Gazeta Transilvaniei, martie 1908 (Anul 71, nr. 49-72)

1908-03-11 / nr. 57

Nr. 56.—1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Mtor. La »Societatea de Medicină« din Ber­­lin, doctorul Fraenkel a citit, în cursul săptămânei trecute, un interesant raport asupra mortalităţei în Germania, în ultimii 30 de ani. De la 263 şi 249 pentru 10.000 de indivizi, în 1875 şi 1881, ea a trecut la 199 şi 197, în cei din urmă trei ani. Con­statarea este de­sigur foarte îmbucură­toare şi acelaşi lucru l-a stabilit savantul medic şi în ceia ce priveşte mortalitatea, din cauza tuberculozei, stabilind că dela 32’/a pentru 10.000, în 1881, procentul a scăzut la aproape pe jumătate, adecă nu­mai 17­74, în 1907. Doctorul Fraenkel atribuie aceste pro­grese fericite, descoperirilor profesorului Koch, cari au permis de a se găsi noui mijloace de profilaxie, precum şi numeroa­selor stabilimente de sănătate, în cari tu­­berculoşii sunt trataţi şi izolaţi Relativ la mortalitatea generală a Germaniei, care pare a fi cea mai mică din toată Europa, scăderea ei nu se poate atribui decât îm­­bunătăţirei traiului populaţiunei şi exce­lentului serviciu de asistenţă medicală, care funcţionează, în întregul imperiu Singure, provinciile poloneze fac excepţie în această privinţă, din cauza sărăciei locuitorilor lor. Şi aici însă, se fac mari sforţări, pentru asigurarea unor mai bune condiţiuni de higienă, ceia ce permite să se spereze, că mortalitatea va putea fi combătută mai cu mult succes, ca până astăzi. Un portret până acum, necunoscut a marelui arhiereu baron de Sigm­a, dl dr. Romul Boiu, proprietar în Sibiiu, a desco­perit în zilele din urmă in casele d-lui Ni­colae Davidovits din Budapesta un portret, care reprezintă pe fericitul arhiepiscop şi mitropolit în floarea vieţii şi pare a fi pic­tat cam între anii 1845—1848. Pictorul până acum încă es­t necunoscut; execu­tarea artistică şi în culori vii şi fine, în care este ţinut acest tablou, documentează însă cu desăvârşire, cum că măiestrul tre­­bue să fi fost de bun renume. După cum se comunică, acest portret s’a aflat luni timp în proprietatea decedatului George Oprea, fost director de cancelarie în mini­sterul de comerciu în Budapest* și acesta l’a donat înainte cu 22 ani d-lui Nicolae Davidovits. Dl dr. Boiu, care păstrează în posesiunea sa deja mai multe relicvii ca suvenire d­upă marele Andrei, a cumpărat portretul acesta dela actualul proprietar şi l-a transportat la casele d-sale la Sibiiu; acolo se vor face mai multe decopieri a acestui tablou, şi se vor împărţi ca dar instituţiunilor noastre culturale. Şcoala militară dela Saint Cyr din care au ieşit renumiţii generali francezi: Pelissier, Camrobert, Mac-Machon, Forey, Miribel, Bourbaki şi alţi mulţi serbează mâne în 24­­. c. centenarul înfiinţărei ei. Cursuri de viferit pentru învăţători. Ministrul de agricultură a încuviinţat un curs de viferit de 4 săptămâni, pentru în­văţători din ţinuturile unde viferitul este de însemnătate. Scopul acestor cursuri este ca să iniţieze pe învăţători în cunoş­­tiinţele viteritului raţional, pentru a putea instrua pe adulţii şi pe bărbaţii crescuţi din ţinuturile unde filoxera a nimicit viile, ca acestea se reînceapă cultivarea viilor