Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)

1908-01-22 / nr. 17

Nr. 17.—1908 GAZETA TRANSILVANNIEI, presupune la 1.250.000 franci. Invitaţii vor fi nummăros vre-o 350. Dar numai vreo 20 din ei va dejuna la aceeaşi masă cu noii­­ miri. Ceilalţi vor fi împărţiţi în sala nouă decorată numai cu roze, în sala de aur înpodobită cu narcise în sala verde cu palmieri şi foi verzi şi în sala albă înpo­dobită cu garoafe albe. Cât pentru rochia de mireasă pe care au văzut-o vre-o 10 persoane, nu se spune preţul. Să zice nu­mai că-i admirabilă şi că e lucrată de câţi­va mari croitori din Paris. Societatea comercianţilor români din joc îşi va ţinea adunarea generală ordi­nară, — pentru încheerea anului 1907 — Duminecă în 27 Ianuarie, 1908 st. v., în cancelaria secretarului general Ion Len­gen. Ordinea zilei va fi următoarea: 1) Deschiderea şi designarea verificatorilor. 2) Raportul comitetului despre activitatea sa pe 1907. 3) Raportul cassei. a) Despre socotelile anului 1907; 6) Despre starea a­­verii la finea 1907; c) Despre bugetul bu­getul anului 1908. 4) Avizul acestor ra­poarte la comisii și raportul comisilor. 5) Propuneri de sine stătătoare. 1. Sălbădeanu, president. 1. Lengen, secretar. Stipendii pentru absolvenţi ai unei Academii Orientale de comerciu. Primim spre publicare ur­mătoarele : Camera co­mercială din Braşov face cunoscut, că la ministeriul de comerciu se dau stipendii (7­­ 2.500 cor. şi unul de 1.500 cor.), din fondul de stipendii Regina Elisabeta pen­tru tineri, cari au absolvat vr’o Academie, Orientală corn, cu calcul de cel puţin bun, şi au desvoltat pr­esă cel puţin 3 ani. Sti­­pendiştii sunt îndatoraţi a petrece în un port unde să facă studii, despre care vor avea să reiereze. — Rugările împreună cu documentele necesare — făcute în limba maghiară — şi adresate ministeriului de comerciu sunt a se înainta până la 15 Fe­bruarie n., la Camera comercială din loc­­pentru cei din comitatele Braşov, Făgăraş Târnava-Mare şi Sibiiu) Detalii în această, privinţă dă biuroul Camerei de comerciu. O petrecere cu dans In costumul lui Adam. Multă senzaţie fac pertractările dela tribunal ce să referă la o petrecere cu dans ce s’a ţinut nu de mult în micul loc­­de cură Stramberg din Moravia şi la care dansatorii şi dansatoarele au apărut goi de tot. Aranjorul şi primul dansator al acestei curioase petreceri cu numele Aug. Stanislav a fost condamnat de judecătoria de cerc la 14 zile arest. El a spus că birtă­­şiţa Catarina Hubenak în a căreia local s’a petrecut dansul scandalos, a fost care a animat pe oaspeţi la dansul fără de ori­ce toaletă. Birtăşiţa a fost arestată şi con­damnată la 3 săptămâni arest. Afară de aceasta i s’a luat licenţa. Tot odată s’au tras în cercetare mai multe alte persoane. Serată costumată a oficerilor. «Reu­niunea ştienţifică şi Casina militară din Braşov« aranjează o serată costumată, ce se va ţinea în 19 Februarie st. n. 1908 în Reduta orăşenească. Invitările pentru acea­stă serată se trimet acuma. E de observat că, după cum comunică comitetul, — nu ■este stră de costumare şi e permis domino­­mascat, începutul seara la 8 ore şi 30 de minute. Bal protestant. Suntem rugaţi a co­munica următoarele: Societatea de bine­facere a femeilor protestante din Braşov, va aranja în 8 Februarie n. sub patrona­­giuljijimjmntes^^ d-lui fişpan, o serată urmată de dans în toate salele de la Redută. Programul, con­­stătător din 7 puncte, e ales cu gust şi va fi de bună samă primit bine de public; el va fi anunţat de altfel cât de curând pe placate. Invitări speciale nu se fac. Având în vedere programul lung şi variat, serata se va începe punct la 8 oare. In sala de dans se vor vinde ceaiu, sandwich, prăjituri, flori şi şampanie. Necrolog. Un tânăr român medicinist plin de speranţă a încetat din viaţă în Gratz. Iată anunciul funebru ce ni-l tri­mite societateacacad. rom. »Carmen Sylva«: Cu adâncă durere aducem la cunoş­tinţă încetarea din viaţă a iubitului no­stru prietin Nicolae Agârbicean, medici­nist, stipendist al „Fundaţiunii 1. St. Su­­luţiu“ şi cassand societăţii noastre, întâm­plată după împărtăşirea cu sfintele taine, Vineri la 31 Ianuarie n. 1908. — Niculae a fost zelos student creştin şi un înflăcărat Român. înmormântarea îi va fi Duminecă în 2 Februarie st. n. la 3 ore p. m., de la »Leichenhalle des Städtischen Kranken­hauses« (Gries). Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată ! Gratz, la 18 (31) Ianuarie 1908. In numele soc.acad. române »Carmen Sylva«, cond. med. Aurel Dobrescu, preşed. stud. în filoz. Enea Zeflean, secretar.­rilor sale i-au slăbit îndrăzneala. Ştia bine că toate încercările adoratorilor ei erau întâmpinate de ea cu dispreţ. Mult s’a cercat, el să afle calea, pe care ar putea să treacă peste hotarele ini­­mei ei nepăsătoare şi mult timp, în cre­dinţa neisbutirii, a trebuit să’şi înghită fo­cul. Desnădejduită, până când într’o zi, când veni la Annibal, să-l invite la o în­tâmpinare diplomatică auzi prin păretele despărţitor cântecul duios al Andreinei. Şi din clipa aceea i­ se lumină mintea, fără glumă, el îşi află o tovarăşe plăcută de artă. Şi de aici înainte numai el ştia, în tot oraşul să povestească cu Andreina des­pre timpurile strălucite ale Renaşterii, mai bine ca Annibal care avea destulă bătae de cap cu socotelile lui şi cu trebile de la bursă. Ca toţi Italienii el admira cu evlavie poeţii melodioşi, architecţii renovatori, pic­torii luminaţi ai veacurilor de demult, şi­­el pricepu că şi acest suflet nepăsător afla plăcere în amintirile acestea tainice stră­moşeşti.? In saloanele unde se ivea la oala cea­iului, Andreina se ferea de vorbe seci de­spre sport şi despre modă; un imbold plă­cut o ţinea de acest om, de la care aveai ce asculta, şi care ştia să reînvieze acele vremuri neuitate. Din Italia Ettore­­îşi adu­sese canţonetele şi terţinele bătrâneşti, cari se cântă pe harfă, şi îşi potrivi glasu după cum se cânta odinioară aceste armo­nii pe vioara dragostei. Sufletul Andreinei se aprinse, corul Italiei îşi desăvârşea chipul, i­ se înfăţişau ochilor ei catedralele împodobite cu cu­nuni, mosaicele frumoase, palatele şi vi­lele i­ se iveau pe malul râurilor ori în mijlocul tufelor de trandafiri. Şi în sara aceea, când începu ea să cânte dinaintea soţului ei, cuvintele dragostei de odinioară, glasul i­ se schimba, se înduioşa, îi trecu ca un tremur prin mâni şi o cuprinse pă­rerea de rău, că Annibal nu putea s-o în­sufleţească în visurile ei. Şi nu putea să nu-i facă diplomatului pe voe, şi să-i as­culte cântecele ce le învăţase mai în urm­ă, chiar şi acum când soţul ei era dus. Nu putea să înceteze cu poveştile astea nevi­novate, cu aceste amintiri plăcute din trecut. Iată de ce, de astă-dată Andreina îşi uita de firea ei obicinuită şi îşi aştepta cu plăcere tovarăşul de singurătate şi nici nu-i părea rău, că ascundea aceste Visite lui Annibal. Băgă şi de seamă, că lui Et­tore i­ se schimbase glasul, oh­ i­ se schim­base în taină firea, căci îi vorbea mereu de Lama, de Beatrice, şi de Francesca, cele iubite de poeţi. Dar numele astea sunt podoabe deşarte pentru fiinţe mai neîn­semnate. Căci când rosteşte versuri, cami poate nu-s nici de ale lui Petrarca nici de ale lui Dante, glasul i­ se împiedică, de vorbele, cari preamăresc frumseţea femeii, şi face greşeli de metrică, cari purced din înlocuirea altei consonante. Şi sunt rime, cari nu sunt bune. In sonetul, pe care-1 declamase ieri şi din care zicea că e a lui Petrarca, nu rima el cuvintele »femina« cu »Laura«? Nu-i acesta numele greşit? Dar în sfârşit astea-s închipuiri za­darnice, şi poate Ettore sufere de slăbi­ciunea gândirii. N’a spus nimica, n’a făcut nimic, ce i-ai putea lua un nume de rău. Şi prea mult te-ai