Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)

1908-01-12 / nr. 9

Nr. 9.—1908. s’a auzit că în 21 a­puneri. fotograful şi-a retras pâra. După ce s’a vestit aceasta lui mr. Finn, acesta a zis râzând: — »Aşa se sfârşeşte un proces faimos — fie ca să fie urm­at de o lună de miere fericită. Acum nu-mi mai rămâne, decât să felicit pe con­tele Széchényi la căsătoria sa«. Deoarece învoiala s’a făcut între părţi înainte de pertractare, contele Széchényi a fost dis­­pensat de a mai apărea în sala tribu­nalului. Refuzarea estrădărei a doi Ruşi, cari au fost arestaţi Sâmbăta trecută la gara de nord din Paris, face oarecare senzaţie. Cei arestaţi sunt rusul Borissuk şi tova­răşa lui Fanni Zampolska, apărătorul lor este advocatul şi deputatul socialist Vili. In ce priveşte pe Zampolska au învins ar­gumentele apărătorului, că tânăra fată n’a părăsit de 2 ani Parisul, că prin urmare n’a putut nicidecum să participe în mod activ la atentatul asupra băncii din Tiflis. In cât pentru Borissuk apărătorul lui a susţinut, că atentatul din Tiflis are un ca­racter politic şi nu a unei crime, deci a­­cuzatu­l Borissuk ori­cât ar fi participat la acest atentat, se poate bucura de dreptul de azil în Franţa. Justiţia franceză s’ar fi putut ocupa de acest caz numai atunci, dacă Borissuk ar fi întrebuinţat bancnotele furate în Franţa, s’au ar fi făcut încercări in această privinţă. Această însă nu s’a putut dovedi. Borissuk după legile exis­tente in Franţa, nu poate fi clar urmărit nici pentru tăinuirea de lucruri furate. El afirmă că bancnotele, despre a căror ori­gine nu era dator să aibă cunoştinţă, i­ s’au trimes de către partidul revoluţionar din Rusia la Paris, cu însărcinarea de a le duce unui om de încredere la Londra. In momentul când a vrut să ducă la îndepli­nire însărcinarea, a fost arestat. Avocatul Vilne şi-a prezentat excepţiunile sale şi ministrului de justiţie Briand. Acesta a conferit cu ministru preşedinte Clémenceau. Rezultatul a fost anchetarea cercetării şi liberarea celor arestaţi. Amândoi au fost expulzaţi din Franţa şi duşi la graniţa belgiană. »Mijlocitorul« este numele unei noue reviste bilunare pentru mijlocirea afaceri­lor de com­erciu. In articolul către cetitori se spune cum se pot vinde bine, pentru preţuri mai bune ca în provincie, cerealele, cărnurile, ouăle, galiţele, untul, brânza etc. In revistă se dau articole din medicina ve­terinară, din economia de ogsa, etc. se pu­blică preţurile din hala centrală, dela toţi articolii de economie, pentru cari se vând în capitală. Revista este recomandabilă fiecărui econom român. Costă la an 2 cor. şi se poate comanda de la administraţia Ioii Istvăn­uţ 6. Creioane de cartofi. Confecţiunea de «creioane sau de lemn de creioane, consumă cantităţi considerabile de lemn şi mai cu seamă de lemn de cedru. Acest lemn e costisitor şi greu de procurat. De altă parte e foarte dificil de a afla o materie lemnoasă, care poate fi tăiată şi să nu să rupă brusc sub cuţitaş. Cedrul răspunde acestui desiderat, dar cum am zis, nu se află nici el în cantităţi neţărmurite. De aceea de mulţi ani i­ se caută un succesor şi s’a întrebuinţat hârtie în loc de creion, dar cu puţin succes. Acum s’a format în străinătate o companie pentru a lansa o invenţiune nouă; lemnul se constitue din­­tr’o materie compactă, a căruia ingredient principal e scos din cartofi. Invenţiunea a devenit azi absolut practică, zice »Revue Scientifique«, şi creioanele de cartofi se fabrică în mari cantităţi. Din punct de ve­dere al dimensiunilor, al aspectului şi al formei, aceste creioane nu se deosebesc de loc de celelalte, sunt încă puţin mai grele, se pot tăia mai uşor decâtt acelea din lemn şi preţul lor de