Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)
1908-01-12 / nr. 9
Nr. 9.—1908. s’a auzit că în 21 apuneri. fotograful şi-a retras pâra. După ce s’a vestit aceasta lui mr. Finn, acesta a zis râzând: — »Aşa se sfârşeşte un proces faimos — fie ca să fie urmat de o lună de miere fericită. Acum nu-mi mai rămâne, decât să felicit pe contele Széchényi la căsătoria sa«. Deoarece învoiala s’a făcut între părţi înainte de pertractare, contele Széchényi a fost dispensat de a mai apărea în sala tribunalului. Refuzarea estrădărei a doi Ruşi, cari au fost arestaţi Sâmbăta trecută la gara de nord din Paris, face oarecare senzaţie. Cei arestaţi sunt rusul Borissuk şi tovarăşa lui Fanni Zampolska, apărătorul lor este advocatul şi deputatul socialist Vili. In ce priveşte pe Zampolska au învins argumentele apărătorului, că tânăra fată n’a părăsit de 2 ani Parisul, că prin urmare n’a putut nicidecum să participe în mod activ la atentatul asupra băncii din Tiflis. In cât pentru Borissuk apărătorul lui a susţinut, că atentatul din Tiflis are un caracter politic şi nu a unei crime, deci acuzatul Borissuk oricât ar fi participat la acest atentat, se poate bucura de dreptul de azil în Franţa. Justiţia franceză s’ar fi putut ocupa de acest caz numai atunci, dacă Borissuk ar fi întrebuinţat bancnotele furate în Franţa, s’au ar fi făcut încercări in această privinţă. Această însă nu s’a putut dovedi. Borissuk după legile existente in Franţa, nu poate fi clar urmărit nici pentru tăinuirea de lucruri furate. El afirmă că bancnotele, despre a căror origine nu era dator să aibă cunoştinţă, i s’au trimes de către partidul revoluţionar din Rusia la Paris, cu însărcinarea de a le duce unui om de încredere la Londra. In momentul când a vrut să ducă la îndeplinire însărcinarea, a fost arestat. Avocatul Vilne şi-a prezentat excepţiunile sale şi ministrului de justiţie Briand. Acesta a conferit cu ministru preşedinte Clémenceau. Rezultatul a fost anchetarea cercetării şi liberarea celor arestaţi. Amândoi au fost expulzaţi din Franţa şi duşi la graniţa belgiană. »Mijlocitorul« este numele unei noue reviste bilunare pentru mijlocirea afacerilor de comerciu. In articolul către cetitori se spune cum se pot vinde bine, pentru preţuri mai bune ca în provincie, cerealele, cărnurile, ouăle, galiţele, untul, brânza etc. In revistă se dau articole din medicina veterinară, din economia de ogsa, etc. se publică preţurile din hala centrală, dela toţi articolii de economie, pentru cari se vând în capitală. Revista este recomandabilă fiecărui econom român. Costă la an 2 cor. şi se poate comanda de la administraţia Ioii Istvănuţ 6. Creioane de cartofi. Confecţiunea de «creioane sau de lemn de creioane, consumă cantităţi considerabile de lemn şi mai cu seamă de lemn de cedru. Acest lemn e costisitor şi greu de procurat. De altă parte e foarte dificil de a afla o materie lemnoasă, care poate fi tăiată şi să nu să rupă brusc sub cuţitaş. Cedrul răspunde acestui desiderat, dar cum am zis, nu se află nici el în cantităţi neţărmurite. De aceea de mulţi ani i se caută un succesor şi s’a întrebuinţat hârtie în loc de creion, dar cu puţin succes. Acum s’a format în străinătate o companie pentru a lansa o invenţiune nouă; lemnul se constitue dintr’o materie compactă, a căruia ingredient principal e scos din cartofi. Invenţiunea a devenit azi absolut practică, zice »Revue Scientifique«, şi creioanele de cartofi se fabrică în mari cantităţi. Din punct de vedere al dimensiunilor, al aspectului şi al formei, aceste creioane nu se deosebesc de loc de celelalte, sunt încă puţin mai grele, se pot tăia mai uşor decâtt acelea