osteni, să cauţi, să faci lumină.. Dar Andreina se hotărăşte să nu-şi mai bată capul cu înţelegerea lor. Şi inima ei, duşmană zăpăcelilor, se liniş­teşte cu hotărârea aceasta ; tânăra femee prinde curaj şi pe când în uşurinţa nepă­sării ea începe să despice foile trandafiri­lor din buchetul ei, stând întinsă pe un scaun lung subt ramurile unui palmier mic, ce se înalţă dintr’un vas lucrat fru­mos, iată că Ettore se anunţă în pridvor. (Va «r«ia.) Pui pieptului până jos la stomac ur­mele unor lovituri de corpuri conton­dente, tari, cari pot proveni din loviri cu călcâiul ori cu patul puştei; la în­cheieturile marilor umflătură ca o bră­ţară, care corespunde urmelor fiarelor ; sub genunchi se văd urmele legării fedeleş şi sub ele urmele provenite din frecarea bâ­tei vârâte prin legătură; iar sdrobiturile de pe tălpi sunt urmarea a 10—20 lovi­turi de bâtă; pe mâna stângă şi p­e ante­braţul drept sunt urme provenite din lo­vituri cu bâta. Şi toate astea pacinicul om, achitat de judecătorie, le-a primit dar dela jan­darmii maghiari cari sunt chemaţi a apăra libertatea personală şi siguranţa vieţii po­porului ! Fapte ale jandarmilor maghiari — »Vad Oláh CSorda«. La tribunalul din Arad s’a judecat săptămâna trecută un proces pen­tru calomnie contra jandarmilor maghiari. Cu ocaziunea aceasta »Tribuna« din Arad aduce ştirea despre mai multe cazuri, în cari purtarea volnică a jandarmilor faţă de Români şi-ajunge culmea. E vorba de Floarea Brancu, care s’a plâns la minister, că bărbatul său a fost ţinut de jendarmi arestat 7 zile, cât timp legea nu permite decât o singură zi. La învinuirile aduse de adv. Dr. I. Marsieu, locotenentul de jan­darmi Szederkényi a raportat oficial ur­mătoarele : »O mare parte a locuitorilor comita­tului Arad e alcătuită din o horda valahă sălbatică, care în ce priveşte cultura este la un grad foarte jos, e gata ori când a săvârşi crime şi siguranţa publică o pri­mejduieşte în conţinu. Faţă de asemenea popor ar fi o greşală să se proceadă cu cruţare şi domol, pentrucă astfel s’ar ajunge la destrămarea totală a ordinei publice. Prin urmare, jandarmeria e vrednică de toată recunoştinţa, că faţă de astfel de ele­mente (oameni) s’a folosit pe de-a ’ntregul de dreptul său prescris în regulament. Iar cât priveşte pe advocatul Dr. Iustin Mar­sieu, nu în urma misiunei sale advocaţiale ci de­sigur ca isvorând din simţămintele sale valahe aduce învinuirile sale neruşi­nate, atât la comanda jandarmerească de aici, cât şi la ministerul de honvezi. De aceea rog ca împotriva numitului advocat valah să se pornească cercetare disciplinară la camera advocaţială«.­­ Pentru a aduce dovezi despre pur­tarea sălbatică jandarmerească e destul a aminti cazul bătrânului în etate de 72 ani, Ioan Ardelean, la care s’au constatat de­­ cătră medicul de tribunal chemat de jude următoarele : iunie de sânge provenite din smulge­rea mustăţii şi părului, pe buze tăietură provenită din obiect ascuţit, tare; pe gât se pot vedea urmele încercării de sugru­mare şi în cele două părţi ale gâtlejului se pot vedea şi urmele unghiilor, pe ce­ ULTIME ŞTIM. Regele Carlos şi prinţul moştenitor al Portugaliei asasinaţi. Lisabona, 3 Februarie. Alaltăeri câteva minute după 6 seara, regele Carlos sosea la Lisabona cu familia sa venind din Villaviciossa. In mo­mentul când trăsura deschisă a su­veranului intra din piaţa Comerţului în strada Arsenalului, un grup de oameni, înarmaţi cu carabine, au tras asupra regelui şi principelui moştenitor, cari au fost ucişi la arsenalul marinei, unde şi-au dat sufletul câteva mo­mente în urmă. Poliţia a ucis pe loc trei regicizi ; corpurile asasinilor au fost transportate în localul primăriei. Regele Carlos, regina Amalia, principele moştenitor şi infantele Ma­nuel se aflau în aceeaşi trăsură. Re­gina auzind focurile de carabină s-a sculat ca să acopere cu corpul său