Gazeta Transilvaniei, februarie 1908 (Anul 71, nr. 25-48)

1908-02-09 / nr. 31

Nr. 31.—1908. Aceste braţe ca element naţional vor fi­­ foarte bine venite în desvoltarea, ce prin­­ noul tarif vamal, se cere. De remarcat sunt enunciaţiunile lui V. Brătianu în privinţa desvoltărei industriei în ţară. Oratorul arată că există o mişcare serioasă de înălţare a ţăranului : băncile populare, legea învoelilor, casa rurală, îi vor ridica moralul, şi-i vor arăta că are şi el alte drepturi în ţara aceasta, decât avea altă­data! Incontestabil că există o mişcare generală de ridicare a masselor. Pretutindeni nu se mai discută »pe cine­­să ajutăm«, ci »cum să ajutăm« ? Să ne aducem aminte că suntem un popor mic, cu o ţară bogată şi cu o situaţie geogra­fică grea. Numai punând toate forţele na­­ţiunei în valoare, putem lupta. Ne trebue o politică cu desăvârşire democratică, să ne civilizăm de sus până jos! Şi democra­tismul acesta trebue să fie naţionalism, nu democratism cu trusturi străine! Cei cari oficiază în numele democraţiei, să se fe­rească de cele urâte şi nedemne, şi să ţie sus potirul, în care stă salvarea unui neam! Ultimul orator în această şedinţă a fost dep. O. Stere. ŞTIRILE ZILEI. 1­8 Februarie v. Comune vrednice. Pe ziua de astăzi avem să înregistrăm încă câte­va comune româneşti, cari au hotărât cu mare nsu­­fleţire să urce lefurile învăţătorilor con­fesionali. Aceste comune vrednice de toată lauda sunt: Mercurea (corn. Sibiiu) cu doi învăţători ; Srediştea mică (tract. Vârşeţ) şi comuna Valea Bulzului, care a hotărât pe lângă urcarea salarului şi ridicarea unei şcoli confesionale nuoi. Inflinţarea de aatedrs româneşti la universitatea din Cernăuţi­ Mercuri­­seara a avut loc în Viena o întrunire a studen­ţilor români. S’a discutat chestiunea în­­finţării unei catedre româneşti la univer­sitatea din Cernăuţi. Au luat cuvântul de­putatul Onciul, d-rul Lazăr Popovici, pro­fesorul Popescu-Voiteşti şi inginerul Reus. Întrunirea a hotărât în mod definitiv în­fiinţarea a două catedre, una pentru isto­­­­ria română, alta pentru limba română. Cursul va fi predat la ambele catedre în­­ limba română. S’a ales un comitet alcă­­­tîrit'dlfl 5­ sttidenţi, cari au misiunea de a redacta un memoriu şi a găsi persoa­nele, cărora să li se adreseze acest memo­­riu pentru obţinerea celor hotărâte. Comi­­siunea va îngriji apoi, de susţinerea ace­stei chestiuni în presă, şi în sfârşit va con­voca o întrunire, în care să se raporteze studenţilor rezultatul demersurilor făcute. Comitetul casinei române din Braşov a decis în şedinţa sa de alatăori să aran­jeze în săptămâna ultimă a dulcelui o convenire familiară a membrilor şi spriji­nitorilor casinei. Data şi programul con­­venirei se va fixa în una din zilele viitoare. In aceiaşi şedinţă comitetul casinei a con­statat cu plăcere, că numărul membrilor ei s’a sporit în mod îmbucurător faţă de anii trecuţi. Cutremure de pământ în Austro Un­garia. Mercuri spre Joi pe la oarele 1 după miezul nopţii s’au resimţit mai multe puternice cutremure în Viena şi Pojon. In Viena zguduiturile au fost atât de pu­ternice încât s’au deteriorat aparatele seismografice. Cutremurul s’a resimţit în­deosebi în împrejurimile castelului Schön­brunn. Maj. Sa Monarchul, se zice, a să­rit speriat din pat şi a părăsit încă în decursul nopţii castelul. In Pojon s’au prăbuşit mai multe case. Un prânz de gală la palatul regal român. Mercuri seara a avut loc la palatul regal din Bucureşti un prânz de gală în onoarea misiunei suedeze, însărcinată să notifice Regelui Carol suirea pe Tron a Regelui Gustav Adolf V al Suediei. Au luat parte la acest prânz Regele şi Re­gina, Principii moştenitori, preşedintele consiliului Dim. Sturdza, miniştrii, precum şi alţi înalţi demnitari ai Statului. Regele a închinat primul toast pentru Regel