Gazeta Transilvaniei, februarie 1908 (Anul 71, nr. 25-48)
1908-02-09 / nr. 31
Nr. 31.—1908. Aceste braţe ca element naţional vor fi foarte bine venite în desvoltarea, ce prin noul tarif vamal, se cere. De remarcat sunt enunciaţiunile lui V. Brătianu în privinţa desvoltărei industriei în ţară. Oratorul arată că există o mişcare serioasă de înălţare a ţăranului : băncile populare, legea învoelilor, casa rurală, îi vor ridica moralul, şi-i vor arăta că are şi el alte drepturi în ţara aceasta, decât avea altădata! Incontestabil că există o mişcare generală de ridicare a masselor. Pretutindeni nu se mai discută »pe cinesă ajutăm«, ci »cum să ajutăm« ? Să ne aducem aminte că suntem un popor mic, cu o ţară bogată şi cu o situaţie geografică grea. Numai punând toate forţele naţiunei în valoare, putem lupta. Ne trebue o politică cu desăvârşire democratică, să ne civilizăm de sus până jos! Şi democratismul acesta trebue să fie naţionalism, nu democratism cu trusturi străine! Cei cari oficiază în numele democraţiei, să se ferească de cele urâte şi nedemne, şi să ţie sus potirul, în care stă salvarea unui neam! Ultimul orator în această şedinţă a fost dep. O. Stere. ŞTIRILE ZILEI. 18 Februarie v. Comune vrednice. Pe ziua de astăzi avem să înregistrăm încă câteva comune româneşti, cari au hotărât cu mare nsufleţire să urce lefurile învăţătorilor confesionali. Aceste comune vrednice de toată lauda sunt: Mercurea (corn. Sibiiu) cu doi învăţători ; Srediştea mică (tract. Vârşeţ) şi comuna Valea Bulzului, care a hotărât pe lângă urcarea salarului şi ridicarea unei şcoli confesionale nuoi. Inflinţarea de aatedrs româneşti la universitatea din Cernăuţi Mercuriseara a avut loc în Viena o întrunire a studenţilor români. S’a discutat chestiunea înfinţării unei catedre româneşti la universitatea din Cernăuţi. Au luat cuvântul deputatul Onciul, d-rul Lazăr Popovici, profesorul Popescu-Voiteşti şi inginerul Reus. Întrunirea a hotărât în mod definitiv înfiinţarea a două catedre, una pentru istoria română, alta pentru limba română. Cursul va fi predat la ambele catedre în limba română. S’a ales un comitet alcătîrit'dlfl 5 sttidenţi, cari au misiunea de a redacta un memoriu şi a găsi persoanele, cărora să li se adreseze acest memoriu pentru obţinerea celor hotărâte. Comisiunea va îngriji apoi, de susţinerea acestei chestiuni în presă, şi în sfârşit va convoca o întrunire, în care să se raporteze studenţilor rezultatul demersurilor făcute. Comitetul casinei române din Braşov a decis în şedinţa sa de alatăori să aranjeze în săptămâna ultimă a dulcelui o convenire familiară a membrilor şi sprijinitorilor casinei. Data şi programul convenirei se va fixa în una din zilele viitoare. In aceiaşi şedinţă comitetul casinei a constatat cu plăcere, că numărul membrilor ei s’a sporit în mod îmbucurător faţă de anii trecuţi. Cutremure de pământ în Austro Ungaria. Mercuri spre Joi pe la oarele 1 după miezul nopţii s’au resimţit mai multe puternice cutremure în Viena şi Pojon. In Viena zguduiturile au fost atât de puternice încât s’au deteriorat aparatele seismografice. Cutremurul s’a resimţit îndeosebi în împrejurimile castelului Schönbrunn. Maj. Sa Monarchul, se zice, a sărit speriat din pat şi a părăsit încă în decursul nopţii castelul. In Pojon s’au prăbuşit mai multe case. Un prânz de gală la palatul regal român. Mercuri seara a avut loc la palatul regal din Bucureşti un prânz de gală în onoarea misiunei suedeze, însărcinată să notifice Regelui Carol suirea pe Tron a Regelui Gustav Adolf V al Suediei. Au luat parte la acest prânz Regele şi Regina, Principii moştenitori, preşedintele consiliului Dim. Sturdza, miniştrii, precum şi alţi înalţi demnitari ai Statului. Regele a închinat primul toast pentru Regel Suediei, la care