Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)

1907-11-27 / nr. 261

Nr. 261.—1907 din ei şi tuna şi fulgera împotriva ţăranilor şi a instigatorilor. Oratorul se declară nemulţumit de faptul că guvernul, înfricoşat, după cum se pare, de campaniile acestea, a renunţat la proiectul de lege pentru monopolul câr­­ciumelor şi atenuiază multe din dispozi­­ţiunile salutare din celelalte proiecte de legi. Şedinţa se suspendă pe 5 minute. In timpul acesta lorga discuta într’un grup de deputaţi în mijlocul incintei. In toiul discuţiunei, un viu schimb de cuvinte avu loc între d-nii lorga şi Const. Penescu. Se auzi vocea d-lui Penescu care striga : Ești un necuviincios! La care d-1 lorga răs­punse, strigând din toate puterile: — Ești de trei ori necuviincios! Publicul din tribuna publică aplaudă zgomotos. D-1 lorga făcu apel la d-nii Nicu Fi­­lipescu și Mihail Cantacuzino, rugându-i să provoace în numele său pe d-1 Penescu. In urma manifestaţiunei, tribuna pu­blică fu evacuată. După redeschidere D. M. Plierikyde arată că din cauza gravei atingeri care s’a adus demnităţei Adunărei, a fost ne­voit să ordone evacuarea tribunei publice. D-1 lorga, continuându-şi cuvântarea se ocupă de reforma adimnistraţiunei şi spune că n’avem administraţie. Avem un sistem legislativ rău. Se apără de învinuirea ce i­ s’a adus că ar fi atacat armata. Cine ar putea ataca armata? Un străin, un om care are inte­resul de a face rău ţârei. Se poate însă aduce această acuzare unui român. »Nu. Căci ca român care îmi iubesc ţara, două lucruri sunt la cari ţin : Şcoala şi armata. N’am atacat armata, dar am cerut şi nu voiu înceta de a cere ca să se pedepsească aceia, cari au comis orori şi crime înspăi­mântătoare cu ocazia înăbuşir­ii revoltelor. In unele locuri s’au comis grozavii. Un în­văţător a scăpat de la moarte din cauză că aceia cari îl osândiseră, au făcut o pauză pentru dejun. In vremea mesei, a venit o telegramă prin care se ordonă în­cetarea crimelor«... Oratorul atinge chestiunea despăgu­birilor cerute de proprietarii păgubiţi şi se întreabă dacă nu e drept ca despăgu­birile să se acorde şi ţăranilor, cari au suferit mai mult în urma răscoalelor. »In acest punct de vedere, al împi­lării sătenilor, conservatorii se aseamănă cu liberalii şi nu văd partidul sau omul cu vederi largi, democratice, căruia i-aşi vota bucuros bugetul pe douăzeci de ani de aci înainte!« (Râsete.) Spune că suntem cea mai înapoiată ţară din punctul de vedere al sincerităţii reprezentaţiunei naţionale. Ţăranul nostru nu ia parte activă la viaţa politică. Admi­nistraţia, pe de o parte, care e foarte rea, şi sistemul electoral în vigoare, vor împe­­dica cele mai bune intenţiuni ale guver­nului. Oratorul mai spune, că are pentru bărbaţii de stat ca d-nii Sturdza şi Carp, cel mai mare respect care se cuvine unor oameni îmbătrâniţi în­ viaţa publică. Aduce elogii d-lui Sturdza, relevând viaţa de muncă şi de patriotizm a primului mi­nistru. (Aplauze). Dacă stăm rău astăzi, dacă nu sim­ţim ca popor, nevoia de expanziune, cauza trebue căutată în viţiozitatea sistemului politic care dărnieşte în ţară, sistemul succesiunei a două partide cari îşi împart puterea la intervale mai mult sau mai pu­ţin regulate. Luptele acestea dintre par­tide duc ţara de râpă. Vedeţi ce se în­tâmplă în Portugalia, unde există de ase­menea două partide »rotative«, cari prin felul lor de a conduce ţara, au provocat absolutizmul şi dictatura şi, cine ştie, stă­pânirea Englezilor. »Deci, ori partidele îşi aleg oamenii, îşi formează principii,­­ ori ţara aceasta nu va mai fi«. Comparând cele două partide de gu­vernământ, d. Iorga spune, că între libe­rali şi conservatori, preferă pe liberali, cari aduc ceva din marile reforme ce tre­­buesc săvârşite, faţă cu conservatorii cari plănuesc împământenirea evreilor, o bancă agrară cu capital anglo-iudaic şi reînvie­rea dregătoriilor de pe vremea lui Kiseleff. Cere favoarea de a i se răspunde printr’un om cu cultura