în mod raţional. Aceste cursuri se vor ţinea în popinăriile statului din : Bihardiosszeg, Tapolca, Tárcal, Ménes şi Akid pe timpul dela 21 Aprilie pănă la 9 Mai şi din 8 pănă in 21 Octomvrie a. c. Fiecare învă­ţător primeşte pentru cercetarea cursului 120 cor. învăţătorii, cari voesc a cerceta aceste cursuri, să-şi înainteze rugările mi­nistrului de agricultură prin inspectoratul şcolar respectiv. Bars de samă. Despre venitele ba­lului dat de studenţii români din Cluj, la 6 Martie n. a. c. Au trimis d-nii: Dr. Liviu de Leményi Sibiiu 10 cor., Mihail Bontescu Haţeg 10 cor., Ionel C. Brăteanu 36 73 cor., Dósa Endre comite Cluj 10 cor., Free Ba­sarab Brancoveanu 20 cor., Dr. Zozim Chir­­top Câmpeni 50 cor., D. M. Bragadir 20 cor., Ioan Meţianu Sibiiu 20 cor., Dr. G. Dobrin Lugoş 10 cor., Dr. I. A. de Preda Sibiiu 10 cor. Dr. E. Roşea Sibiiu 4 cor., Dr. I. Puşcariu Sibiiu 10 cor., A. Frăţilă senator 10 cor., Dr. N. Şerban Făgăraş 10 cor., Laurian Vodă preot Ormeniş 5 cor., d-na Ana German Sâmboteiec 10 cor., Ioan Bozac preot Sâmboteiec 10 cor., C. Cor­bhişel preot Certege 10 cor., Dr. V. Onişor Bistriţa 5 cor., Dr. Laurenţiu Pop Abrud 10 cor., Alexandru Mocsonyi Birchiş 20 cor., D. Muntean propr. Ludoş 8 cor., Victor Illyés Recea-Cristur 10 cor.,­­ Iosif Şterca- Şuluţiu Sibiiu 10 cor., Dr. G. Şimon Aiud 10 cor., Dr. Ştefan Erdélyi Orăştie 4 cor.,N. Racoţia Şeica-mare 10 cor., G. Pop de Bă­­seşti 20 cor., 1. Moldovan prof. Cătina 10 cor., P. Cheresteş preot Buza 10 cor., Ioan Mezei Jiul. curte Budapesta 10 cor., 1. Boeriu preot Lechinţa de Mureş 10 cor., Dr.­­ Opre Sânmiclăuş 10 cor., Dr. Tauber F., avocat Cluj 10 cor., George Farago Cluj 5 cor., Dr. A. Frâncu Cluj 10 cor., Nicolae Căciulă 5 cor., Iosif Oarga Cluj 5 cor., I. F. Negruţiu Blaj 10 cor., firma M. Radu Cluj 10 cor., Iosif Gali, Secuieu 10 cor. Suma: 487,73 cor. Au plătit suprataxe d-nii: P. P. Ba­­riţiu 6 cor., Dr. Aurel Silvan 6 cor., Dr. Simion Pop 6 cor., fam. Pop. Morlaca 10 cor. Eliseu Moga 5 cor., loan Hosszú 6 cor., V. Hosszú jud. tablă 10 cor., Dr. A. Mo­raru­­ Ibaşfalău 16 cor., Eugen Bian 40 cor., căp. Onciu 2 cor. Laurenţiu Bozac 1 cor., V. Ranta-Buticescu 10 cor. d-şoara Laura Furdui 2 cor., Dr. Camil Velican 6 cor., Dr. Pordea 6 cor., N. Tincu preot 20 cor. Dr. V. Poruţiu 6 cor., Dr. I. Florian 1 cor., Dr. A. Morariu Cluj 10 cor., Dr. G. Pălă­­ceanu 6 cor., A. Mandeal 2 cor., Dr. Si­mion Tămaş 21 cor., fam. S. Pop 4 cor., d-na Veronica Poruţiu 10 cor., Ioan Pop 10 cor., loc. 1. Siblic 6 cor., V. Podoaba 2 cor., Dr. A. Isac 10 cor., fam. Mazzuchi Alba-Iulia 8 cor., Dr. Victor Silvan 1 cor. Suma împreună cu taxele 745 cor. Din încassarea totală de 1242 73 cor., scăzând cheltuielile de 1142 73 cor. rămâne profitul ivit cor. 100 Trimitem mulţumitele noastre tuturora, cari au contribuit la el. Cluj, 15/III 1908. S. Dan casier. Intre Ziarişti. Foarte bine. Cronica d-tale de azi dimineaţa am cetit’o de două ori! — Ce amabil eşti iubito confrate! — Dar am cetit’o pentru a încerca să­ o pot înţelege ! »J. R.