fabricaţiune e mai mic, al adunării generale, Nic. Iosif, înv. în Aci­­liu şi membru în comitet, Aurel Cosciuc, conducătorul şcoalei economice conzisto­­riale din Sibiiu şi Vic. Tordăşianu, secre­tarul Reuniunei. D-l R. Simu, bineventând partici­panţii, cari au ţinut să se prezinte în nu­măr atât de mare la aceasta lucrare folo­sitoare a Reuniunei noastre agricole, face istoricul desvoltării diferitelor popoare pe treptele înaintării şi stârne asupra întoc­mirilor economice şi financiare, create în diferite timpuri pentru uşurarea şi pentru bunăstarea şi înaintarea poporului munci­tor. Scoate la iveală aşezămintele cultu­rale ale noastre, arată scopurile de ele ur­mărite şi laudă hărnicia ţăranului nostru, care le preţueşte, le sprijineşte şi se mân­dreşte cu ele. Trecând la instituţiunile noastre economice, scoate în relief lucră­rile mai de căpetenie, săvârşite de Reuniu­nea noastră agricolă în cei 20 ani de exi­stenţă ai săi. De încheiere, punând în ve­dere, că Reuniunea are să dea seamă as­tăzi de lucrările din 1906, declară aduna­rea generală deschisă. Secretarul Tordăşianu, pune în ve­dere, că după praba introdusă la reuniune, peste părţile formale şi puţin folositoare pentru economi ale adunării generale se va trece repede ca astfel să se poată fo­losi cât mai mult din timp pentru prele­gerile practice, ce se vor ţinea pentru eco­nomii noştrii, cari mai ales acum, la tim­pul de iarnă, când nu-i bat gândurile lu­crurilor câmpului şi sunt şi odihniţi după greul muncii din toamnă, sunt mult mai primitori de sfaturi bune. După ce rapor­tul general este tipărit şi distribuit între membrii, d-l Tordăşianu, în schiţarea lui arată, că Reuniunea în 1906 a ţinut in Apaidul rom, prima expoziţie de copii, aranjată cu scop de a cunoaşte împreju­rările de traiu ale poporului, de a cunoa­şte ce preţ pun părinţii pe copiii lor, fiitori muncitori ai noştri, cum îi îmbracă, cum îi hrănesc, cum îşi îngrijesc locuinţele, cum îmbrăcămintea, în ce măsură poartă de grije de curăţenia şi de sănătatea tru­pului şi celelalte, dela cari atârnă puterea de viaţă a omului. Expoziţia, la care au alergat fruntaşi din aproape toate comu­nele din cerc, a reuşit peste aşteptare şi ea a dat prilegiu şi altora de a se gândi la aranjarea de asemenea expoziţii. Intre copiii premiaţi s’au împărţit 204 cor. premii. In cele 2 suburbii ale Sibiiului şi în comuna Cristian, reuniunea a ţinut întru­niri agricole, unde s’a vorbit despre înso­ţiri de ale economilor pentru a se putea provedea cu bani ieftini, trebuincioşi la lucrările lor, mai departe despre strupărit, cultura viilor, etc. In comuna Săsciori s’a ţinut a 16-a expoziţie de vite de prăsilă, unde s’a vor­bit despre vitele de soiu ales, despre h­ră­­nirea şi îngrijirea lor. La expoziţie au par­ticipat economi din 8 comune cu vitele lor. Premii s’au împărţit în sumă de 200 coroane. (Va urma.) ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 24 Ianuarie. In şe­dinţa de ori a dietei s’a primit în general proiectul contingentului de recruţi. Contra au votat disidenţii, na­ţionaliştii şi democraţii. Punându-se la vot propunerea dep. D. Brediceanu ca guvernul sâ ia imediat dispoziţii pentru introducerea serviciului de 2 ani, majoritatea o respinge. Pentru au votat naţionaliştii, disidenţii şi de­mocraţii. Faptul acesta a făcut pe de­putaţii poşutişti să­ exclame, că disi­denţii au pactat cu naţionaliştii. Aceste observări au făcut pe dep. Lengyel să ia cuvântul în chestiune perso­nală. Lengyel declară, că introducerea serviciului militar de 2 ani a fost un punct însemnat al programului po­­şutist, care, durere, acum este abando­nat. Protestează în contra afirmării, că disidenţii au pactat cu