pe principele moştenitor. Regele şi prinţul moştenitor se află încă la Arsenalul Marinei. Au fost omorâţi de trei gloanţe. Infan­tele Manuel este rănit dar puţin grav. Regina Amalia n’a fost atinsă. Madrid- 3 Febr. Un consiliu de miniştri­ extraordinar s’a ţinut aseară. După primirea unor telegrame cifrate din Lisabona s’au luat imediat mă­suri de pază la graniţă, pentru ca complicii atentatului să nu se poată refugia pe teritoriu spaniol. Călătorii cari nu-şi pot dovedi identitatea sunt imediat arestaţi. In urma unor noui telegrame cifrate din Portugalia, con­­siliul de miniştri s’a întrunit din nou. Se crede că s’a dat ordin pentru con­centrarea armatei şi că s’ar fi cerut ajutorul armatei spaniole pentru re­primarea revoluţiei. Lisabona- 3 Febr. Regele şi prin­ţul moştenitor fiind omorâţi, tronul revine acum infantului Emanuel. De­oarece acesta este rănit, treburile sta­tului vor fi conduse de regina Ama­lia. Guvernul rămâne. Regina Amalia îşi îndeplineşte cu mare curagiu în­­datoririle pe care i le impun tristele Pagina 3. împrejurări. Telegramele de condolen­­ţe din partea curţilor europene con­tinuă a sosi pe fiece minut. Prima telegramă care a sosit a fost acea a împăratului Francisc Iosif. Lisabona, 3 Februarie. Toţi oa­menii politici ai tuturor partidelor monarhiste, sunt de acord pentm menţinerea monarhiei la Lisabona. Starea regelui Manuel este satisfăcă­toare, rana primită de tânărul rege nu prezintă complicaţii. Autorităţile primesc de pretutindeni dovezi de a­­desiune din partea populaţiunei. Lisabona, 3 Februarie. Parla­mentul a fost disolvat printr’un de­cret care fusese semnat Sâmbăta de don Carlos. Acesta a fost ultimul act politic al fostului rege. Bibliografie. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o nord­fca biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Por­t 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, cornelie în 5 acte, tradusă de­­ Shakespeare.­­In Biblioteca pentru foeţi. No. 284. Preţul 30 baci. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steri­a. „Buna Ma­nageră“. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 baci porto. Vasile O. Osvadă. „Băncile populare dn România*. Ca un adaus interna iv Preţul 1 coroană. D­i­ve­rse. Zahar în loc de carne. Cu ocaziunea manevrelor din anul trecut Francezii au fă­cut încercări cu alimentaţie de zahar. Ti­nerimea de la două companii a unui regi­ment a primit în decurs de trei săptămâni de cap 60—165 grame de zahar şi la nime nu s’a observat nici scârbă, nici indispo­ziţii stomahale. Zaharul l’au primit de re­gulă topit în cafea, apă sau vin. Cu zahă­rul au fost înlocuite cele 120 grame de carne pe zi şi nimeni n’a observat împu­ţinarea cantităţii de carne. — Alimentarea cu zahar a produs înmulţirea energiei, care s’a manifestat în creşterea greutăţii, în­­ isprăvirea mai uşoară a muncei şi în mai­­ puţine îmbolnăviri. In general se zice, că acest fel de alimentaţie asigură mai mare capacitate de a rezista contra insolaţiei, apoi contra simptomelor de prea mare sforţare şi desavoare a puterilor. Cinci voluntari au abzis timp de 3 zile de întreaga porţie şi au consumat în schimb zilnic 300 gr. de zahar. Toţi 3 au rămas capabili de muncă şi întăriţi în puteri. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Responsabil pentru Redacţiune: I. Lupan. Stări de slăbiciune fie ele trupeşti sau în urma de boale le vindecă iute Emulsiunea Scott. Em­ulsi­unea Scott se poate numi­ aliment curat, care produce un efect extraordinar şi totodată este gustos şi uşor de mistuit. Pacientul cel mai ca­pricios se dedă iute cu­ Scott, şi stomacului celui mai slăbit, Scott nu lausează nici o gre­utate. (4) Veritabilă numai cu preţul‘ unei sticle frigi. marca pescemilui ca .­­­­ . . semn de garanţie a­r are 2 coroane 50 bar. procedurei lui Sc Capătă în toate Scott. farmaciile.

Next