mitet : Preşedinte: Aurel Bobrescu, stud. med. Secretar : Enea Zeflean stud. în lit. Cassar: Nicolau Agârbicean stud. med. Bibliotecar : Eugen Valean stud. inr. Schimbarea de tron în Suedia. Noul rege, Gustav V, a depus jurământul pe constituţie, in prezenţa consiliului ţării. A rostit apoi un lung discurs, cătră digni­­tarii militari şi ci­vili, cari erau de faţă, şi a făgăduit să păzească cu cinste îndem­nurile înaintaşului său, cari au ajutat po­porul suedez, în muncă obştească, la pace şi bună stare. Lozinca lui va fi, pentru patrie, cu poporul! — Regele Gustav a rugat pe toţi miniştri să-şi păstreze pos­turile şi pe mai­­departe. Asistenţa a is­­bucnit în puternice uraje, la adresa re­gelui. După acestea regele s’a arătat, pe balcon, şi înaintea poporului adunat în cete mari înaintea palatului. L’a salutat cu plecarea capului, iar mulţimile au răspuns­­ cu strigăte de însufleţire. Negrolog. Alexandrina şi loan Scar­­latescu vestesc cu cea mai adâncă durere a micilor şi iubiţilor adormirea de veci a prea scumpei şi iubitei lor mamă Anna Scarlatescu nasc. Stilescu în vârstă de 68 ani, în Viena, Mercuri la 21 Nov. 1­(4 Dec.) 1907. Culoarea scumpelor rămăşiţe se va săvârşi Vineri, la 11 oare a. m. în groapa proprie la cimitirul central. — Fie-i ţărâna uşoară ! Partidul ţărănesc maghiar, condus de Achim L. András, a primit o lovitură, care poate fi decisivă pentru veleităţile sale de naţionalism. Poliţia din Békés-Csaba,, anu­me, a pătruns fără de veste în localul cen­tral al partidului, a dat afară pe toţi cei ce erau acolo, a sechestrat registrele, cassa, biblioteca, şi Ie-a pus sub pecetă oficioasă. Achim, —localul a fost locuinţa lui parti­culară ! — apelase la iubirea de dreptate a pressei maghiare, împotriva iizuinţei gu­vernului de a monopoliza toate pe seama Wenckheimilor, Csekonicsilor, Apponyiilor şi celorlalţi detentori ai libertăţilor şi bunu­rilor publice. Pressa, la care s’a adresat apelul, bine­înţeles nu putea muşca mânile stăpânilor. Ţeară creştină. Ministrul de comerciu a respins cererea societăţii economice ge­nerale, de a se face excepţie cu­ repausul duminecal, dacă preziua Crăciunului şi a Anului nou, cade pe Duminecă. Societatea de lectură »Andrei Şaguna« va ţinea joi, în 29 Nov. 1907 în memoria marelui archiereiu Andrei o şedinţă pu­blică în sala cea mare a »Seminariului Andreian« cu următorul program : 1. Deschiderea şedinţei prin preşe­dintele societăţii. 2. »Noel«, cor bărbătesc de Ad. Adam. 3. »Cuvânt ocazional«, rostit de Petru Debu, cleric c. IlI-lea. 4. »Suflă vântul Mela Ost«, cor. bărbătesc de E. Burner. 5. »Religiune şi moralite«, diser­taţie de Ioan Dandea, cleric c. II-lea. 6. »Dela noi«, poezie de O. Goga, declamată de Constantin Ghişe, cleric c. III-lea. 7. »Micul purpuriu românesc« pentru orche­stră de I. Murăşan. ULTIME ŞTIRI. Budapesta- li Dec. In şedinţa de ieri a Camerei a presidat Rakovsky. S’au adus condolenţe familiei regale din Suedia. Au uzat, adică au voit să uzeze de cuvântul de înch­eiare deputaţii Vinkovici, Supilo, Budisa­­vlîevici, Banianin, Muacevici. Şi-au terminat vorbirile cu­­ suprimarea normală. Pe Lukinici şi Supilo, cari au voit să discute punerea corectă a întrebării (când s a votat asupra mo­ţiunilor) prezidentul i-a avertizat, şi nu le-a permis să vorbească în limba lor în astfel de chestii !! Ne mai fiind alţi oratori, prezidentul a declarat în­chisă discuția generală. Votarea nor­mală s’a amânat pe a doua zi, la ce­rerea croaţilor. — S’a trecut apoi la discuția asupra paragrafelor 18—21 din tariful vamal, cari paragrafe au fost contrase, la propunerea lui Hoitsy. Au fost sease zeci de suprimări de cuvinte croate, cu tot atâtea scene sgomotoase, ce se repetă automatic. Presidentul era rabiat. Când vreo trei deputaţi croaţi au urcat tribuna pen­tru a se înţelege cu notarul, presi­­dentul a strigat: „să vă duceţi de aci, ori dau poruncă gardienilor să vă ducă !