Sue­diei, la care a răspuns şeful misiunei în­chinând, în numele Suveranului său, pen­tru Regele Carol şi familia regală. Eri la amiazi a avut loc un dejun la palatul Cotroceni, dat de Principele Fer­dinand şi Principesa Maria, la care au fost învitaţi, pe lângă membrii misiunei, şi diferite alte persoane de distincţie, iar­eri seara s’a dat un prânz în onoarea misiu­nei, la d-na Zoe D. Sturdza şi d. preşe­dinte al consiliului de miniştrii. Misiunea suedeză va părăsi astăzi România. Ganunie. D-ra Rafila Muntean şi D-l Ioan Lucaciu, învăţător în Feleac,ne anunţă serbarea cununiei lor, care se va celebra Duminecă, la 1 Martie n. 1908, în biserica gr. cat. română din Cluj, la oarele 3 d. a. Cluj—Feleac, la 12 Februarie n. 1908. Necrolog. Silviu Suciu, secretar mi­nisterial ne anunţă, că prea iubita sa soră, respective mătuşă Văduva Anastasia Tem­­pea, născută Suciu, după grele suferinţe, în al 63-lea an al etăţii, în 18 Februarie la 3’­., care p. m. şi-a dat nobilul ei suflet în mânile Creatorului. Prohodul s’a ţinut după ritul gr. or. român în casa mortuară (Budapesta, I. ker., Vár, Uri­ utcza Nr. 52) ori la 20 Februarie la 3 oare p. m., iară funerariile se vor face în biserica gr. or.­­ română din Fabricul Timişorii astăzi, Vi­­­­neri, de unde rămăşiţele pământeşti ale defunctei se vor aşeza spre eternă odihnă în cimiteriul din Fabric, Calea Buziaşului. Odihnească în pace ! Nou medic carcual. Ni se scrie : Dr. Georgiu I. Anca, până aci fost medic co­munal, este numit medic cercual admi­nistrativ în noul cerc pretorial al Capolna Mănăşturului, comitatul Dobâca, se dă paricizilor şi trădătorilor, li se a­­plică aşa zisa Ung-ci, care nu e decât o îmbucătăţire a corpului în mod rafinat. Pentru delicte uşoare se întrebuin­ţează o pedeapsă favorită, Kia sau Kang — un buştean greu pe care trebue să-l poarte atârnat de gât mult timp. Această pedeapsă se aplică mai ales spărgătorilor şi jucătorilor de cărţi. Curios e că pe tim­pul pedepsei le e permis să joace cărţi. Cele mai multe din pedepse se pot ispăşi prin bani; cine poate, preferă negreşit să cadă la învoială mai dinainte cu jude­cătorul. In legislaţiunea chineză foarte multe delicte se pedepsesc cu moartea. Execu­­ţi 1i ni Ie sunt publice. Stillmark descrie o execuţiune la care a asistat în oraşul Kuan­­cendze în cuvintele următoare: »O agita­ţiune a poporului iscată deodată ne îm­pinse în curtea mandarinului localităţii. Acesta citea tocmai sentinţa de moarte a unui hunhuz. După ce termină de cetit, toţi ne îndreptarăm spre locul de execu­­ţiune la poarta de vest a oraşului. Han­­huzul fu ridicat fără multă vorbă într’o căruţă cu două roate şi cortegiul porni. In fruntea lui se aflau doi trâmbiţaşi că­lări, iar doi duceau două steaguri negre cu litere mari pe ele. Apoi urma o escortă de 20 soldaţi în uniformele lor pestriţe şi în urma lor venea căruţa, în care se alia condamnatul. Acesta, deşi palid, se părea că glumeşte cu păzitorii săi. In apropierea lui un slujbaş ţinea în mâna dreaptă o sabie roşie. Aceasta nu era sabia, cu care trebuia să i­ se tap capul, după cum cre­deam noi, ci un simbol al puterei peste viaţă şi moarte. Apoi veneau unii cu stea­guri roşii, iar vreo 20 soldaţi cu un ofiţer şi o mulţime colosală de privitori. »Această mulţime era compusă din tineri, bătrâni, oameni cu vază şi oameni de jos. Trâmbiţele din loriche nu vor fi sunat mai grozav ca ceie din Kuan-een­­dze, fcând parcurseră străzile principale ale oraşului. Când cortegiul ajunse la poarta de vest, soldaţii se aşezară în linie, condam­natul îngenunche şi într’o clipă călăul îi roteză capul, prinse apoi de coadă capul însângerat şi-l svârni in mulţime. Corte­giul porni înapoi, tot atât de repede pre­cum venise. De înmormântarea cadavrului nu s’a sinchisit nimeni. Nici nu se dă în- j totdeauna