a răspuns şeful misiunei închinând, în numele Suveranului său, pentru Regele Carol şi familia regală. Eri la amiazi a avut loc un dejun la palatul Cotroceni, dat de Principele Ferdinand şi Principesa Maria, la care au fost învitaţi, pe lângă membrii misiunei, şi diferite alte persoane de distincţie, iareri seara s’a dat un prânz în onoarea misiunei, la d-na Zoe D. Sturdza şi d. preşedinte al consiliului de miniştrii. Misiunea suedeză va părăsi astăzi România. Ganunie. D-ra Rafila Muntean şi D-l Ioan Lucaciu, învăţător în Feleac,ne anunţă serbarea cununiei lor, care se va celebra Duminecă, la 1 Martie n. 1908, în biserica gr. cat. română din Cluj, la oarele 3 d. a. Cluj—Feleac, la 12 Februarie n. 1908. Necrolog. Silviu Suciu, secretar ministerial ne anunţă, că prea iubita sa soră, respective mătuşă Văduva Anastasia Tempea, născută Suciu, după grele suferinţe, în al 63-lea an al etăţii, în 18 Februarie la 3’., care p. m. şi-a dat nobilul ei suflet în mânile Creatorului. Prohodul s’a ţinut după ritul gr. or. român în casa mortuară (Budapesta, I. ker., Vár, Uri utcza Nr. 52) ori la 20 Februarie la 3 oare p. m., iară funerariile se vor face în biserica gr. or. română din Fabricul Timişorii astăzi, Vineri, de unde rămăşiţele pământeşti ale defunctei se vor aşeza spre eternă odihnă în cimiteriul din Fabric, Calea Buziaşului. Odihnească în pace ! Nou medic carcual. Ni se scrie : Dr. Georgiu I. Anca, până aci fost medic comunal, este numit medic cercual administrativ în noul cerc pretorial al Capolna Mănăşturului, comitatul Dobâca, se dă paricizilor şi trădătorilor, li se aplică aşa zisa Ung-ci, care nu e decât o îmbucătăţire a corpului în mod rafinat. Pentru delicte uşoare se întrebuinţează o pedeapsă favorită, Kia sau Kang — un buştean greu pe care trebue să-l poarte atârnat de gât mult timp. Această pedeapsă se aplică mai ales spărgătorilor şi jucătorilor de cărţi. Curios e că pe timpul pedepsei le e permis să joace cărţi. Cele mai multe din pedepse se pot ispăşi prin bani; cine poate, preferă negreşit să cadă la învoială mai dinainte cu judecătorul. In legislaţiunea chineză foarte multe delicte se pedepsesc cu moartea. Execuţi 1i ni Ie sunt publice. Stillmark descrie o execuţiune la care a asistat în oraşul Kuancendze în cuvintele următoare: »O agitaţiune a poporului iscată deodată ne împinse în curtea mandarinului localităţii. Acesta citea tocmai sentinţa de moarte a unui hunhuz. După ce termină de cetit, toţi ne îndreptarăm spre locul de execuţiune la poarta de vest a oraşului. Hanhuzul fu ridicat fără multă vorbă într’o căruţă cu două roate şi cortegiul porni. In fruntea lui se aflau doi trâmbiţaşi călări, iar doi duceau două steaguri negre cu litere mari pe ele. Apoi urma o escortă de 20 soldaţi în uniformele lor pestriţe şi în urma lor venea căruţa, în care se alia condamnatul. Acesta, deşi palid, se părea că glumeşte cu păzitorii săi. In apropierea lui un slujbaş ţinea în mâna dreaptă o sabie roşie. Aceasta nu era sabia, cu care trebuia să i se tap capul, după cum credeam noi, ci un simbol al puterei peste viaţă şi moarte. Apoi veneau unii cu steaguri roşii, iar vreo 20 soldaţi cu un ofiţer şi o mulţime colosală de privitori. »Această mulţime era compusă din tineri, bătrâni, oameni cu vază şi oameni de jos. Trâmbiţele din loriche nu vor fi sunat mai grozav ca ceie din Kuan-eendze, fcând parcurseră străzile principale ale oraşului. Când cortegiul ajunse la poarta de vest, soldaţii se aşezară în linie, condamnatul îngenunche şi într’o clipă călăul îi roteză capul, prinse apoi de coadă capul însângerat şi-l svârni in mulţime. Cortegiul porni înapoi, tot atât de repede precum venise. De înmormântarea cadavrului nu s’a sinchisit nimeni. Nici nu se dă în- j totdeauna voie familiei de a