« O mică scenă trăită o tânără fată (îngrijată cătră un farmacist) — Domnule, n’aţi putea să-mi preparaţi uleiu de ricină, aşa ca să nu i­ se simtă gustul? Farmacistul (cu politeţă): Nimic mai uşor domnişoară. Vi-l voi prepara imediat. Poftim şi şezi puţin; deodată permiteţi-mi de a vă oferi pentru a vă face să prin­deţi răbdare un păhar de sirop escolent de coacăze. Tânăra fată (confuză) : — Eşti foarte amabil domnul meu ! (după câtva timp). Medicina este gata? Farmacistul: — Cum, n’ai simţit nimic ? Tânăra fată (încremenită): — Ce să fi simţit? Farmacistul: — Uleiul de ricină a fost în sirop­ Tânăra fată (consternată): — Dar me­dicina era pentru fratele meu mai mic! Tablou ! ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 23 Martie. Banul Croa­ţiei baronul Paul Rauch a sosit eii aci. El a avut o convorbire de o oră şi jumătate cu primul ministru. In această convorbire s-a discutat des­pre situaţia din Agram şi despre ma­nifestul deputaţilor croaţi. Baronul Rauch a declarat că demonstraţiile contra lui nu-l vor speria, ci el va merge înainte pe calea legală. Viena, 23 Martie. Senatul univer­sitar s’a ocupat cu cestiunea, dacă un profesor de drept canonic poate fi în evocat în cazul când doctrina lui nu corespunde cu dogmele, atunci când el nu este credincios, şi cu cestiunea dacă biserica are dreptul să supra­vegheze cursurile unui asemenea pro­fesor. Senatul universitar declară că nu voea să se ocupe de cazul special, în care un reprezentant străin s’a a­­mnestecat în actele de administraţie ale statului. S’a redactat un memoriu care va fi înaintat ministrului, şi în care se arată în virtutea căror drep­turi universitatea nu poate fi supusă unui control bisericesc. Se mai arată apoi că singur statul are dreptul de a controla universitatea. Ceea ce spune memoriul, este, desigur, şi convinge­rea ministrului. Insbruck, 23 Martie. In urma în­demnului corpului profesoral şi pen­tru a evita demonstraţianii inutile pro­fesorul Wahrmund şi a suspedat pen­tru moment cursul la universitate. Berlin, 23 Martie. Harden publică în ultimul număr din revista sa „Zu­kunft“ un violent articol contra se­cretarului de stat Dernburg, despre care se spunea că în timpul pro­cesului Harden-Moltke, ar fi încercat să împace pe aceşti doi Dernburg a publicat atunci o scrisoare, prin care desminţea această ştire. Harden arată acum că Dernburg a fost numit se­cretar de stat în urma recomandaţiei sale, şi că Dernburg cunoştea toate faptele pe cari le-a denunţat el. Spu­ne apoi, că se aştepta dela dânsul ca sâ-i ia apărarea, ceeace însă n’a fă­cut. In partea finală a articolului se atacă cu violenţă politica lui Dern­burg. Londra, 23 Martie. In luna tre­cută a avut loc între împăratul Ger­maniei şi regele Angliei un schimb de scrisori foarte cordiale, în care se vorbea nu numai de relaţiunile dintre cele două state, ci şi de starea poli­tică generală europeană. Aceste scri­sori sunt însă numai cu un caracter strict personal. Petersburg, 23 Martie. Contesa Tolstoi telegrafiază că starea lui Tol­stoi s’a îmbunătăţit simţitor. El nu este încă în afară de orice primejdie; sunt însă mari speranţe că în curând va fi complect restabilit. Bertin, 23 Martie. Preşedintele Reichstagului, Stollberg, va invita pe deputatul Groeber, să retragă insulta adusă ziariştilor şi dacă acesta va re­fuza, preşedintele îşi va exprima re­gretul pentru acest incident, deoarece acuma