voie familiei de a îngriji de cei­­ pedepsiți cu moartea. . i încă o întâmplare nostimă. Stillmark ' voi să asiste odată la o judecată chine­zească. Ca oficer rus lucrul se putea pune la cale. Dar chiar în curtea tribunalului a putut să vadă cât de uşor să taie cuiva capul la China. Iată ce povesteşte despre aceasta : »In curte, în faţa porţii, pe patru rânduri de coloane roşii şi aurii, se află coperişul tribunalului, împodobit cu scul­pturi. La mijloc, pe podeaua de cărămizi, era o masă mică, îmbrăcată în roșiu­. In dosul ei, în părete, căsca o gură colosală un patruped îngrozitor — pajura împăra­tului, ne spune tălmaciul. Spatele anima­lului era verde, flancurile acoperite cu solzi albaștri, pânteci de vărgat roșu și alb. Lângă masă, pe un tei de etajeră, era »ceva« îmbrăcat cu verde. Alături, pe un piedestal, era o vergea înfășurată într’o pânză. Voind să văd ce e, întinsei mâna să iau vergeaua. Dar tălmaciul înspăimântat mă opri, spunându-mi că dacă vergeaua mi-ar scăpa din mână, mi­ s’ar tăia îndată capul. Nil vreau să mă stric cu colegii mei din China, de aceea nu mai spun ce im­ văzut la ședința aceea«.­­»Te. Rom.") / GAZETA TRANSILVANIEI. GiDCi minate rege. Cunoscutul profe­sor de drept public din Lipsea, consilierul intim Binding, fiind întrebat, a declarat că nenorocitul moştenitor al tronului Por­tugaliei Luiz Filippo a fost în ultimele minute ale vieţii sale rege al Portugaliei, căci dreptul public al Portugaliei dispune, că moştenitorul devine rege îndată după vacanţa tronului. Prin urmare din mo­mentul, când regele Don Carlos a închis ochii, moştenitorul Luiz Filippo a devenit rege al Portugaliei. Tragicul în soartea acestui rege este — zice Binding, că a devenit rege printr’o crimă îngrozitoare şi fără a îi ajuns la conştiinţa regali­tăţii sale. Tinerimea română din Haţeg invită la »balul mascat« ce se va aranja Sâmbătă, în 7 Martie st. n. 1908, în sala Hotelului »mielul de aur«. Preţul de Intrare: de persoană 1 cor. 20 fn­., de familie 3 cor. Venitul curat este destinat pentru Despăr­­ţământul »Asociaţiunii«._____ Procesul apărătorilor Portului Arthur. In procesul apărătorilor Portului Arthur, generalul Stoessel a spus alaltăeri ca ul­tim cuvânt următoarele: »Ce era mai im­portant pentru Rusia, Port-Arthur-ul, care nu mai era o cetate, sau viaţa soldaţilor, cari mai puteau lupta pentru patrie? N’am capitulat ci am predat Port-Arthurul. Am fost convins că soldaţii rămaşi în viaţă vor lupta mai departe cu toată energia, de care erau capabili. Voiu suporta mai cu­rând executarea mea decât să ştiu că am sacrificat în zadar viaţa atâtor oa­meni«. AVNS. Cine vrea să aibă în posesiune »Foaia Dumineci« — redactată de I. Ba­­rac, toţi N-rii din anuil 1837 să i se adre­seze la subscrisul: Alesandru I. Sighişo­­reanu, înv. Roşia­ montană.— Verespatak. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 21 Februarie. In con­ferinţa de eri a partidului naţiona­list s’a hotărât cu unanimitate a com­bate în dietă cu toate mijloacele pro­iectul de revizuire. Budapesta, 21 Februarie. In şedinţa de ori a dietei, dep. Dr. St. Pop a protestat în contra propunerii preşedintelui Iustic, zicând, că guvernul grăbeşte cu revizuirea regulamentului, numai ca să aibă mijloace, prin cari să falsifice proiectul votului uni­versal. Proiectul din chestiune nu e bine studiat. Protestează în contra faptului, că guvernul n’a convocat la conferinţa de a­­laltăieri şi pe reprezentanţii partidului na­ţionalităţilor. Cere ca proiectul revisultei să nu se pună la ordinea zilei. Deput. Suciu a protestat de asemenea, constatând că pu­nerea la ordinea zilei a proiectului de re­vizuire e contra regulamentului. In contra propunerii preşedintelui Iusth au votat disidenţii, democraţii, na­ţionaliştii şi câţiva dintre deputaţii inde­­pendişti, între cari