Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)
1907-11-08 / nr. 247
1¥ Nr. 24T.—1907 GAZETA TRANSILVANIEI. iniţiată, pe care o considerăm de stricăcioasă intereselor noastre naţionale. 11) D-l E. Babeş m-a înţeles rău şi deci sunt greşite toate concluziunile sale. Ca să ne ’nţeleaga mai bine, trebuia să zicem : D-l Babeş se foloseşte în scrisoarea sa de termini şi trase ce se folosesc numai de adversarii noştri şi acestea nu şi le-a putut însuşi decât dela aceia, in a căror mediu se ’nvârteşte! După ce d-l E. Babeş admite că a crescut şi s’a desvoltat în mediul societăţii din’Budapesta, va admite, credem, şi aceea, că acei termini şi i-a putut însuşi numai din contactul cu aceasta societate, căci dela Români nu i-a putut învăţa. Apoi d-l Babeş ar trebui să ştie, că a trăi într’un mediu, sau a avea contact cu o anumită societate, fie şi străină, nu înseamnă încă, că trebue să te molipseşti de influenţele stricăcioase ce le-ar putea avea acest mediu sau aceasta societate într’o direcţiune sau alta asupra naţionalismului tău. Sunt oameni cu caractere şi cu mentalitate diferită. 12) Ne pare rău de tot, că asupra »teoriei noastre despre intransigenţa naţională« d-l E. Babeş fiul, are idei aşa de confuze şi deosebite de ale fericitului său tată. Ni se va mai da ocaziune a lămuri pe d-l E. Babeş, care e atât de preocupat de prietenia sa politică cu contele Batthyányi, dacă vrea să fie lămurit. Deocamdată îl rugăm a ceti articolii noştri, despre cari am făcut amintire mai sus. Asemănarea ce-o face între atitudinea noastră şi aceea a »moşneagului flueraş pasionat din Buda* se potriveşte, fiind vorba de intransigenţi, ca nuca în părete. E’te sigur d-l Dr. E. Babeş, că păită ce d-sa cu »moderaţii săi patriotici« ar ajunge să stângă focul »urei reciproce« dintre Maghiari şi naţionalităţă, s’ar prăpădi de o sută de ori cu surlele lor de împăciuire cu tot şi n’ar avea nici măcar avantagiul de a putea fi duşi în casa alienaţilor! Politica Greciei faţă de Aromâni. Cu prilejul sosirei regelui Greciei la Viena, ziarul »Allgemeine Zeitung« publică un articol de fond în chestia politicei greceşti. Articolul începe prin a saluta pe regele George, aducându-i laude pentru dragostea lui pentru pace şi arată apoi, că în direcţia pornită, scopul politicei greceşti nu poate fi încoronat de succes deoarece bandele nu pot spera într’un succes decât atunci când ar izbucni un război. Programul de la Muerzsteg i se opune însă. Ziarul continuă apoi: Tot astfel stă cu atitudinea intransigentă a patriarchatului în chestia cuţovlahă sau mai bine zis în atitudinea patriarchatului faţă de dorinţele Aromânilor şi aprobarea unor administraţii bisericeşti independente. Se poate vedea cât e de mărginită atitudinea sfântului sinod din Constantinopol în aceasta chestiune. Un compromis cu politica naţională română, pentru care nu există pedeei dogmatice, ar duce în mod automatic la o înţelegere greco română, care ar întinde sfera de influenţă a Greciei asupra vilaetelor din Macedonia până la Ochrida, tot atât cât şi lupta prin bande şi excomunicări. Articolul arată că Grecia şi guvernul grecesc gândesc astfel, dar populaţia şovinistă e contra. E de sperat însă, că discuţiile regelui Greciei cu baronul de Aehrenthal vor contribui la grabnica şi pacinica resolvire a conflictului, a crucişătoarelor dela 25 de ani la 20 de ani. Prin urmare după această lege dela 1908 până la 1917 vor fi înlocuite 17 vase de linie, 6 mari crucişătoare, 19 crucişătoare mici. Mişcarea bandelor în Macedonia.—Ziarul »Poll. Curr.