Croaţii şi cu naţionaliştii. Fiecare deputat are în cameră drepturi egale, fără consi­derare la naţionalitate. Prin urmare noi (disidenţii) putem vota unii cu alţii la un loc, când cer aceasta in­teresele patriei. Trecându-se la desbaterea pe pa­ragraf! dep. Nagy G. şi Lengyel cri­tică titlul şi presintă modificări, cam­ după răspunsul dat de ministrul Je­­kelfalussy, se resping. S’a trecut apoi la desbaterea­­­lui­­. Nagy G. critică spiritul care domneşte în armată, care este contrar intereselor şi aspiraţiilor maghiare. Bozóky (disident) critică spiritul austriac ce e în sânul honve­­ziinei. Fiind timpul înaintat, şedinţa se închide. Budapesta, 24 ianuarie. Din Sza­badka se telegrafiază că, în afacerea fraudei comise de banca „Handels gewerbebank“, cu un bilet al loteriei ungare, care câştigase lotul cel mare de 1 milion de coroane, parchetul a terminat ancheta şi a înaintat dosa­rul tribunalului. Ancheta a stabilit vi­novăţia casierului, comptabilului şi a unui alt funcţionar al băncei. Frauda s-a comis în chipul următor : o per­soană cumpărase dela numita bancă un bilet în rate. Biletul acesta câşti­gase premiul de 1 milion fără ca po­sesorul să fi aflat despre aceasta. Când posesorul biletului se prezentă ca să ia un bilet de clasa următoare, i­ se dete un alt număr fară a i­ se pomeni de câștig, iar biletul câștigă­tor fu oprit de casier. Observând mai târziu înșelăciunea, posesorul biletului depuse plângere la parchet. Budapesta, 24 Ianuarie. Luni­le încep în Viena desbaterile în delega­­ţiuni. Din cauza aceasta dieta ungară nu va ţinea şedinţe în primele trei zile ale săptămânei viitoare. Budapesta, 24 Ianuarie. Disidenţii au ţinut eri o conferinţă, în care s’a hotărât, ca să se constitue într’un partid opoziţional pentru combaterea revizuirei regulamentului Camerei. Bucureşti, 24 ianuarie. Eri s’au redeschis camerele române după va­canţele de Crăciun. In şedinţa sena­tului d-l ministru Em. I. Costinescu a depus în aplauzele majorităţii pro­­­­iectul de lege pentru monopolul vân­zării benturilor spirtuoase. Bucureşti, 24 Ianuarie. Mai mulţi oameni de stat din Anglia au adresat M. S. Regelui scrisori, prin care se felicită atitudinea guvernului contra alcoolismului, prin măsurile ce se iau cu noua lege a monopolului cârciu­milor. Conţinutul acestor scrisori M. S- a binevoit a-i împărtăşi şi d-lui Em. Costinescu ministru de finance. Praga, 25 ianuarie. Se discută foarte mult aci candidatura redactoa­rei ziarului feminist, Carolina Mach. La început se credea că social demo­craţii propun această candidatură nu­mai ca o demonstraţie pentru drep­turile femeilor. Acum se asigură însă că candidatura va fi susţinută în mod serios. Carolina Mach candidează în c­artierul muncitorilor şi social-demo­­craţii vor sprijini candidatura ei. So­cial-democraţii au studiat legea în amănunţime şi nu au găsit nici un ar­ticol, prin care să se stabilească că femeile nu pot candida pentru dieta ţării. Se aşteaptă cu multă nerăbdare această alegere. Petersburg, 24 ianuarie. Ziarul „Slovo“ anunţă senzaţionala ştire, că generalul Kuropatkin va fi dat în ju­decata tribunalului militar, imediat după isprăvirea procesului Stössel. Kuropatkin este acuzat că a făcut declaraţiuni mincinoase în afacerea Stössel, căutând să ducă în eroare pe Ţar. Peterburg, 24 Ianuarie. In­ pro­cesul Stoessel au avut loc eri scene e­­moţionante. Generalul Smirnov a făcut declaraţiuni cu desăvârşire defavora­bile generalului Stoessel. Cu privire la ultimele lupte ce s’au dat la Port- Arthur, generalul Smirnov a spus : „Afirm că generalul Stoessel nu a luat parte la luptele noastre, nu a luat parte la apărarea Portului-Arthur. El se mulţumea să­­ dea porunci de