Veres, Pozsgay, Ratkay, Szász, Hoffmann, Csoţi, etc. Budapesta 21 Febr. Contele An­drássá ameninţă din nou cu dimi­­siunnea. Andrássy­ este adecă violent atacat de cătră kossuth­işti pentru reuşita candidatului constituţional în cercul Dejului. Viena, 21 Febr. Ziarul „Fremden­blatt“ constată cu satisfacţiune acor­dul de vederi între ziarul oficios „Ros­­sia“ şi declaraţiunile baronului Aeh­­renthal în chestiunea drumurilor de fier in Sandjak. Dacă totuşi ziarul „Rossia“ pretinde că prin demersurile sale Austro-Ungaria încurajează pe Turcia în rezistenţa contra acţiunei reformelor, aceasta dovedeşte că opi­­niunea publică rusă nu este bine lă­murită în această privinţă. Proiectul construirei căii ferate poate prea bine exista lângă acţiunea reformelor. Iar cât priveşte reforma justiţiei, ea a fost respinsă de Turcia încă din vara trecută. Dacă reforma justiţiei nu va­­ fi tranşată în curând, întreaga acţiu­ne a reformelor va fi compromisă. Austro-Ungaria nu-şi va schimba ati­tudinea în chestiunea reformelor ci va coopera ca şi în trecut la opera umanitară de îmbunătăţire a situa­­ţiunei statelor balcanice, având interes la aceasta în calitatea sa de stat li­mitrof, tot atât de mult ca ori care altă putere. Praga 21 Febr. Eri s’au început alegerile pentru dieta boemă. Până azi noapte s’au cunoscut 76 resul­­tate. Cehii tineri au perdut 17 man­date, agrarienii au câştigat 6. Sigetul­ Marm­arei, 21 Februarie. Ju­decătorul Gabriel Varadi a primit o scri­soare prin care i­ se anunţă că până cel mult în opt zile va fi ucis, pentru că el a prezidat juriul care la condamnat pe nedrept la moarte pe Abraham Huss. Scri­soarea e dată din Budapesta. Autorităţile locale au început cercetări. Petersburg, 21 Februarie. Tribu­nalul militar l’a condamnat pe gene­ralul Stössel la moarte. Generalii Folk, Reus şi Smirnov au fost achitaţi. Bibliografie. Scrierile detectivului Sherlock Hol­mes, cari au făcut atâta sgomot în lume, că s’au făcut și piese de teatru, au apărut şi în limba română. Sunt apărute 20 de numere, fie­care număr conţine o poves­tire complectă şi costă 40 bani. Cereţi un număr de probă, gratis la ori­ce librar sau la lg. Hertz, Hotel de France, Bucu­reşti. Mihai Eminescu. „Poezii”, c’o notiţă biografică de Ioan Săn­ulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Gogn. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Port© 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după: Shakespeare,­­in Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecatiforina Colonel Steri­a. „ Buna Me­­nageria. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Vasile C. Iisvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus infornatic Pri­ţul 1 coroană. D­iverse. Tutunul—remediu primejdios. Regu­­lamientul general pentru poliţia din Paris, dii­ 30 Martie 1635, pe care d-l Engine Grécourt l’a scos la lumină nu de mult, conţine intre alte articole şi următorul: »...Interzicem oricărei persoane de a vinde tutun, în afară de farmacişti, şi a­­ceasta în baza unei ordonanţe medicale, sub pedeapsa de amendă de opt livre par­risieno«. Aşadar, tutunul era socotit atunci ca o otravă şi nu se vindea fără o prescrip­­ţiune medicală... Tempora mutantur. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisoe Copii când le ese dinţi au dureri. Emul­­­siunea Scott le aduce uşurare, căci le face poftă de mâncare, le dă p­u­­t­e­r­e şi săn­ă­tate şi dinţii le cresc albi şi tari.­­ Pagina 3. Emulsiunea Scott are gust aşa de bun şi dulce, încât o iau bu­curos şi cu plăcere, regulează mistuirea, li­nişteşte nervii şi le face atât copiilor, cât şi pă­rinţilor nopţi liniştite. Vfectabilă numai cu marca, pescrivktt ca lemn de gwanţ lî-a procedura l­ini Seoti. Prețul unei sticle ori fi­nale 2 coroane 50 bani Se capătă în toate far­macii­le.

Next