îngriji de cei pedepsiți cu moartea. . i încă o întâmplare nostimă. Stillmark ' voi să asiste odată la o judecată chinezească. Ca oficer rus lucrul se putea pune la cale. Dar chiar în curtea tribunalului a putut să vadă cât de uşor să taie cuiva capul la China. Iată ce povesteşte despre aceasta : »In curte, în faţa porţii, pe patru rânduri de coloane roşii şi aurii, se află coperişul tribunalului, împodobit cu sculpturi. La mijloc, pe podeaua de cărămizi, era o masă mică, îmbrăcată în roșiu. In dosul ei, în părete, căsca o gură colosală un patruped îngrozitor — pajura împăratului, ne spune tălmaciul. Spatele animalului era verde, flancurile acoperite cu solzi albaștri, pânteci de vărgat roșu și alb. Lângă masă, pe un tei de etajeră, era »ceva« îmbrăcat cu verde. Alături, pe un piedestal, era o vergea înfășurată într’o pânză. Voind să văd ce e, întinsei mâna să iau vergeaua. Dar tălmaciul înspăimântat mă opri, spunându-mi că dacă vergeaua mi-ar scăpa din mână, mi s’ar tăia îndată capul. Nil vreau să mă stric cu colegii mei din China, de aceea nu mai spun ce im văzut la ședința aceea«.»Te. Rom.") / GAZETA TRANSILVANIEI. GiDCi minate rege. Cunoscutul profesor de drept public din Lipsea, consilierul intim Binding, fiind întrebat, a declarat că nenorocitul moştenitor al tronului Portugaliei Luiz Filippo a fost în ultimele minute ale vieţii sale rege al Portugaliei, căci dreptul public al Portugaliei dispune, că moştenitorul devine rege îndată după vacanţa tronului. Prin urmare din momentul, când regele Don Carlos a închis ochii, moştenitorul Luiz Filippo a devenit rege al Portugaliei. Tragicul în soartea acestui rege este — zice Binding, că a devenit rege printr’o crimă îngrozitoare şi fără a îi ajuns la conştiinţa regalităţii sale. Tinerimea română din Haţeg invită la »balul mascat« ce se va aranja Sâmbătă, în 7 Martie st. n. 1908, în sala Hotelului »mielul de aur«. Preţul de Intrare: de persoană 1 cor. 20 fn., de familie 3 cor. Venitul curat este destinat pentru Despărţământul »Asociaţiunii«._____ Procesul apărătorilor Portului Arthur. In procesul apărătorilor Portului Arthur, generalul Stoessel a spus alaltăeri ca ultim cuvânt următoarele: »Ce era mai important pentru Rusia, Port-Arthur-ul, care nu mai era o cetate, sau viaţa soldaţilor, cari mai puteau lupta pentru patrie? N’am capitulat ci am predat Port-Arthurul. Am fost convins că soldaţii rămaşi în viaţă vor lupta mai departe cu toată energia, de care erau capabili. Voiu suporta mai curând executarea mea decât să ştiu că am sacrificat în zadar viaţa atâtor oameni«. AVNS. Cine vrea să aibă în posesiune »Foaia Dumineci« — redactată de I. Barac, toţi N-rii din anuil 1837 să i se adreseze la subscrisul: Alesandru I. Sighişoreanu, înv. Roşia montană.— Verespatak. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 21 Februarie. In conferinţa de eri a partidului naţionalist s’a hotărât cu unanimitate a combate în dietă cu toate mijloacele proiectul de revizuire. Budapesta, 21 Februarie. In şedinţa de ori a dietei, dep. Dr. St. Pop a protestat în contra propunerii preşedintelui Iustic, zicând, că guvernul grăbeşte cu revizuirea regulamentului, numai ca să aibă mijloace, prin cari să falsifice proiectul votului universal. Proiectul din chestiune nu e bine studiat. Protestează în contra faptului, că guvernul n’a convocat la conferinţa de alaltăieri şi pe reprezentanţii partidului naţionalităţilor. Cere ca proiectul revisultei să nu se pună la ordinea zilei. Deput. Suciu a protestat de asemenea, constatând că punerea la ordinea zilei a proiectului de revizuire e contra regulamentului. In contra propunerii preşedintelui Iusth au votat disidenţii, democraţii, naţionaliştii şi câţiva dintre deputaţii independişti, între cari