nu-l mai poate chema la ordine. Se crede că Groeber se va scuza. Bibliograf­i­e. A apărut No. 312 d­in »Biblioteca pen­tru toţi« cuprinzând O noapte de Crăciun de Ch. Dickens,­­ vol. 104 pag. 30 bani. Dickens e unul dintre cei mai populari romancieri şi povestitori englezi. Stilul său, foarte pitoresc, abundează în expresii din cele mai fericite, cu o uşoară şi fină nuanţă de satiră In »Poveştire-i de Crăciun« Dickens, se arată de o fantazie neîntrecută şi multe din ele au devenit clasice. Cea mai prin­cipală e Cristmans Carol, apărută în »Bi­blioteca pentru toţi« sub titlul »O noapte de Cr’ăciun«. Eroul acestei povestiri numit Scrooge, e un avar rău şi fără pic de o­­menie în el. In Noaptea­­ de Crăciun însă, el are nişte visuri ciudate, cari îl impresio­nează atât de mult încât devine bun şi generos. Cartea aceasta cât se poate de morală se recomandă în primul rând tine­­rimei. No. 290—291 tot din »Biblioteca pen­tru toţi« cuprinde Cum iubim, roman de Traian Demetrescu 1 vol 224 pag. preţul 60 bani. Delicatul şi subtilul poet Traian Demetrescu era şi un prozator de frunte, nuvelele şi romanele sale se bucură de o foarte mare favoare, din partea cititorilor. Când a apărut în »B­blioteca pentru toţi« romanul Iubita, publicul i-a facut o bună primire. Fără îndoială că şi »Cum iubim« va avea aceiaşi primire, mai ales că acest roman e opera cea mai desăvârşită din lucrările de proză ale lui Traian Deme­trescu, întregul roman e o poveste de o melancolie plină de farmec, cu pagini di­­scriptive din cele mai frumoase şi cu stări sufleteşti bine adâncite.­­ Ambele se pot afla la Librăria A. Mureşianu, Braşov. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săn­dulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţu 60 bai. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Fem­eea îndărăt­nică“, cornelie în 5 fete, trains* dufâ Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Vasile C. ' scadă. „Băncile­­ polare din România­. Cu nd a iau» lutera a« *­ Preţul 1 coroană. Ecattrina Colo dl Steri d. „Buna Me­nagerd“. Carte de bucate pract că,. care po it ne recate dela cele mai fine visnesri prăjituri, g­latina, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină ain Români* Preţul căiţei e de 5 coroane, plus 30 ba­­ porto. NECROLOG. Subscrişii, cuprinşi de a­­dâncă jale, aducem la cunoştinţa tuturor consângenilor, amicilor şi cunoscuţilor,cum că fustul nostru: soţ, părinte, moş, ginere. Pagina 3 socru şi cumnat Vasiliu Rusu, paroch gr. cat. în Tiaga, a încetat din viaţă azi la 8 oare dimineaţa în anul 70 al etăţii şi al 41 al preoţiei şi căsătoriei fericite, împăr­tăşit fiind cu ss. Sacramente ale muribun­zilor. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului repauzat se vor astrucă în 22 Martie a. c., la 11 oare a. m., în cimitirul gr.