« scrie: După cum ni se anunţă din Constantinopol, iradeaua imperială, apărută de curând porunceşte in cuvinte, cari merită deosebită atenţie pentru energia lor, ca mişcarea actuală a bandelor din cele 3 vilaete din Macedonia şi din Adrianopole, trebue să se sfârşească în cel mai scurt timp. Iradeaua a fost comunicată corpului 3 de armată din Salonic şi corpului 2 din Adrianopole. Cronica din afară. Din Duma.—Astăzi se va întruni Duma pentru a alege doi vicepreşedinţi. Se dă ca sigură alegerea următoarelor două persoane: baronul Meindorf, octobrist, şi prinţul Vladimir Volikonski, monarchist. Primul ministru Stolipyn a fost la Peterhof unde a relatat ţarului asupra deschiderea Dumei. Stolipyn a comunicat că după cele constatate se poate afirma că noul parlament e menit să fie rodnic şi că se poate spera într’o conlucrare a lui cu guvernul. Stolipyn a referat şi asupra discursului de deschidere rostit depreşedintele Komiacov, discurs care n’a plăcut liberalilor şi radicalilor. Noua lege a fialei Germane. — Ziarul »Norddeutsche Allgemeine Zeitung« publică noua lege a flotei care scoboară duata întrebuinţărei vapoarelor de linie şi r---------------------------------------------------L. ŞTIRILE ZILEI. — 7 Noemvrie v. Starea sănătăţii Regelui Carol. Cetim în »Voinţa Naţională« . »Ştirile puse în circulaţie de unele ziare de la noi cu privire la o pretinsă indispoziţiune a Suveranului au găsit ecou şi în presa străină, anume în »Neue Freie Presse«. Ziarul vienez afirmă că M. S. Regele, pe lângă o afecţiune a stomacului, ar suferi şi de reumatism articular. Suntem fericiţi a putea spune din nou, că aceste ştiri sunt cu totul lipsite de temeiu. M. S. Regele este cât se poate de bine, iar cura pe care o urmează i-a fost prescrisă foarte de mult. Adunare generală. Convoc din nou adunarea generală ordinară a Reuniunei femeilor române din Braşov pe Miercuri în 21 Noemvrie (4 Decemvrie) 1907 la 3 oare p. m. în sala cea mare a gimnasiului român. Fac atente pe membre, că de astă dată adunarea se va ţinea fără considerare la numărul membrelor presente. Elena Sgbadeanu, presidentă. Teatru, concert şi dans. In notiţa noastră de ieri, despre reprezentaţia teatrală de mâne seara, am uitat să pomenim, că, anume, ea va fi împreunată cu concert şi urmată de dans. Ei bine, acum să ne aducem aminte de ceva. In Cohalm, noi, braşovenii ne-am simţit ca acasă. Nu numai fiindcă aproape tot contingentul publicului îl dădusem noi, dar mai cu seamă fiindcă cei din partea locului ne primiseră ca pe nişte vechi şi buni cunoscuţi, aşteptaţi cu dor şi lăsaţi să se îndepărteze, cu jale. Dovada frăţiei bune ne mai deteră şi în chip de făgăduială bucuroasă de a ne »întoarce vizita« acuma joi, la un nou prilej de tot aşa de plăcută petrecere. E de prisos şi asta, dar ne aducem iarăşi aminte: oare vom şti să fim la »înălţimea datorinţei« cum se zice, grăbindu-ne cu toţii în jurul acelor cari aşa de curând vin să ne întâlnim iarăşi??? I se răspunde lui Björnson. Corespondentul din Budapesta al ziarului »N. Fr. Br.«, deputatul S. Gratz trimite o lungă scrisoare de întimpinare ziarului său, »ndreptând greşelile« marelui scriitor, şi declarând de calomnii informaţiile primite de el. Aşa. Acelaş ziar publică o scrisoare a procurorului in com. Turoc. Acesta spune, că de un jumătate de veac şi în Ungaria sunt stări normale, căci s’a făcut îndreptăţire egală. Va să zică un răspuns semioficios şi altul de tot oficios. Membrii corului bisericei Sf. Nicolae din BraşoV s’au reîntors cu trenul accelerat de eri după amiaz din Cohalm. Până la gara din Cohalm au fost petrecuţi de membrii comitetului local aranjator