din lemn şi preţul lor de fabricaţiune e mai mic, al adunării generale, Nic. Iosif, înv. în Aciliu şi membru în comitet, Aurel Cosciuc, conducătorul şcoalei economice conzistoriale din Sibiiu şi Vic. Tordăşianu, secretarul Reuniunei. D-l R. Simu, bineventând participanţii, cari au ţinut să se prezinte în număr atât de mare la aceasta lucrare folositoare a Reuniunei noastre agricole, face istoricul desvoltării diferitelor popoare pe treptele înaintării şi stârne asupra întocmirilor economice şi financiare, create în diferite timpuri pentru uşurarea şi pentru bunăstarea şi înaintarea poporului muncitor. Scoate la iveală aşezămintele culturale ale noastre, arată scopurile de ele urmărite şi laudă hărnicia ţăranului nostru, care le preţueşte, le sprijineşte şi se mândreşte cu ele. Trecând la instituţiunile noastre economice, scoate în relief lucrările mai de căpetenie, săvârşite de Reuniunea noastră agricolă în cei 20 ani de existenţă ai săi. De încheiere, punând în vedere, că Reuniunea are să dea seamă astăzi de lucrările din 1906, declară adunarea generală deschisă. Secretarul Tordăşianu, pune în vedere, că după praba introdusă la reuniune, peste părţile formale şi puţin folositoare pentru economi ale adunării generale se va trece repede ca astfel să se poată folosi cât mai mult din timp pentru prelegerile practice, ce se vor ţinea pentru economii noştrii, cari mai ales acum, la timpul de iarnă, când nu-i bat gândurile lucrurilor câmpului şi sunt şi odihniţi după greul muncii din toamnă, sunt mult mai primitori de sfaturi bune. După ce raportul general este tipărit şi distribuit între membrii, d-l Tordăşianu, în schiţarea lui arată, că Reuniunea în 1906 a ţinut in Apaidul rom, prima expoziţie de copii, aranjată cu scop de a cunoaşte împrejurările de traiu ale poporului, de a cunoaşte ce preţ pun părinţii pe copiii lor, fiitori muncitori ai noştri, cum îi îmbracă, cum îi hrănesc, cum îşi îngrijesc locuinţele, cum îmbrăcămintea, în ce măsură poartă de grije de curăţenia şi de sănătatea trupului şi celelalte, dela cari atârnă puterea de viaţă a omului. Expoziţia, la care au alergat fruntaşi din aproape toate comunele din cerc, a reuşit peste aşteptare şi ea a dat prilegiu şi altora de a se gândi la aranjarea de asemenea expoziţii. Intre copiii premiaţi s’au împărţit 204 cor. premii. In cele 2 suburbii ale Sibiiului şi în comuna Cristian, reuniunea a ţinut întruniri agricole, unde s’a vorbit despre însoţiri de ale economilor pentru a se putea provedea cu bani ieftini, trebuincioşi la lucrările lor, mai departe despre strupărit, cultura viilor, etc. In comuna Săsciori s’a ţinut a 16-a expoziţie de vite de prăsilă, unde s’a vorbit despre vitele de soiu ales, despre hrănirea şi îngrijirea lor. La expoziţie au participat economi din 8 comune cu vitele lor. Premii s’au împărţit în sumă de 200 coroane. (Va urma.) ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 24 Ianuarie. In şedinţa de ori a dietei s’a primit în general proiectul contingentului de recruţi. Contra au votat disidenţii, naţionaliştii şi democraţii. Punându-se la vot propunerea dep. D. Brediceanu ca guvernul sâ ia imediat dispoziţii pentru introducerea serviciului de 2 ani, majoritatea o respinge. Pentru au votat naţionaliştii, disidenţii şi democraţii. Faptul acesta a făcut pe deputaţii poşutişti să exclame, că disidenţii au pactat cu naţionaliştii. Aceste observări au făcut pe dep. Lengyel să ia cuvântul în chestiune personală. Lengyel declară, că introducerea serviciului militar de 2 ani a fost un punct însemnat al programului poşutist, care, durere, acum este abandonat. Protestează în contra afirmării, că