Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)
1908-01-22 / nr. 17
Nr. 17.—1908 GAZETA TRANSILVANNIEI, presupune la 1.250.000 franci. Invitaţii vor fi nummăros vre-o 350. Dar numai vreo 20 din ei va dejuna la aceeaşi masă cu noii miri. Ceilalţi vor fi împărţiţi în sala nouă decorată numai cu roze, în sala de aur înpodobită cu narcise în sala verde cu palmieri şi foi verzi şi în sala albă înpodobită cu garoafe albe. Cât pentru rochia de mireasă pe care au văzut-o vre-o 10 persoane, nu se spune preţul. Să zice numai că-i admirabilă şi că e lucrată de câţiva mari croitori din Paris. Societatea comercianţilor români din joc îşi va ţinea adunarea generală ordinară, — pentru încheerea anului 1907 — Duminecă în 27 Ianuarie, 1908 st. v., în cancelaria secretarului general Ion Lengen. Ordinea zilei va fi următoarea: 1) Deschiderea şi designarea verificatorilor. 2) Raportul comitetului despre activitatea sa pe 1907. 3) Raportul cassei. a) Despre socotelile anului 1907; 6) Despre starea averii la finea 1907; c) Despre bugetul bugetul anului 1908. 4) Avizul acestor rapoarte la comisii și raportul comisilor. 5) Propuneri de sine stătătoare. 1. Sălbădeanu, president. 1. Lengen, secretar. Stipendii pentru absolvenţi ai unei Academii Orientale de comerciu. Primim spre publicare următoarele : Camera comercială din Braşov face cunoscut, că la ministeriul de comerciu se dau stipendii (7 2.500 cor. şi unul de 1.500 cor.), din fondul de stipendii Regina Elisabeta pentru tineri, cari au absolvat vr’o Academie, Orientală corn, cu calcul de cel puţin bun, şi au desvoltat presă cel puţin 3 ani. Stipendiştii sunt îndatoraţi a petrece în un port unde să facă studii, despre care vor avea să reiereze. — Rugările împreună cu documentele necesare — făcute în limba maghiară — şi adresate ministeriului de comerciu sunt a se înainta până la 15 Februarie n., la Camera comercială din locpentru cei din comitatele Braşov, Făgăraş Târnava-Mare şi Sibiiu) Detalii în această, privinţă dă biuroul Camerei de comerciu. O petrecere cu dans In costumul lui Adam. Multă senzaţie fac pertractările dela tribunal ce să referă la o petrecere cu dans ce s’a ţinut nu de mult în micul locde cură Stramberg din Moravia şi la care dansatorii şi dansatoarele au apărut goi de tot. Aranjorul şi primul dansator al acestei curioase petreceri cu numele Aug. Stanislav a fost condamnat de judecătoria de cerc la 14 zile arest. El a spus că birtăşiţa Catarina Hubenak în a căreia local s’a petrecut dansul scandalos, a fost care a animat pe oaspeţi la dansul fără de orice toaletă. Birtăşiţa a fost arestată şi condamnată la 3 săptămâni arest. Afară de aceasta i s’a luat licenţa. Tot odată s’au tras în cercetare mai multe alte persoane. Serată costumată a oficerilor. «Reuniunea ştienţifică şi Casina militară din Braşov« aranjează o serată costumată, ce se va ţinea în 19 Februarie st. n. 1908 în Reduta orăşenească. Invitările pentru această serată se trimet acuma. E de observat că, după cum comunică comitetul, — nu ■este stră de costumare şi e permis dominomascat, începutul seara la 8 ore şi 30 de minute. Bal protestant. Suntem rugaţi a comunica următoarele: Societatea de binefacere a femeilor protestante din Braşov, va aranja în 8 Februarie n. sub patronagiuljijimjmntes^^ d-lui fişpan, o serată urmată de dans în toate salele de la Redută. Programul, constătător din 7 puncte, e ales cu gust şi va fi de bună samă primit bine de public; el va fi anunţat de altfel cât de curând pe placate. Invitări speciale nu se fac. Având în vedere programul lung şi variat, serata se va începe punct la 8 oare. In sala de dans se vor vinde ceaiu, sandwich, prăjituri, flori şi şampanie. Necrolog. Un tânăr român medicinist plin de speranţă a încetat din viaţă în Gratz. Iată anunciul funebru ce ni-l trimite societateacacad. rom. »Carmen Sylva«: Cu adâncă durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă a iubitului nostru prietin Nicolae Agârbicean, medicinist, stipendist al „Fundaţiunii 1. St. Suluţiu“ şi cassand societăţii noastre, întâmplată după împărtăşirea cu sfintele taine, Vineri la 31 Ianuarie n. 1908. — Niculae a fost zelos student creştin şi un înflăcărat Român. înmormântarea îi va fi Duminecă în 2 Februarie st. n. la 3 ore p. m., de la »Leichenhalle des Städtischen Krankenhauses« (Gries). Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată ! Gratz, la 18 (31) Ianuarie 1908. In numele soc.acad. române »Carmen Sylva«, cond. med. Aurel Dobrescu, preşed. stud. în filoz. Enea Zeflean, secretar.rilor sale i-au slăbit îndrăzneala. Ştia bine că toate încercările adoratorilor ei erau întâmpinate de ea cu dispreţ. Mult s’a cercat, el să afle calea, pe care ar putea să treacă peste hotarele inimei ei nepăsătoare şi mult timp, în credinţa neisbutirii, a trebuit să’şi înghită focul. Desnădejduită, până când într’o zi, când veni la Annibal, să-l invite la o întâmpinare diplomatică auzi prin păretele despărţitor cântecul duios al Andreinei. Şi din clipa aceea i se lumină mintea, fără glumă, el îşi află o tovarăşe plăcută de artă. Şi de aici înainte numai el ştia, în tot oraşul să povestească cu Andreina despre timpurile strălucite ale Renaşterii, mai bine ca Annibal care avea destulă bătae de cap cu socotelile lui şi cu trebile de la bursă. Ca toţi Italienii el admira cu evlavie poeţii melodioşi, architecţii renovatori, pictorii luminaţi ai veacurilor de demult, şiel pricepu că şi acest suflet nepăsător afla plăcere în amintirile acestea tainice strămoşeşti.? In saloanele unde se ivea la oala ceaiului, Andreina se ferea de vorbe seci despre sport şi despre modă; un imbold plăcut o ţinea de acest om, de la care aveai ce asculta, şi care ştia să reînvieze acele vremuri neuitate. Din Italia Ettoreîşi adusese canţonetele şi terţinele bătrâneşti, cari se cântă pe harfă, şi îşi potrivi glasu după cum se cânta odinioară aceste armonii pe vioara dragostei. Sufletul Andreinei se aprinse, corul Italiei îşi desăvârşea chipul, i se înfăţişau ochilor ei catedralele împodobite cu cununi, mosaicele frumoase, palatele şi vilele i se iveau pe malul râurilor ori în mijlocul tufelor de trandafiri. Şi în sara aceea, când începu ea să cânte dinaintea soţului ei, cuvintele dragostei de odinioară, glasul i se schimba, se înduioşa, îi trecu ca un tremur prin mâni şi o cuprinse părerea de rău, că Annibal nu putea s-o însufleţească în visurile ei. Şi nu putea să nu-i facă diplomatului pe voe, şi să-i asculte cântecele ce le învăţase mai în urmă, chiar şi acum când soţul ei era dus. Nu putea să înceteze cu poveştile astea nevinovate, cu aceste amintiri plăcute din trecut. Iată de ce, de astă-dată Andreina îşi uita de firea ei obicinuită şi îşi aştepta cu plăcere tovarăşul de singurătate şi nici nu-i părea rău, că ascundea aceste Visite lui Annibal. Băgă şi de seamă, că lui Ettore i se schimbase glasul, oh i se schimbase în taină firea, căci îi vorbea mereu de Lama, de Beatrice, şi de Francesca, cele iubite de poeţi. Dar numele astea sunt podoabe deşarte pentru fiinţe mai neînsemnate. Căci când rosteşte versuri, cami poate nu-s nici de ale lui Petrarca nici de ale lui Dante, glasul i se împiedică, de vorbele, cari preamăresc frumseţea femeii, şi face greşeli de metrică, cari purced din înlocuirea altei consonante. Şi sunt rime, cari nu sunt bune. In sonetul, pe care-1 declamase ieri şi din care zicea că e a lui Petrarca, nu rima el cuvintele »femina« cu »Laura«? Nu-i acesta numele greşit? Dar în sfârşit astea-s închipuiri zadarnice, şi poate Ettore sufere de slăbiciunea gândirii. N’a spus nimica, n’a făcut nimic, ce i-ai putea lua un nume de rău. Şi prea mult te-ai osteni, să cauţi, să