sa (a lui Iorga) şi curăţenia sa de suflet. D. Sturdsa, ministru-preşedinte, îi răspunde. Zice că cuvântarea d-lui lorga i-a făcut două impresii: Aristotele a spus de un discipol al său, că în capul lui este o moară de vânt, pentru că multe umblau în capul lui. (Ilaritate). Se miră că d. lorga e profesor de istorie, pentru că în ase­menea caz ar fi trebuit să vorbească cu cumpănire şi chibzuială. GAZETA TRANSILVANIEI. Ce ar zice un strein care ar fi de faţă, şi care ar înţelege din spusele d-sale că noi toţi suntem nişte ticăloşi. D-lor, înainte de 100 ani, Statul nos­tru era stăpânit de domni trimişi din Constantinopol spre a lucra pentru ei, nu pentru ţară. Au urmat apoi Domnii, cari lucrau să pregătească ţara pentru robie străină, până ce ne-am ridicat prin vitejia armelor, şi am ajuns ca acest neam până atunci înjosit, să fie chemat de Marile Pu­teri să’şi spună dorinţele. Acele dorinţe au fost încorporate într’un tratat recunoscut de Puteri. Ce importanţă aveam noi poli­­ceşte înainte de 1866 şi ce ingenuitate a­­vem astăzi ? Cu aceste fapte istorice trebuia să vină profesorul, ca să ne dea poveţe, nu să amestece toate istoriile de peste mări şi ţări, să tulbure spiritele şi să întunece simţemintele noastre prin vorbirea sa pa­sionată. Am luat cuvântul ca să arăt ade­vărul aşa cum este şi să protestez contra celor ni s’au spus. Luptele între partide sunt fatale şi se găsesc pretutindeni, până ce se află calea cea adevărată. D. Iorga a scris în nemţeşte »Istoria Românilor« în acelaş sens cum a vorbit. D-sa şi azi nu recunoaşte o ridicare a neamului nostru dela 1848 încoace, deşi dintr’o ţară neexistentă ne-am căpătat in­dependenţa prin noi înşine şi am ajutat şi un alt mare popor în războiu. In acea carte şi războiul este ponegrit. Nu aşi fi dorit nici ca un strein să scrie pentru ţară o asemenea istorie. Să fiţi cu ochii la nevoile adevărate nu la orgoliul personal şi gesticulând ca o moară de vânt. Am ţinut să rectific cele ce-aţi spus. (Aplauze). Cronica din afară. Reformele din Macedonia. — Din Cons­tantinopol se anunţă că în conferinţa am­basadorilor, ţinută ,la ambasada rusă, în chestia reformei justiţiei din Macedonia, s-a căzut de acord asupra tuturor chestiu­nilor principale. Au mai rămas câteva puncte secundare asupra cărora urmează a se stabili o înţelegere. Când toate diferen­dele vor fi aplanate, proectul alcătuit va fi supus aprobării guvernelor respective şi apoi ambasadorii printr-o notă colectivă îl vor aduce la cunoştinţa Forţei. Se vorbe­şte mult în cercurile diplomatice că în zi­lele din urmă legaţiunea română a făcut mai multe demersuri înpotriva bandelor bulgare, cari prigonesc pe cuţovlachii din Macedonia. Este ştiut că bulgarii şi cuţo­­vlachii trăesc bine laolaltă, după cum şi legăturile dintre Bucureşti şi Sofia sunt foarte bune. Votul universal în Serbia.—Din Belgrad se anunţă că deputatul socialist Latekevici a depus în Scupcină o cerere de a intro­duce votul universal în Serbia. Cererea este semnată de 12.000 de cetăţeni. Grevă în Rusia. — Greva, care s’a înce­put din cauza procesului deschis contra foştilor deputaţi din Dumă, ia mari pro­porţii în provincie. In oraşele Tula, Kursk, Orel, Boronea lucrătorii tuturor fabricelor sunt în grevă. Au avut loc şi ciocniri cu soldaţi. Răscoala din Maroc. — O telegramă a generalului Philebert confirmă că triburile din împrejurimile Marskesului s’au răscu­lat contra lui Mulay Hafid, care este silit să renunţe la operaţiunile proectate. ŞTIRILE ZILEI. K* — 211 Noemvrie v. Legea naţionalităţilor în practică­­Un conflict s’a ivit în consiliul comunal al oraşului Zombor, care caracterizează încă odată felul cum se respectă legea naţio­nalităţilor. Consilierul sârb Gheorghe Nico­­lici a făcut o propunere în limba sârbea­scă şi fişpanul Fernbach Károly şi alţi consilieri cercară să-l facă pe Nicolici să-şi retragă propunerea şi să o facă în un­gureşte. Nicolici răspunse că legea îi dă dreptul de a vorbi