“ PolUI, 11 Dec. Părintele Hlinea este pus iarăşi sub acuză pentru ar­ticolul în care-şi luase rămas bun, când intrase în închisoare. Agrara, 11 Dec. Banul Croaţiei a vi­zitat ori pe preşedintele dietei dr. Meda­­covici, pentru a se înţelege cu el în pri­vinţa deschiderei dietei. Preşedintele a declarat unui ziarist că zvonurile că chiar din prima şedinţă a dietei vor isbucni scandaluri, nu sunt decât simple combinaţiuni. Cât timp va fi el preşedintele dietei asemenea scandaluri nu vor avea loc. Baronul Paul Rauch care era considerat zilele trecute ca succesor al actualului han s-a reîntors la proprie­tatea sa. Ministrul croat a sosit la Agram. Partidul Starcevici a comunicat preşedin­telui său Frank, că a luat cunoştinţă cu mulţumire de rezultatul consfătuirei cu primul ministru Wekerle. Conferinţa din­tre Frank şi Wekerle nu va influenţa în­tru nimic tactica partidului. Viena, Î1 Decemvrie.Camera deputa­ţilor a votat cu mare majoritate urgenţa pentru proectele de legi privitoare la com­promisul cu Ungaria începând discuţiunea generală a compromisului. Comisiunea budgetară a camerei dis­cutând proiectul privitor la scăderea im­pozitului asupra zahărului, ministrul finan­ţelor a declarat că guvernul primeşte pro­punerea de a reduce impozitul odată pen­tru totdeauna cu 8 coroane, în loc ca re­ducerea să se facă treptat cum se proec­­tase întâi ei. La dezbaterea proiectelor de legi pri­vitoare la compromis a vorbit deputatul Kaiser din partea partidului german agrar cerând urgenţa, apoi în discuţia generală deputaţii Miivert pro şi Dulibics contra. Punându-se la vot urgenţa a fost adoptată cu o majoritate sdrobitoare. La ridicarea şedinţei Cehii au de­monstrat contra proectului. Creştinii so­ciali au răspuns cu salve de aplauze. Ra­dicalii cehi au atacat pe cehii social de­­muncraţi numindu-i »sclavi ai guvernului«. (Sgomot mai’e). Neapole, Îl Decemvrie. In oraşul Neapole 4.800 familii au fost somate de autorităţi ca să evacueze locuin­ţele. Această măsură s’a luat din cauza că aceste familii n’au achitat chiria de cinci luni. Toţi aceşti loca­tari sunt oameni săraci şi ei au re­fuzat să achite piaţa chiriei din cauză că societatea căreia îi aparţin aceste proprietăţi a ridicat mult chiriile. So­cietatea a aşteptat timp de cinci luni, văzând însă că această neobicinuită grevă nu se mai isprăveşte, s’a a­­dresat autorităţilor cari a luat mă­sura arătată. Sunt temeri că în ziua indicată pentru evacuarea locuinţelor vor avea loc escese. Din această cauză s’au adus 10.000 de carabineri la Nea­pole, pentru menţinerea ordinei. Dacă măsura se va executa, mai bine de 50.000 de oameni vor rămâne fără adăpost. Paris, 11 Dec. Starea sănătăţei poetului Francois Coppé care părea a se fi îmbunătăţit în ultimul timp, s’a înrăutăţit din nou. Din cauza cance­rului său pe limbă, bolnavul nu se poate hrăni aproape de loc. De­eri Coppe şi-a pierdut cu desăvârşire cu­noştinţele. Convocarea unui consiliu medical e cu neputinţă, de­oarece bolnavul refuză primirea vre­unui medic străin. Pagina 3. Bibliografie. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­­d. „Buna Me­­nageră“. Carte de bucate practică, care conţine reţete de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 ba­ni porto. Vasile C. Asvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus inforc­ativ. Preţul 1 coroană. In institutul grafic „Minerva“ au a­­părut din nou o serie de cărţi literare scrise de scriitorii noştri cei mai buni ele sunt: M. Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor. Guy de Maupassant „Povestiri alese traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului“ — 50 bani. Se pot procura şi prin tipografia şi librăria A. Mureşianu. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce.

Next