disidenţii au pactat cu Croaţii şi cu naţionaliştii. Fiecare deputat are în cameră drepturi egale, fără considerare la naţionalitate. Prin urmare noi (disidenţii) putem vota unii cu alţii la un loc, când cer aceasta interesele patriei. Trecându-se la desbaterea pe paragraf! dep. Nagy G. şi Lengyel critică titlul şi presintă modificări, cam după răspunsul dat de ministrul Jekelfalussy, se resping. S’a trecut apoi la desbaterealui. Nagy G. critică spiritul care domneşte în armată, care este contrar intereselor şi aspiraţiilor maghiare. Bozóky (disident) critică spiritul austriac ce e în sânul honveziinei. Fiind timpul înaintat, şedinţa se închide. Budapesta, 24 ianuarie. Din Szabadka se telegrafiază că, în afacerea fraudei comise de banca „Handels gewerbebank“, cu un bilet al loteriei ungare, care câştigase lotul cel mare de 1 milion de coroane, parchetul a terminat ancheta şi a înaintat dosarul tribunalului. Ancheta a stabilit vinovăţia casierului, comptabilului şi a unui alt funcţionar al băncei. Frauda s-a comis în chipul următor : o persoană cumpărase dela numita bancă un bilet în rate. Biletul acesta câştigase premiul de 1 milion fără ca posesorul să fi aflat despre aceasta. Când posesorul biletului se prezentă ca să ia un bilet de clasa următoare, i se dete un alt număr fară a i se pomeni de câștig, iar biletul câștigător fu oprit de casier. Observând mai târziu înșelăciunea, posesorul biletului depuse plângere la parchet. Budapesta, 24 Ianuarie. Lunile încep în Viena desbaterile în delegaţiuni. Din cauza aceasta dieta ungară nu va ţinea şedinţe în primele trei zile ale săptămânei viitoare. Budapesta, 24 Ianuarie. Disidenţii au ţinut eri o conferinţă, în care s’a hotărât, ca să se constitue într’un partid opoziţional pentru combaterea revizuirei regulamentului Camerei. Bucureşti, 24 ianuarie. Eri s’au redeschis camerele române după vacanţele de Crăciun. In şedinţa senatului d-l ministru Em. I. Costinescu a depus în aplauzele majorităţii proiectul de lege pentru monopolul vânzării benturilor spirtuoase. Bucureşti, 24 Ianuarie. Mai mulţi oameni de stat din Anglia au adresat M. S. Regelui scrisori, prin care se felicită atitudinea guvernului contra alcoolismului, prin măsurile ce se iau cu noua lege a monopolului cârciumilor. Conţinutul acestor scrisori M. S- a binevoit a-i împărtăşi şi d-lui Em. Costinescu ministru de finance. Praga, 25 ianuarie. Se discută foarte mult aci candidatura redactoarei ziarului feminist, Carolina Mach. La început se credea că social democraţii propun această candidatură numai ca o demonstraţie pentru drepturile femeilor. Acum se asigură însă că candidatura va fi susţinută în mod serios. Carolina Mach candidează în cartierul muncitorilor şi social-democraţii vor sprijini candidatura ei. Social-democraţii au studiat legea în amănunţime şi nu au găsit nici un articol, prin care să se stabilească că femeile nu pot candida pentru dieta ţării. Se aşteaptă cu multă nerăbdare această alegere. Petersburg, 24 ianuarie. Ziarul „Slovo“ anunţă senzaţionala ştire, că generalul Kuropatkin va fi dat în judecata tribunalului militar, imediat după isprăvirea procesului Stössel. Kuropatkin este acuzat că a făcut declaraţiuni mincinoase în afacerea Stössel, căutând să ducă în eroare pe Ţar. Peterburg, 24 Ianuarie. In procesul Stoessel au avut loc eri scene emoţionante. Generalul Smirnov a făcut declaraţiuni cu desăvârşire defavorabile generalului Stoessel. Cu privire la ultimele lupte ce s’au dat la Port- Arthur, generalul Smirnov a spus : „Afirm că generalul Stoessel nu a luat parte la luptele noastre, nu a luat parte la apărarea Portului-Arthur. El