faci lumină.. Dar Andreina se hotărăşte să nu-şi mai bată capul cu înţelegerea lor. Şi inima ei, duşmană zăpăcelilor, se linişteşte cu hotărârea aceasta ; tânăra femee prinde curaj şi pe când în uşurinţa nepăsării ea începe să despice foile trandafirilor din buchetul ei, stând întinsă pe un scaun lung subt ramurile unui palmier mic, ce se înalţă dintr’un vas lucrat frumos, iată că Ettore se anunţă în pridvor. (Va «r«ia.) Pui pieptului până jos la stomac urmele unor lovituri de corpuri contondente, tari, cari pot proveni din loviri cu călcâiul ori cu patul puştei; la încheieturile marilor umflătură ca o brăţară, care corespunde urmelor fiarelor ; sub genunchi se văd urmele legării fedeleş şi sub ele urmele provenite din frecarea bâtei vârâte prin legătură; iar sdrobiturile de pe tălpi sunt urmarea a 10—20 lovituri de bâtă; pe mâna stângă şi pe antebraţul drept sunt urme provenite din lovituri cu bâta. Şi toate astea pacinicul om, achitat de judecătorie, le-a primit dar dela jandarmii maghiari cari sunt chemaţi a apăra libertatea personală şi siguranţa vieţii poporului ! Fapte ale jandarmilor maghiari — »Vad Oláh CSorda«. La tribunalul din Arad s’a judecat săptămâna trecută un proces pentru calomnie contra jandarmilor maghiari. Cu ocaziunea aceasta »Tribuna« din Arad aduce ştirea despre mai multe cazuri, în cari purtarea volnică a jandarmilor faţă de Români şi-ajunge culmea. E vorba de Floarea Brancu, care s’a plâns la minister, că bărbatul său a fost ţinut de jendarmi arestat 7 zile, cât timp legea nu permite decât o singură zi. La învinuirile aduse de adv. Dr. I. Marsieu, locotenentul de jandarmi Szederkényi a raportat oficial următoarele : »O mare parte a locuitorilor comitatului Arad e alcătuită din o horda valahă sălbatică, care în ce priveşte cultura este la un grad foarte jos, e gata ori când a săvârşi crime şi siguranţa publică o primejduieşte în conţinu. Faţă de asemenea popor ar fi o greşală să se proceadă cu cruţare şi domol, pentrucă astfel s’ar ajunge la destrămarea totală a ordinei publice. Prin urmare, jandarmeria e vrednică de toată recunoştinţa, că faţă de astfel de elemente (oameni) s’a folosit pe de-a ’ntregul de dreptul său prescris în regulament. Iar cât priveşte pe advocatul Dr. Iustin Marsieu, nu în urma misiunei sale advocaţiale ci desigur ca isvorând din simţămintele sale valahe aduce învinuirile sale neruşinate, atât la comanda jandarmerească de aici, cât şi la ministerul de honvezi. De aceea rog ca împotriva numitului advocat valah să se pornească cercetare disciplinară la camera advocaţială«. Pentru a aduce dovezi despre purtarea sălbatică jandarmerească e destul a aminti cazul bătrânului în etate de 72 ani, Ioan Ardelean, la care s’au constatat de cătră medicul de tribunal chemat de jude următoarele : iunie de sânge provenite din smulgerea mustăţii şi părului, pe buze tăietură provenită din obiect ascuţit, tare; pe gât se pot vedea urmele încercării de sugrumare şi în cele două părţi ale gâtlejului se pot vedea şi urmele unghiilor, pe ce ULTIME ŞTIM. Regele Carlos şi prinţul moştenitor al Portugaliei asasinaţi. Lisabona, 3 Februarie. Alaltăeri câteva minute după 6 seara, regele Carlos sosea la Lisabona cu familia sa venind din Villaviciossa. In momentul când trăsura deschisă a suveranului intra din piaţa Comerţului în strada Arsenalului, un grup de oameni, înarmaţi cu carabine, au tras asupra regelui şi principelui moştenitor, cari au fost ucişi la arsenalul marinei, unde şi-au dat sufletul câteva momente în urmă. Poliţia a ucis pe loc trei regicizi ; corpurile asasinilor au fost transportate în localul primăriei. Regele Carlos, regina Amalia, principele moştenitor şi infantele Manuel se aflau în aceeaşi trăsură. Regina auzind focurile de carabină s-a sculat ca să acopere cu corpul său pe principele moştenitor. Regele