Veres, Pozsgay, Ratkay, Szász, Hoffmann, Csoţi, etc. Budapesta 21 Febr. Contele Andrássá ameninţă din nou cu dimisiunnea. Andrássy este adecă violent atacat de cătră kossuthişti pentru reuşita candidatului constituţional în cercul Dejului. Viena, 21 Febr. Ziarul „Fremdenblatt“ constată cu satisfacţiune acordul de vederi între ziarul oficios „Rossia“ şi declaraţiunile baronului Aehrenthal în chestiunea drumurilor de fier in Sandjak. Dacă totuşi ziarul „Rossia“ pretinde că prin demersurile sale Austro-Ungaria încurajează pe Turcia în rezistenţa contra acţiunei reformelor, aceasta dovedeşte că opiniunea publică rusă nu este bine lămurită în această privinţă. Proiectul construirei căii ferate poate prea bine exista lângă acţiunea reformelor. Iar cât priveşte reforma justiţiei, ea a fost respinsă de Turcia încă din vara trecută. Dacă reforma justiţiei nu va fi tranşată în curând, întreaga acţiune a reformelor va fi compromisă. Austro-Ungaria nu-şi va schimba atitudinea în chestiunea reformelor ci va coopera ca şi în trecut la opera umanitară de îmbunătăţire a situaţiunei statelor balcanice, având interes la aceasta în calitatea sa de stat limitrof, tot atât de mult ca ori care altă putere. Praga 21 Febr. Eri s’au început alegerile pentru dieta boemă. Până azi noapte s’au cunoscut 76 resultate. Cehii tineri au perdut 17 mandate, agrarienii au câştigat 6. Sigetul Marmarei, 21 Februarie. Judecătorul Gabriel Varadi a primit o scrisoare prin care i se anunţă că până cel mult în opt zile va fi ucis, pentru că el a prezidat juriul care la condamnat pe nedrept la moarte pe Abraham Huss. Scrisoarea e dată din Budapesta. Autorităţile locale au început cercetări. Petersburg, 21 Februarie. Tribunalul militar l’a condamnat pe generalul Stössel la moarte. Generalii Folk, Reus şi Smirnov au fost achitaţi. Bibliografie. Scrierile detectivului Sherlock Holmes, cari au făcut atâta sgomot în lume, că s’au făcut și piese de teatru, au apărut şi în limba română. Sunt apărute 20 de numere, fiecare număr conţine o povestire complectă şi costă 40 bani. Cereţi un număr de probă, gratis la orice librar sau la lg. Hertz, Hotel de France, Bucureşti. Mihai Eminescu. „Poezii”, c’o notiţă biografică de Ioan Sănulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Gogn. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Port© 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă după: Shakespeare,in Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecatiforina Colonel Steria. „ Buna Menageria. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulceţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Vasile C. Iisvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus infornatic Priţul 1 coroană. Diverse. Tutunul—remediu primejdios. Regulamientul general pentru poliţia din Paris, dii 30 Martie 1635, pe care d-l Engine Grécourt l’a scos la lumină nu de mult, conţine intre alte articole şi următorul: »...Interzicem oricărei persoane de a vinde tutun, în afară de farmacişti, şi aceasta în baza unei ordonanţe medicale, sub pedeapsa de amendă de opt livre parrisieno«. Aşadar, tutunul era socotit atunci ca o otravă şi nu se vindea fără o prescripţiune medicală... Tempora mutantur. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisoe Copii când le ese dinţi au dureri. Emulsiunea Scott le aduce uşurare, căci le face poftă de mâncare, le dă putere şi sănătate şi dinţii le cresc albi şi tari. Pagina 3. Emulsiunea Scott are gust aşa de bun şi dulce, încât o iau bucuros şi cu plăcere, regulează mistuirea, linişteşte nervii şi le face atât copiilor, cât şi părinţilor nopţi liniştite. Vfectabilă numai cu marca, pescrivktt ca lemn de gwanţ lî-a procedura lini Seoti. Prețul unei sticle ori finale 2 coroane 50 bani Se capătă în toate farmaciile.