se mulţumea să dea porunci de departe şi săi discute chestiuni de competinţă. Generalul era preocupat de ideea de a preda fortăreaţa în mâna adversarilor“. La auzul acestor acuzaţii Stoessel s-a ridicat în picioare şi a declarat că generalul Smirnov nu spune adevărul. „Mărturia pe care acesta o face acum este neîntemeiată, cum a fost neadevărată şi mărturia depusă în faţa comisiunei de instrucţie“. S’a pus capăt acestei scene prin chemarea nouilor martori. Reuniunea română agricolă din Său. (A 19-a adunare generală) — 6 Ianuarie 1908. Duminecă, în 29 Dec. n. 1907, comuna Câlnic, de lângă Sebeşul săsesc, a avut rara fericire de a primi pe trimişii »Reuniunii rom. de agricultură din comitatul Sibiiu«, cari aveau să-şi dea sama de lucrările săvârşite de această harnică reuniune în 1906, care este al 19-lea an de când ea lucrează spre binele şi mulţumirea obştei. Adunarea s’a ţinut în sala mare a pomposului edificiu şcolar, fala Românilor din Câlnic, care de data asta s’a dovedit de prea puţin încăpătoare, căci la adunare a participat aproape întreaga obşte a noastră din Câlnic şi câţiva reprezentanţi ai comunelor învecinate. Comitetul central al Reuniunei a fost reprezentat la adunare prin d-nii: R. Simu, membru în comitet și totodată president GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. ^CU ABONAJWg^ LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Gu 1 Ianuarie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul prim al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şese lunî 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane, Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şease luni 20 franci, pe trei lunî 10 franci, pe o lună fr. 3.50. ADMINISTRAŢIUNIA. Bibliografie. Poezii poporale române de G. Dem. Teodorescu, licenţiat în litere la universitatea din Paris şi profesor la liceele Sf. Sava şi Mateiu Basarab. Acest op, frumos legat, format cuart mare pe 719, pagini costă 10 cor. plus porto recomandat 72 filer se poate comanda la librăria A. Mureşianu, Braşov. Mihai Eminescu. „Poezii11, pe o notiţă biografică de Ioan Săntulescu. Ediţia 11, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate die Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică", comedie în 5 acte, traduşi dup& Shakespeare, din Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Sterid. „ Buna Menagerâu. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulcerţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bas. portp. Vasile C. Osvadă. „Băncile populare dn România“. Cu un adaus infernativ Preţul 1 coroana. Bucolicele şi Georgicele lui Vergiliu traduse de cunoscutul şi apreciatul scriitor şi profesor pensionar M. Strajanu. Bucuresci I. V. Socecu. Se pot procura prin librăria A. Mureşianu. Preţul col. 2.60 plus 10 fil. porto. Traducerea e făcută de un bărbat competent, din cuvînt în cuvîrit şi e însoţită de analisa tuturor cuvintelor cuprinse în textul latin. Elevii ghanasialî, cari au fost nevoiţi până acuma a utilisa traduceri streine, de sigur se vor bucura de acestei carto. Proprietar : pr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee. Fete tinere dacă sunt fiziceşte debile sau dacă sufere de boale uşoare, să aibă toată încrederea faţă de Emulsiuinea Scott având efect favorabil asupra desvoltărei lor acest Medicament întăritor, gustos şi uşor de mistuit. Fete în desvoltare să nu neglijeze când sunt debile, obosite sau indispuse se folosească acest preparat, (5) v w iknoi.10 u uumi uii n , i . . . . , Prețul miei sticle origin arca pescarului easeria de garanție» nfte 2 cor. 50 b. ise °®* procedureilui Scott, pătâ în toata fa mie oii le.