şi prinţul moştenitor se află încă la Arsenalul Marinei. Au fost omorâţi de trei gloanţe. Infantele Manuel este rănit dar puţin grav. Regina Amalia n’a fost atinsă. Madrid- 3 Febr. Un consiliu de miniştri extraordinar s’a ţinut aseară. După primirea unor telegrame cifrate din Lisabona s’au luat imediat măsuri de pază la graniţă, pentru ca complicii atentatului să nu se poată refugia pe teritoriu spaniol. Călătorii cari nu-şi pot dovedi identitatea sunt imediat arestaţi. In urma unor noui telegrame cifrate din Portugalia, consiliul de miniştri s’a întrunit din nou. Se crede că s’a dat ordin pentru concentrarea armatei şi că s’ar fi cerut ajutorul armatei spaniole pentru reprimarea revoluţiei. Lisabona- 3 Febr. Regele şi prinţul moştenitor fiind omorâţi, tronul revine acum infantului Emanuel. Deoarece acesta este rănit, treburile statului vor fi conduse de regina Amalia. Guvernul rămâne. Regina Amalia îşi îndeplineşte cu mare curagiu îndatoririle pe care i le impun tristele Pagina 3. împrejurări. Telegramele de condolenţe din partea curţilor europene continuă a sosi pe fiece minut. Prima telegramă care a sosit a fost acea a împăratului Francisc Iosif. Lisabona, 3 Februarie. Toţi oamenii politici ai tuturor partidelor monarhiste, sunt de acord pentm menţinerea monarhiei la Lisabona. Starea regelui Manuel este satisfăcătoare, rana primită de tânărul rege nu prezintă complicaţii. Autorităţile primesc de pretutindeni dovezi de adesiune din partea populaţiunei. Lisabona, 3 Februarie. Parlamentul a fost disolvat printr’un decret care fusese semnat Sâmbăta de don Carlos. Acesta a fost ultimul act politic al fostului rege. Bibliografie. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o nordfca biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Port 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, cornelie în 5 acte, tradusă de Shakespeare.In Biblioteca pentru foeţi. No. 284. Preţul 30 baci. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steria. „Buna Manageră“. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulceţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 baci porto. Vasile O. Osvadă. „Băncile populare dn România*. Ca un adaus interna iv Preţul 1 coroană. Diverse. Zahar în loc de carne. Cu ocaziunea manevrelor din anul trecut Francezii au făcut încercări cu alimentaţie de zahar. Tinerimea de la două companii a unui regiment a primit în decurs de trei săptămâni de cap 60—165 grame de zahar şi la nime nu s’a observat nici scârbă, nici indispoziţii stomahale. Zaharul l’au primit de regulă topit în cafea, apă sau vin. Cu zahărul au fost înlocuite cele 120 grame de carne pe zi şi nimeni n’a observat împuţinarea cantităţii de carne. — Alimentarea cu zahar a produs înmulţirea energiei, care s’a manifestat în creşterea greutăţii, în isprăvirea mai uşoară a muncei şi în mai puţine îmbolnăviri. In general se zice, că acest fel de alimentaţie asigură mai mare capacitate de a rezista contra insolaţiei, apoi contra simptomelor de prea mare sforţare şi desavoare a puterilor. Cinci voluntari au abzis timp de 3 zile de întreaga porţie şi au consumat în schimb zilnic 300 gr. de zahar. Toţi 3 au rămas capabili de muncă şi întăriţi în puteri. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Responsabil pentru Redacţiune: I. Lupan. Stări de slăbiciune fie ele trupeşti sau în urma de boale le vindecă iute Emulsiunea Scott. Emulsiunea Scott se poate numi aliment curat, care produce un efect extraordinar şi totodată este gustos şi uşor de mistuit. Pacientul cel mai capricios se dedă iute cu Scott, şi stomacului celui mai slăbit, Scott nu lausează nici o greutate. (4) Veritabilă numai cu preţul‘ unei sticle frigi. marca pescemilui ca . . . semn de garanţie ar are 2 coroane 50 bar. procedurei lui Sc Capătă în toate Scott. farmaciile.