al frumoaselor festivităţi culturale. Un muzeu comemorativ. »Budapesti Közlöny« publică în numărul de Duminică un rescript regal, prin care se aprobă ridicarea unui muzeu în amintirea reginei Elisabeta a Austriei, în palatul din Budapesta. Majestatea Sa va trimete în scopul acesta toate religiele fostei regine a Ungariei. Procesele socialiştilor. Alaltăeri, Curtea cu juraţi din Budapesta a osândit la pedepse fară de seamăn de mari pe doi colaboratori ai revistei socialiste : »Vilagszabadság«. S. Kovács căpătase 800 cor. amendă şi 8 luni închisoare, pentru agitaţie în contra proprietăţii. S. Franezia 1000 cor. amendă şi un an închisoare pentru agitaţie în contra clasei proprietarilor. In aceeaş ziuă, Curtea cu juraţi din Cluj a achitat pe doi socialişti găsiţi vinovaţi de editarea broşurilor volante. Apărătorul lor a fost un advocat român, Dr. Pordea. Necrolog. In 5 Nov. a încetat din viaţă in Orăştie Basiliu Buss, căpitan ces. şi reg. la pensie. Odihnească în pace ! Dia America. »Românul» d-lui V. Moldovan, vesteşte în frunte pacea ce s’a încheiat între cele două partide ale românilor din America, partide, separate întâi prin veleităţi confesionale iar pe urmă prin cinste şi omenie. Acuma, în vederea izbândelor în lupta pentru chestiile neamului întreg, preoţi şi redactori îşi întind mâna de pace. Ea însă nu se poate părea sinceră şi îndelungată, din clipă ce vedem tot acel număr, mai înapoi, o scrisoare ce scormoneşte iarăşi prin spuză. Şi ne mai surprinde ceva: certele dintre partide cedează locul certelor între oameni. De altfel, zicem amintii din toată, şi din curată inimă ! O linie Bucureşti-Berlin , zilele de 12 Decembrie. comisiunea pentru itenerariul căilor ferate va ţine şedinţă la Viena. Se va hotărâ între altele nouă linii ferate de noapte. Se va stabili o linie Viena-Berlin şi o linie la Bucureşti prin Cernăuţi şicu chipul acesta o linie diectă Berlin- Bucureşti. Arestare în massă a studenţilor rus Cu prilejul deschiderei Dumei au avut loc ciocniri la mai multe universităţi. La Kiev poliţia a pătruns în universitate şi a arestat 200 de studenţi. La Petersburg poliţia a arestat doi studenţi la academia imperială de drept, la care nu sunt admise decât familii privingiate. Arestaţii sunt acuzaţi a fi luat parte la complotul revoluţionar. »Secţia industrială« a »Reuniunii economice din Orăştie«, invită la teatrul împreunat, cu joc, care se va ţinea Duminecă în 11/24 Noemvrie 1907 în sala hotelului »Transsylvania« din Orăştie. Program : I. »Dragoste copilărească«, comedie într’un act, de Dr. Iosif Siegescu şi N. »Păcală argat«, comedie în două tablouri, de N. Radulescu-Niger. Expoziţia de copii din Ilimbav. Din Sibiiu ni se scrie . Tablourile şi fotografiile luate la expoziţia de copii din Himbau prin fotograful W. Auerlich sunt de toată frumseţa. Servind ele ca o plăcută aducere aminte pentru toţi participanţii la aceea expoziţie pe de o parte, iar de alta fiind de importanţă culturală etnică, ele pot lua loc între decoraţiile oricărei case de ale noastre. Doritorii de a avea asemenea tablouri să se adreseze la secretariatul Reuniunei române agricole în Sibiiu. Ţigani de la B. Sunt de-o vreme obiectul unei preocupaţii mai intenzive a Camerei şi guvernului. In sfârşit, nomad şi bohém este acum un privilegiu mai înalt. Cu deosebire de când cu crima dela Dános, se făcură deci mai multe anchete, cum s’ar putea civiliza aceste elemente de veacuri primitive. Acuma se aminteşte cu multă apreciare, un raport al fostului deputat, mare poznaş, M. Sabány. Acesta I propune, să se facă»înregistrarea« ţiga- I nilor