-cat. din Ţiaga, Ţiaga, la 20 Martie 1908. Rozalia­n Anca, ca soţie, văd. Ana Anca, ca soacră, văd. Ana Macaveiu şi Iu­­liana Duca, ca cumnate, Aurelia Rusu, măr. Dănilă, Valeria Rusu măr. Părăscan, ca fiice, Dr. Corneliu Rusu, ca fiu, Ieronim Dănilă, David Părăscan, ca gineri, Letiţia şi Cornelia Dănilă, Corneliu, Laura, Euge­nia şi Aurelia Părăscan, ca nepoţi şi ne­poate. Rugaţi-vă Domnului pentru dânsul D­ive­rse. Fiamarion despre ploaie. Cămile Fiamarion publică o cercetare despre ploaie. Deoarece la Paris sunt observaţii dela 1869 până azi, măcar că având oareşicari lătunacie dela 1754—1773, dela 1797—1804. Dela 1804 încoace, observaţiile sunt neîn­trerupte. Mai e de ţinut sea­m­ă că în 1873 au mutat observatorul din Paris la Mont­­souris, la vrdeo 1600 de metri mai la mia­zăzi. Deci nu poate fi vr­e-o deosebire în­semnată. Din mijlociile anuale se vede că ploaia merge mereu sporind, atât, dacă alăturăm mijlociile anilor celor mai sece­­toşi din perioadele mai mici, cât şi dacă le alăturăm pe ale celor mai ploioşi. Pe­rioada de 35 de ani, a lui Brückner­, nu se adevereşte. Se vede însă una între 10 şi 11 ani. La 1900 a fost minim de ploaie, anul 1908 e unul de maxim, şi apoi vor veni vre­o cinci ani cu ploaie mai puţină până la 1913 când va fi iar secetă mare. Femei celibe. Un nou semn al tim­pului: numărul femeilor nemăritate creşte mer’eu. După cum spune »Revue«, numă­rul lor în Franţa se ridică la peste 2 mi­lioane. In Belgia 30 la sută dintre femei sunt nemăritate. In Germania sunt 50 la sută. In ce priveşte cifrele acestea trebue să se ţină seamă că în statele romanice, numărul aşa ziselor­­căsătorii libere» a crescut foarte mult, ceea ce face ca în sta­tistică să se micşoreze mereu procentul femeilor măritate. Cât poate sta deştept un om. In statul New-Versey au căutat să rezolve chestia această prin concurs. După cum spune »Voss. Ztg.«, celor cari au luat parte la concurs li s'a permis să întrebu­inţeze orice mijloace ar voi pentru a nu dormi. Cei mai mulţi au întrebuinţat ca­feaua neagră şi numai vreo câţiva fumatul. Cel dintâiu, care a adormit, a fost un gar­dian, care după 26 de ceasuri a început­ să sforăie. Premiul l-a câştigat paznicul unei bănci cu numele Brook, care a stat deştept 83 ceasuri şi 27 minute. O doctorie casnică primejdioasă. In şedinţa din urmă a societăţii de medicină internă din Viena, profesorul dr. Schrötter s-a ridicat contra întrebuinţărei ca docto­rie casnică a cloratulu­i de potasiu cu apă pentru gargară. Acum câţiva ani, cu pri­lejul morţei artistului dramatic Mitterwur­­zer, care a căzut jertfă acestei primejdi­oase doctorii casnice, dr. Schrötter a ară­tat că întrebuinţarea cloratulu­i de potasă e primejdioasă; se vede că sfatul lui nu s’a ascultat, căci de atunci s’au întâmplat cazuri numeroase de felul celui de mai sus. Se întâmplă şi sinucideri cu astfel de »doctorie«. In aceeaşi şedinţă dr. Weichsel­­baum a vorbit despre două cazuri de sin­ucidere petrecute în timpul din urmă. In­tram caz, sinucigaşul a înghiţit 100 gr.de clorat de potasă şi peste 36 de ceasuri a murit otrăvit, in cazul al doilea, unul a înghiţit, tot cu scop să-şi curme viaţa, o linguriţă şi jumătate de clorat de potasă, a murit şi acesta după o suferinţă de zece ceasuri. In urmă prof. Schrötter arată, că a atras mai de mult atenţia celor în drept să scoată din farmacopee cloratul de po­tasă. Acesta e cu totul de prisos şi poate fi înlocuit uşor cu h­ipermanganat de po­tasă, care cuprinde cu mult mai mult oxigen. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu Redactorrespons.: Victor Bramser. BRAZAY SÓSBORSZESZ FOGKRÉM feaSZÁJVÍZ *

Next