sârbeşte. Atunci fişpa­­nul respinse propunerea şi ridică şedinţa în strigătele sârbilor indignaţi. Un despărţământ care lucră. Despăr­ţământul Brad al »Asociaţiuni« vrea să arate, că chemarea »Asociaţiunei« nu e numai a propovădui cultura dela înălţime academică, ci trebue să se coboare la po­por, pentru al instrui practic. A deschis deci un curs, care va ţinea până în Du­mineca 5-a din postul Paştilor, în care în decurs de o oră se împărtăşesc cele mai folositoare cunoştinţe, anume: 15 minute se instruiază in scris şi cetit după meto­dul Gabel analfabeţii din loc, iar alte 15 minute se ţine o prelegere practică liberă, menită a-i da ţăranului cunoştinţe mai indispensabile. Cursul s’a deschis în 24 Nov. ţinut dela 9—10 ore a. m. La muncă s’au angajat toţi profesorii, înăţătorii şi ceilalţi inteligenţi din loc. Ascultătorii sunt mulţi! Protopresbiter ev- săsesc al oraşului BraşoV, a fost ales ori cu majoritate de voturi vicarul superintendenţial dl Franz Herfurth. Contra candidat a fost predica­torul orăşănesc dl dr. Eugen Lassel. Epidemii în Lugoj. Citim în »Drape­lul«. Pe lângă difteria (anghina), care bân­­tue de vreo câteva săptămâni în oraşul nostru, s’au ivit în timpul mai nou scar­latina, tifosul şi pojarul (cozace rugeală) în mod epidemic, aşa că comisia sanitară în şedinţa sa de Vineri a decis ca învăţă­mântul în asilele de copii şi şcoalele po­porale să rămână sistat până după anul nou. Cetăţenii sunt somaţi a urma cu cea mai mare rigoare dispoziţiile luate pentru a reduce după putinţă vatra acestor mor­buri ivite în mod epidemic. Pensionarea vicespanului comit Bra­ŞOV­­In adunarea generală extra­ordinară a congregaţiunei comitatului Braşov ţi­nută Sâmbătă, a fost la ordinea zilei che­stiunea pensionării, la cerere proprie, a vicespanului Dr. Fr­ .Teckel. Cererea de pensionare s’a încuviinţat votându-se dlui Dr. Jeckel o pensiune anuală de 5600 cor. NOU proces. Dl George Stoica, redac­torul »Luptei« a fost chemat Vinerea tre­cută la judele de instrucţie din Budapesta şi i s’a cerut seamă pentru articolul »Scri­soare deschisă cătră grănicerii severineni« al cărei autor s’a mărturisit dânsul. In ar­ticol este lovit după cum i se cuvine C. Burdea — deci, nu mai încape îndoială... »Roata se învârte«, zice »Lupta«, fără să mai spună de a câta oară se învârte. Azi mâne și ea uită numărul. Dela comunitatea de avere din Caran­sebeş. De curând s’a ţinut adunarea gene­rală a comunităţii de avere din Caranse­beş. Punctul principal a fost stabilirea budgetului pe anul viitor. S’au preliminat: cheltueli 394.590 cor., venite 571.425 cor. Pentru acoperirea speselor internatului, în care se susţin gratuit cu toate cele nece­sare 106 elevi grăniţeri ai gimnaziului din Caransebeş, s’au votat 37.400 coroane. S’a încuvinţat darea în exploatare a unei pă­duri în valoare de 451.602 coroane. Dela reuniunea de cântări. Din cauza absenţei dirigintelui reuniunei de cântări se aduce la cunoştinţa damelor membre, că mâne Marţi, nu se va ţinea repetiţia, anunţată. Viitoarea repetiţie se va ţinea Marţia viitoare. Societatea de lectură »Petru Maior« din Budapesta, invită la şedinţa festivă ce o va aranja în 14 Dec. st. n. în sala cea mare de la Ferenczvárosi Polgári Kör (Ba­kács-tér 14). Preţul de intrare : pentru o familie 5 cor. Venitul e destinat pentru Societatea »Petru Maior«, începutul la 8 oare seara. Suprasolviri marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor achita prin ziare. Institutul pedagogic din Caransebeş. Dl dl Iosif Siegescu a fost trimes de mi­nistrul instrucţiunei, să facă inspecţie la institutul pedagogic din Caransebeş. Dl Dr. Siegescu a şi fost mai multe zile în Ca­ransebeş şi a împlinit ordinul ministrului. Se zice că ministrul a trimis comisar la Caransebeş, în urma faptului că Inspecto­rul şcolar din Lugoj a descris rău insti­­tutul pedagogic din Caransebeş. Logodna principelui Ferdinand al Bul­gariei. Principele Ferdinand al Bulgariei s-a logodit în castelul