pe cale administrativă, să se dea un I nume fiecăruia, pe cei de 15—45 ani să-i înroleze la miliţie, punându-i la baterii, fiindcă la ferării şi la cai se pricep de minune, pe copii să-i ia statul în creşterea sa, la femei să se dea vre-o ocupaţie industrială etc. — Ei, de-ar avea şi ţiganii un Árpád. Rectificare. In raportul nostru publicat în numărul de Luni al »Gaz. Transilvaniei« despre festivităţile din Cohalm s’a strecurat o eroare. Cântările liturgice şi cele de parastas din ambele biserici române nu au fost executate de »Acordul« — cum s’a scris eronat în acel raport — ci de corul mixt al bisericii St. Nicolae sub dirigența d-lui G. Dima. Membrii »Acordului« au cântat în mai multe rânduri sub conducerea d-lui înv. N. Oancea junior la mesele comune, ce s’au dat Sâmbătă seara, Duminecă şi Luni. Coleseul Proiectograf ......................Zilnic 1 Reprezentaţiune, seara la 8 oare. TEATRU ELECTRIC ■■ dinaintea Porţii Vămii. ■■ Pagina 3: Băile Eforiei şcolare din Braşov vor fi închise începând de Luni în 12/25 Novembre din cauza curăţirei cazanului. Ziua deschiderei se va aduce la timp la cunoştinţa publicului. Vânzarea de lemne de fag din magazinul oraşului se începe în 23 Nov. n. şi continuă pănă în 10 Dec .. ‘ ULTIME ŞTIR!. Budapesta, 20 Nov. Şedinţa Camerei de ieri, prezidată tot de Ilustri, s’a desfăşurat fără suprimări de cuvânt însă cu câteva chemări la cheste, pentru cari prezidentul a primit aplauze de la majoritate. Ca urmarea discuţiei asupra paragrafului IV, Budisavlievici se devinovăţeşte de acuzele conspiraţiei cu Sârbii în Belgrad. A vorbit numai cu oameni, cu cari îi plăcea şi coaliţiei maghiare să stea de vorbă — zice. Mai vorbesc patru inşi. Supilo sfârşeşte cu un compliment la adresa lui Szterenyi: »domnia sa se pricepe mai bine la cheful cu şampană, decât la chestiile de marină«. Obţine avertismentul prezidentul prin asta. (Szterenyi contestase mai dăunăzi competinţa lor ! N. R.) Şase inşi mai iau cuvântul în destulă linişte, dar când începe al şaptele, Miacevici, netoleranţa izbucneşte cu putere elementară, şi ţine vreo 10 minute. După avertizarea alor cinci kossuthişti, mai pot vorbi cinci croaţi la art. IV, zece la art. V şi trei la art. V. Budapesta, 20 Nov. O nouă conferinţă a miniştrilor cu prezidenţii s’a sfârşit cu soluţia, — formula — de a lăsa pe fiecare prezident să facă după cum îl fae capul. Justic ţine şi acum la punctul său de vedere, viceprezidenţi asemenea. Deci, în caz de conflict, va avea să decidă Camera, care prezident aplică corect regulamentul! Pentru asta nemulţumirea kossuthiştilor cari pot veni în contrazicere cu sine, e foarte mare, cât se gândesc deja.—la ornaşul lui Justh (Holló ori Toth.) Budapesta 20 Nov. Cu o ordonanţă datată în 16 Nov. ministrul de interne sistează toate drepturile acordate celor 14 agenturi a societăţii pentru emigraţie Cunard-Line, lăsând numai trei agenturi în oraşele litorale, restringând însă şi drepturile acestora, numai la vinderea de bilete de drum şi la servirea cu lămuriri. Prin măsura asta crede a opri emigraţia care decimează populaţia ţerii. Cărţi noi. Sosite la Tipografia şi Librăria A. Mureşianu : Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Varalamb Lewa. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steria. „Buna Menageră“. Carte de bucabe practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, ceaserve, dulceţur, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Vasile C.rivadă, „Băncile populare din România“. Cu un adaus informativ. Preţul 1 coroană. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee.