Gazeta Transilvaniei, decembrie 1907 (Anul 70, nr. 265-286)

1907-12-05 / nr. 268

Nr. 268.—1907 GAZETA TRANSILVANIEI. Badea, V. Sfetea, I. Henteş, C. Muşlea, G. Sibian, fiind declaraţi cu toţii maturi. Comisiunea municipală a comitatului Făgăraş. Ni se trimite spre publicare ur­mătoarea convocare: Având în vedere, că comisiunea municipală a comitatului Fă­găraş e conchiemată pe Luni în 23 I. c., membrii acestei comisiuni sunt rugaţi a să prezenta pe ziua numită necondiţionat, pre­cum şi la o conţelegere ce va avea loc Duminecă în 23 I. c. seara la oarele 8 în hotelul »Paris«. — Comitetul. Cununie. Domnul Ştefan Coicea şi Doamna Lucretia Bersan îşi vor serba cununia lor religioasă joi în 6/19 De­cembre a. c, la oarele 3 d. a. în biserica gr. or. română din Sâmpetru. Nuni d-na şi d-l Zaharie Bârsan. Pentru lipsa da nutreţ, care este mai simţitoare cu deosebire în partea de sus a ţării, ministrul de agricultură a oferit un ajutor de 20°/0 din partea statului, ca cei lipsiţi să poată cumpăra mai uşor fân, şi să nu fie siliţi a-şi vinde vitele — un soiu special, prăşit de câţiva ani în unele ţinuturi. Ajutorul ministrului (împrumut) se va urca până la 2000 cor. Ori cât de grozav s’a scumpit preţul fânului, se crede că nu va trebui făcută o cumpărătură de peste 10.000 cor. Sentinţa in procesul celor 49 socia­lişti ruşi­­Din Petersburg se anunţă, că procesul de înaltă trădare contra celor 49 socialişti, dintre cari 37 sunt foşti depu­taţi din a doua Dumă, s-a terminat. 11 acuzaţi au fost condamnaţi la 5 ani de muncă silnică, 15 la 4 ani muncă silnică şi 12 la domiciliul forţat, 11 au fost achitaţi. Din prilejul acestui proces guvernul a publicat un comunicat, expunând moti­vele sentinţei şi zicând : »Fracţiunea so­­cial-democraţilor urmăria scopul restur­­nării regimului legal, cu ajutorul revolu­­ţiunii armate şi prefacerea Rusiei într’o republică democratică. In acest scop s’a voit a se uza de nemulţumirea claselor celor mai sărace pentru a provoca revolu­­ţiunea de odată a militarilor, urm­enilor şi a ţăranilor«. Comunicatul mai zice că sen­tinţa în contra celor patru deputaţi, între cari şi Zereteili, şeful partidului social-de­mocrat, va fi supusă Ţarului spre aprobare. Moartea reginei­ văduve Carola a Sa­­xoniei. ..Din Dresda se anunţă că Regina văduvă Carola a încetat din viaţă Dumi­necă noaptea. Corpul decedatei regine Ca­rola, a fost expus în villa sa şi va fi tran­sportat la biserica Curţii, înmormântarea va avea loc Miercuri. Curtea a luat doliu pentru zece săptămâni. Roosevelt nu mai candidează. Din New­ York se anunţă că Roosevelt a con­firmat de data asta în mod formal decla­­raţiunea făcută în seara alegerei sale ca preşedinte al Statelor­ Unite, cum că nu va mai candida pentru a doua oară la pre­­sidenţie. O nouă expediţie polară. Căpitanul Benard, cunoscutul navigator francez, şi-a pregătit un vaporaş construit după cele mai noui metode şi în curând va porni cu jătania lor înfiorătoare, cu vuetul cri­văţului, cu vaerul molcom al Oltului, cu dangătul clopotelor cimitirului, bunătatea lui Dumnezeu. Se aşterne pătura de omăt rece, a­­leargă vânturile peste meleaguri, plutesc fulgi albi ca solzii de argint, se cutre­mură pământul de izbelişte... Rugăciunea babei Sanduiei a aflat răsunet, a fost primită, a ajuns până sus într’o zi. Au dovedit-o câinii întinsă deasupra crucii căzute, cu braţele încleştate pe les­pedea de piatră, cu faţa în jos, cu trupul lungit, cu fruntea înălţată, însă spre văz­duhurile unde domneşte dreptatea adevă­rată, cu ochii deschişi, cu buzele încreme­nite ca după o rugăciune zguduitoare, cu faţa toată luminată de un semn de recu­noştinţă. Au simţit câinii, au ocolit crucea că­zută, s’au apropiat mirosind, cu nările de­schise, au apucat cu dinţii de fusta lipită de trupul înţelenit al babii Sanduiei, au tras, au răscolit omătul cu labele şi când au aflat-o moartă au prins iară­şi, a şi urla jălania. Era prohodirea supremă, ce se urca cu vibrări fioroase spintecând naosul ce­rului ce-şi deschisese trâmba de nori plumburii învăluind cu o pânză de aur chipul întinerit de-nseninare al fetei sar­­darului Mârzea. (Arhiva) Caton Theodorian, spre polul nord. El speră să bată recor­dul tuturor expediţiunilor de până acum. Echipagiul se compune din 20 de oameni, printre cari se găsesc şi câţiva oameni de ştiinţă însărcinaţi cu studiile ştienţifice. Foametea în Rusia. Din guvernămân­tul Tarnopolsk, vin ştiri înspăimântătoare despre foametea, ce bântue acolo. Locui­torii au ales o delegaţie, care să meargă la Petersburg şi să intervină pe lângă gu­vernul central, după un ajutor. Un nou prinţ homosexual. Ziarele din Roma publică ştirea senzaţională, că ducele d’Aosta, aparţine clubului homosexualilor cu sediul aci. Prinzând de veste aceasta, Regele Victor Emanuel II, a ordonat o an­chetă severă în chestia aceasta. Publicul aşteaptă cu mare iritaţie rezultatul ace­stei anchete. Se svoneşte că în afacerea asta ar fi implicite şi alte persoane din familia regală. Epidemii în toate părţile. Din cauza epidemiilor de scarlatină, difterie şi tifoidă, toate şcoalele din oraşul Sătmar au fost închise, până la 7 ianuarie. Aproape 4000 de elevi au trebuit să părăsească şcoalele. Asemenea boale epidemice bântite în Ma­­cău şi în comitatul Trencio, pe­ unde sunt dese şi cazurile de moarte. Toate şcoalele sunt închise şi aci, la sate şi la oraşe. Cassieria de cerc pentru asigurarea muncitorilor din Braşov aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, având angajaţi cu ono­rar anual medici şi specialişti pentru boli de ochi, urechi, nas şi piele, vor lua în considerare pe viitor petiţii pentru resti­tuirea cheltuelilor unor medici neangajaţi de societate numai în cazul, dacă medicul străin a fost consultat la propunerea me­dicului cassieriei sau în cazul unui ajutor urgent, dat din partea unui medic strein şi şi în cazul acesta numai pentru primul ajutor dat. Serata Reuniune! femeilor israelite din Braşov — precum suntem rugati a anunţa — promite o reuşită foarte frumoasă. Cu aceasta ocaziune se va reprezenta o serie de tablouri interesante sub titlul: »Istoria unei zile«. Liga contra duelului. Din Roma se anunţă că Regele a acordat patronagiul Ligei naţionale contra duelului, înmormântarea lui Sarafoff. Din sofia se anunţă că corpurile lui Sarafoff şi Ga­­ranoff au fost îmbălsămate şi expuse în biserica Sf. Gheorghe. Serviciul funebru a fost oficiat Duminecă la oarele 2 luni. Au asistat deputaţiuni ale societăţilor macedo­nene din toată Bulgaria, din Geneva şi Bu­cureşti, cunoscutul revoluţionar armean Andranik, mai multe deputaţiuni revolu­ţionare armene, dintre cari una din Ge­neva, reprezentanţii societăţi­or macedo­nene. Camarazii victimelor au ţinut discur­suri în faţa bisericei. In urmă corpurile au fost ridicate şi duse la cimitir. Pe tot par­cursul cortegiului casele şi magazinele au fost cernite. La ferestre şi prin balcoane lumea era înţesată exprimând omagii de­funcţilor. Ca la o sută de coroane au fost depuse, între cari şi din străinătate. Procesul Moltke-Harden, a cărui per­tractare avea să înceapă astăzi, a trebuit să fie amânat pe timp nehotărît, deoarece Harden e greu bolnav. Se crede de altfel, că asta e numai un pretext, pentru a pu­tea împăca cele două părţi, cum anunţa­sem, că se fac încercări, şi noi în numărul de ieri. Din America. Vestea ce ne-a sosit de-acolo şi am primit-o cu bucurie, despre împăcarea românilor desbinaţi în două par­tide, a fost cam grăbită. Deşi nul aşa de necruţător ca mai nainte, certele dau în­­nainte. Acuma se i­au de chică cele două ziare, care din două să ajungă »organ au­torizat al diferitelor societăţi«, şi care să samene astfel sămânţa zizaniei şi între cei ce încăpeau în pace lângolaltă. De altă parte apoi s’a ajuns la procese de calom­nie intentate preoţilor, şi spargeri de fe­reşti pe la redacţii’şi pe la parochii. O nouă împroprietărire. Deputatul Bu­­zeului, d. C.­larca a depus pe biuroul Ca­merei române, un proiect de lege, iscă­lit încă de alţi opt deputaţi, pentru a se împărţi din nou pământ sătenilor. După acest proiect, nimeni n’ar putea avea mai mult de 500 hectare din hotarul unei co­mune. Cei ce au mai muit acuma, ar fi si­liţi a le vinde cu un preţ fixat în proiectul d-lui Iarca. Acest proiect dă totodată nor­me cum ar trebui cultivat pământul, sta­bilind pedepse pentru cei ce n’ar face după cum prevede proiectul — care nici când nu va fi lege, dar este un semn al spiri­tului timpului. Tata și fiul la universitate. La o universitate din Missouri este un student într’al doilea an (intrat în categoria celor bătrâni). Tatăl său după o întrerupere de 23 ani s’a înscris şi el ca student. (E de categoria celor noi). Fiul nu s’a odihnit, pănă ce nu a trebuit să se supună şi tatăl său tuturor regulelor studenţeşti, cari sunt la universităţi. La universităţile americane şi peste tot in America se pune mare pond pe gimnastică şi deci şi studentul­­tată ia parte regulat de trei ori pe săp­tămână la exerciţii, joacă »foot-ball« a­­leargă la întreceri etc. Acum de curând a fost aranjată o luptă între »cei bătrâni« şi »cei noi«, din care studentul-tată a eşit învingător faţă de studentul fiul, având drept trofeu mai mult de jumătate din cămaşa cestui din urmă. Tata e 44 ani fiul de 20. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 17 Dec. In şedinţa de ieri a Camerei ungare, Supilo şi Polonyi, au dat lămuriri cu privire la negocierele de pe vremuri între maghiari şi croaţi. Su­pilo spune că atunci toată pressa maghiară cânta osanale. Negocierile au avut de bază respectarea reciprocă a drepturilor naţio­nale. El, Supilo, a trebuit chiar să sufere dela trabanţi pentru relaţiile sale cu coa­liţia maghiară. Maghiarii pot să se cugete cu bucurie la acele timpuri, căci dacă s’ar fi lăsat să le pună frâu Viena, ei şi acum ar căuta prietenia cu Croaţii. — Polonyi, tot din incidentul acuzelor de »gheşeftare« cu Croaţii, declară că el nici ştire n’a a­­vut de rezoluţia de Fiume, până nu s’a încheiat. Numai după încheierea rezoluţiei a fost el trimis din partea comitetului e­­xecutiv, pentru a mijloci înţelegeri ulteri­oare între şefii celor două naţiuni. Cu re­zoluţia de la Fiume, spune Polonyi, toţi au fost mulţumiţi afară de Andrássy, iar pen­tru negocierele cu Croaţii, stăruise mai cu seamă Fr. Kossuth. In contra proiectului pentru cvotă au vorbit croatul Miacevici disidentul T. Nagy şi baronul Desideriu Banffy. Acest din urmă nu primeşte ridicarea cvotei, fiindcă nu primim nici o recompensă pentru ea. In altă privinţă ar primi-o însă bucuros, fiindcă ea asigură uniunea eco­nomică cu Austria şi după anul 1917 — prin urmare asigură şi interesele economice ale ţării!­­ Se declară aderentul dualis­mului, ş­i pare rău de timpul când făcuse parte şi el din dirigenţa coaliţiei! Parti­dul kossuthist stă numai la aparenţă pe baze 48-iste, in realitate amândoi stau pe aceiaş bază: baza 67­istă. Trebuia lăsat în voia Majestăţii Sale să stabilească propor­ţiile crotei, atunci desigur ar fi rămas pro­porţia veche. Neagă de a fi creat el când­va clauzula de Ischl. A existat numai un plan pentru o anumită înţelegere, dar a­­cesta a căzut deja in conferinţa minis­terială. Lunga vorbire a lui Bdnffy a fost des şi vehement înteruptă de kossuthişti. De multe ori ei râdeau cu hohot, în silă, căutând a-i zăpăci. După un scurt răspuns al lui Éber, la chestia clauzuiei de Ischl, Bdnffy de­clară că primeşte responsabilitatea pentru toate faptele din timpul regenţei saie. Spune înc’odată, că ceia ce se numeşte clauzulă de Ischl, nici când n’a fost depus pe biuroul Camerei. Farkashăsy a arătat situaţia anor­mală, în care a ajuns partidul kossuthist, expunându-se el pentru ridicarea cvotei, când partidele 67-iste, îşi feresc spatele. A terminat şedinţa croatul Vincovici. Budapesta, 17 Dec. Ieri, Luni, s-a pertractat înaintea curţei cu juraţi procesele de pressă intentate ziarului „Lupta“ pentru două articole prime Răspunderea a primit-o pentru amân­două dl Vasile Macrea. Apărarea a susţinut-o avocatul Marcel Radosa, care a apărat cu demnitate dreptu­rile ce se cuvin românilor şi a persi­flat­ aspru tiradele patriotice ale pro­curorului. Articolul „Din ţeara Moţi­lor“, s a găsit nevinovat, însă pentru cellalt, „Plecarea Majestăţii Sale“, re­dactorul responsabil al Luptei, a fost împovorat cu nespus de greaua o­­sândă de şase luni închisoare şi 1200 cor. amendă. Viena, 17 Dec. Deputaţii ruteni au decis să obstrueze pactul anun­ţând în şedinţa de ori 101 interpe­­laţiuni. Preşedintele dispuse ca inter­pelaţiile să fie cetite la sfârşitul şe­­dinţei ceea ce produce un scandal ne­mai­pomenit. Rutenii, devenind agre­sivi, se incadră la bătaie cu creştinii sociali. Mai mulţi Ruteni se aleg cu capetele sparte. Potolindu-se pati­mile preşedintele exprimă profundele sale regrete despre scandalul ruşinos întâmplat. Trecându-se apoi la ordinea zilei se votează pactul. Viena, 17 Decemvrie. Preşedin­tele parlamentului Weiskirchner a pro­testat în contra ingerinţei lui We­­kerle în drepturile camerei austriace. Petersburg, 17 Decemvrie. — La graniţa Finlandei s’au făcut nume­­roase arestări. Se crede că e vorba de descoperirea unui nou şi vast com­plot în contra ţarului. Berlin, 17 Decemvrie. Desbaterile procesului Moltke-Harden au fost amâ­nate până joi, când se speră că Har­den va putea asista. Londra, 17 Decemvrie. Ziarului „Times“ i se telegrafiază din Tehe­ran. Guvernul a demisionat. Intre na­ţionalişti şi regalişti au avut loc lupte de stradă Magazinele sunt închise, iar palatele şi locuinţele sunt supra­­veghiate de trupe. In oraş s’a decla­rat starea de război. Asupra cauzelor acestor evenimente alarmante se co­munică următoarele : Naţionaliştii au trimis şahului un ultimatum cerân­­du-i să îndepărteze pe sfetnicii săi reacţionari. Şahul a refuzat însă. Sunt temeri de grav­ exces. Pagina 3 Bibliograf­i­e. „Răvaşul“, revistă culturală ilustrată în Cluj, a apărut cu un număr bogat (43—46) de 64 pagini având următorul cuprins: Sonete, de loan Roşioru. Tra­ducători şi editori, de D. Tomescu. Dositei patriarhul Ierusalimului, de Dr. Ştefan Pop. Raporturile noastre cu biserita, de Epis­copul Prohászka. Din credinţele poporului nostru — Dela facerea lumei, — de Ar­­ghir Târnăveanu. Tata, povestire de Björn­­stjerno Björnson, trad. I. E. Torouţiu. Re­vistă bisericească, de B... Valea plângerii în ţara Americei, clipe petrecute între emigranţii noştri, de Hârtii vechi, de Neagu Cârstea. Răvaşul în 1908 — Cres­tături — Cronică — Cărţi — Reviste — Ziare — Poşta Redacţiei. Pe anul viitor »Răvaşul« va apărea în format mai mare, ca şi »Sămănătorul«, regulat de 2 ori pe lună, în mărime de câte 2 coaie (32 pag.) cu abonamentul vechi» de 6 coroane pe an. Adresa: Ko­lozsvár Jókai u. 6. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia ÎI, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii", premiata de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­ad. „Bum Me­­nageria. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulce­­ţuri, după bucătăria fină din România* Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 ha a 4 porte. Vasile C. Osvada. „Băncile populare din România“. Cu un adaus informativ Preţul 1 coroană. In institutul grafic „Minerva“ au a­părut din nou o serie de cărţi literare, scrise de scriitorii noştri cei mai buni el ■ , sunt: M. Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor. Guy de Maupassant „Povestiri ales traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului“ — 50 bani. Se pot procura şi prin tipografia şi librăria A. Mureşianu. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce.

Next