Serrahn, lângă Kra­kow, cu principesa Eleonora Reuss de Koestrritz, sora răposatului principe Adal­bert de Saxa Altenburg, a cărui văduvă are castelul Serran ca reşedinţă. Preşe­dintele consiliului de miniştri bulgar, a informat Sobrania despre logodirea prin­cipelui. Deputaţii au însărcinat pe preşe­dintele Sobraniei să remită felicitări prin­cipelui. Tragere la ţintă. Un batalion al regi­mentului de honvezi din loc, va face exer­ciţii de tragere la ţintă în 11­­. c. în care zi umblarea prin Poiană este sever in­terzisă. Bontonul în parlament. »Népszava« face o mică colecţie de »cuvinte alese« cei repună zi de zi în parlament, la adresa­­ croaţilor, şi întreabă la sfârşit pe stăpâ-­­ nitorii »splendidei crâşme de pe malul Du-1 Pagina 3. nării«, ironic: »Ei domnilor, în chipul ace­sta vă scandalizaţi de tonul josnic al pre­sei socialiste?« Groaznică nenorocire într'o mină. Din Fairmont (Virginia), se anunţă, că în mi­nele societăţii Onest Mines Coal Company Fairmont mai multe sute de mineri au fost acoperiţi prin surparea minei, prove­nită din causa unei violente explozii de pulbere. Se socotesc victimele ca la 500. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 9 Decemvrie. In şe­dinţa de ieri a Camerei, comisia de imunitate a făcut propunerea, ca Du­san Popovici să fie eliminat de la şe­dinţe pe 15 zile, iar Supilo să ceară iertare. La auzul acestei propuneri s-a iscat un sgomot infernal, care a ţinut vre-o 15 minute şi al cărui sfâr­şit nu se poate prevedea. Voind să ia cuvântul la regulament, toţi Croaţii au fost avertisaţi. Stockholm, 9 Decemvrie. Regele Oscar al Suediei a încetat din viaţă ori dimineaţă la orele 9 şi un sfert, în vârstă de 78 de ani. Berlin, 9 Decemvrie. Corespon­denţa liberală anunţă că proectul anti­­polones a fost retras din Cameră. Bibliografie. Legătura între filozofie şi ştiinţele experimentale. 1. Înţelesul f­ilosofiei. 11. Problema puterii de viaţă ca hotar între filosofie şi ştiinţă, de M. Strajan. Bucu­reşti, Tipografia »Independance Roumaine Preţul 50 bani. Această broşură a distinsului profe­sor tratează cu temeiu o chestiune mult discutată azi, la care nu s’a răspuns încă la noi. Cei cari o discută la noi ţin de curentele extreme : unii Reagă, alţii afirmă mai mult decât realul. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Sănduiescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Ilaralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­a. „ Buna Me­ri­ageră“. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­­ţur, după bucătăria fină din România. Preţul căiţei e de 5 coroane, plus 30 baci porto. Vasile C. Osvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus informativ. Preţul 1 coroană. Şt. O. Iosif. „Zorile“ Dramă istorică în două acte şi în versuri. Preţul 1 cor. (10 b. porto). „P. Ispirescu“ Povestirile unchiaşului sfătos. 1 cor. 50. (10 b. Porto). Vasile Alexandri. Ediţia II din opere complete. Teatru I. De cuprinsul următor: „Şoldan Viteazul“, Mama Angheluşa“, „Her­­şcu Boccegiul“, „Clevetiei“, „Sandu Napoilă“, „Su­rugiul“, „Ion Păpuşariul“, „Cucoana Chiriţa“, „Barbu Lăutaru“, „Paraponisitul“, „Kera Nastasia“, „Haimana“, „Gură-Cască“, „Stan Covrigariul“, „Vivandiera“, „Păcală şi Tândală“, „Scara mâţei“, „Craiu nou“, Harţă Răzăşul“, „Rămăşagul“, ,,Pea­­tra din casă“, „Nunta ţărănească“, „Chiriţă iar Iaşi“, „Chiriţa în Provincie“. Preţul 1 col. 50 b. (20 bani porto) Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee. LOSUrile loteriei de stat c. r. a XXXVIII pentru scopuri de binefacere civile şi mi­litare se vor trage în 19 Decemvrie, 1907. Această loterie este bogat dotată şi oferă participanţilor şanse favorabile. Suma to­tală a câştigurilor se urcă la 512.980 cor. Losuri cu câştig sunt 18 389, dintre cari unul cu câştig principal de 200.000 cor., 40.000 cor., 20.000 cor., care se plătesc cu bani gata. Losuri a 4 cor., se capătă la trafici de tutun, zarafii, oficii poștale, oficii de dare, etc.

Next