de­parte şi săi discute chestiuni de com­­­petinţă. Generalul era preocupat de ideea de a preda fortăreaţa în mâna adversarilor“. La auzul acestor acu­zaţii Stoessel s-a ridicat în picioare şi a declarat că generalul Smirnov nu spune adevărul. „Mărturia pe care acesta o face acum este neîntemeiată, cum a fost neadevărată şi mărturia depusă în faţa comisiunei de instruc­ţie“. S’a pus capăt acestei scene prin chemarea nouilor martori. Reuniunea română agricolă din Său. (A 19-a adunare generală) — 6 Ianuarie 1908. Duminecă, în 29 Dec. n. 1907, comu­na Câlnic, de lângă Sebeşul­ săsesc, a avut rara fericire de a primi pe trimişii »Reu­niunii rom. de agricultură din comitatul Sibiiu«, cari aveau să-şi dea sama de lu­crările săvârşite de această harnică reu­niune în 1906, care este al 19-lea an de când ea lucrează spre binele şi mulţumi­rea obştei. Adunarea s’a ţinut în sala mare a pomposului edificiu şcolar, fala Români­lor din Câlnic, care de data asta s’a do­vedit de prea puţin încăpătoare, căci la adunare a participat aproape întreaga obşte a noastră din Câlnic şi câţiva repre­zentanţi ai comunelor învecinate. Comitetul central al Reuniunei a fost reprezentat la adunare prin d-nii: R. Simu, membru în comitet și totodată president GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. ^CU ABONAJWg^ LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Gu 1 Ianuarie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul prim al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şese lunî 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane, Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şease luni 20 franci, pe trei lunî 10 franci, pe o lună fr. 3.50. ADMINISTRA­ŢIUNIA. Bibliografie. Poezii poporale române de G. Dem. Teodorescu, licenţiat în litere la universi­tatea din Paris şi profesor la liceele Sf. Sava şi Mateiu­ Basarab. Acest op, frumos legat, format cuart mare pe 719, pagini costă 10 cor. plus porto recomandat 72 filer se poate comanda la librăria A. Mure­­şianu, Braşov. Mihai Eminescu. „Poezii11, pe o notiţă biografică de Ioan Săntulescu. Ediţia 11, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate die Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică", comedie în 5 acte, traduşi dup& Shakespeare, din Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­­d. „ Bu­na Me­­nagerâu. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulcer­ţuri, după bucătăria fină din Rom­ânia. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 ba­s. portp. Vasile C. Osvadă. „Băncile populare dn România“. Cu un adaus infer­nativ Preţul 1 coroana. Bucolicele şi Georgicele lui Ver­­giliu traduse de cunoscutul şi apreciatul scriitor şi profesor pensionar M. Strajanu. Bucuresci I. V. Socecu. Se pot procura prin librăria A. Mureşianu. Preţul col. 2.60 plus 10 fil. porto. Traducerea e făcută de un bărbat competent, din cuvînt în cuvîrit şi e în­soţită de analisa tuturor cuvintelor cu­prinse în textul latin. Elevii gh­anasialî, cari au fost nevoiţi până acuma a utilisa traduceri streine, de sigur se vor bucura de acestei carto. Proprietar : pr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee. Fete tinere dacă sunt fiziceşte debile sau dacă sufere de boale uşoare, să aibă toată încrederea faţă de Emulsiuinea Scott având efect favorabil asupra desvol­­tărei lor acest Medica­ment întăritor, gustos şi uşor de mistuit. Fete în desvoltare să nu ne­­glijeze când sunt de­bile, obosite sau indis­puse se folosească acest preparat, (5) v w iknoi.10 u uumi uii n , i . . . . , Prețul miei sticle orig­­in arca pescarului ea­­seria de garanție» nft­e 2 cor. 50 b. ise °®* procedureilui Scott, pătâ în toata fa mie oii le.

Next