Gazeta Transilvaniei, martie 1908 (Anul 71, nr. 49-72)

1908-03-22 / nr. 66

Nr. 66 —1908. t «eara. D­na Armin s’a născut la 1829 și s’a măritat la 1844 cu O­kar Arm­i, care a murit în 1903. Din cei patru copii pe cari i-a avut, mai trăiesc două fete: una măritată cu consilierul Kotko, iar cealaltă văduva prințului Wilhelm Bismark, al doi­lea fiu al cancelarului. Regimente compuse din ovrei. Jurna­lul rusesc din Petersburg »Ga­los Moskwy« aduce o ştire de oarecare importanţă, că adică cercurile competente din Petersburg ar avea planul a forma în viitor regimente numai din ovrei, asemănătoare cu regi­mentele create de guvernul ertglez din in­digeni din India engleză. Scopul creiării ăstor fel de regimente din jidani ar fi să se depărteze evreii din regimentele pur naţionale ruseşti, asupra cărora evreii ar influenţa ca elemente revoluţionare. Ba ce-i şi mai mult, generalul rus Borjakov ar stărui ca evreii să fie eschişi cu totul * din armată, neobligându-i a face serviciul mii­tar. Ideia aceasta insă pare că n’a pri­ns. O nouă invenţiune technică de răsboi. Mare senzaţie a făcut un articol comunicat de colonelul englez Manole, în ziarul Con­temporary Revview­. Se spune că s’ar fi inventat un tun electric, care nu produce nici fum, nici sgorr­ot. Ca un curiosum, dăm aici unele detaiuri. Inginerul britanic Simpsons e autorul invenţiunei. Esperţii din armata engleză şi dela marină au con­statat că modelul presentat de Simpsons, esaminat cu deamănuntul se poate pune în practică. Tunul, ce se va construi după modalul arătat, va avea o iuţeală de 30.000 de paşi pe secundă, aşa că din Londra se vor da împuşcături direct la Paris. Din cauză, că tunul n’are recul, el se poate deci transporta cu­­corăbii uşoare, şi prin urmare cuirasatele actuale vor deveni de prisos. In râsboaiele viitoare totul va de­pinde de faţală. Victimile zilei de 1 Aprilie. Din Viena se anunţă următoarele: In cercurile ziari­ştilor de aici se discută mult o păcăleală de 1 Aprilie, căreia ia căzut victime două ziare vieneze şi câteva ziare maghiare. E vorba de comunicarea primită din Mün­cen de către ziarul UN Fr. Presse« că numărul de 1 Aprilie al revistei »März« cuprinde cuvânt de cuvânt cunoscuta scrisoare a împăratului Wilhelm, adresată lordului Twedmouth și răspunsul lordului Twedmouth. Acest articol a fost primit de corespondentul din München al ziarului »N. Fr. Presse« de la un redactor al revi­stei »März, cu condiţie să nu apară decât în ziua de 1 Aprilie, ziua apariţiei revistei. Publicarea celor două scrisori a produs se înţeleg«» mare senzaţie. Numărul din »März«, care a sosit ori la Viena a publi­cat scrisorile, însă fără iscălitură. Totul se reduce la o păcăli­tură de 1 Aprilie. Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele contri­buții: »Zlăgmana« institut de credit Zlag- 8.1 cor. 20 —, »Crişana«, institut de cre­dit Brad cor. SO —, Nepoţii Teodor, loan şi Emil Colbazi, întru pomenirea neuita­­tului lor moş­i loan Papin 20 cor. Primească mari­ni moşii donatori cele mai călduroase mulţămite. — Direcţiunea ■gimnaziului gr. or. român din Braşov. Sultanul şi împăratul Wilhelm, zi­,rele turceşti spun că misiunea otomană plecată pe coastele Epicului pentru a saluta pe împăratul Wilhelm, va remite împăratului sa scrisoare autografă din partea sultanu­lui. In cercurile turceşti se svoneşte că sultanul ar invita pe împăratul Wilelm să vină la Stambul. Condamnarea unei fete slovace. Cu ■prilejul procesului preotului Andrei Hlinka­­şi celor 11 tovarăşi ai săi, o tânără fată ■din Rozenberg Margareta Iposs, a scris intr’un ziar săptămânal slovac un articol, prin care îi numeşte eroi ai naţiunei slovace. Ea fu dată judecăţii de cătră parchetul din Pressburg pentru acest articol şi con­damnată de Curtea cu juri la 4 luni în­chisoare. Curia i-a schimbat acum pedeapsa în amendă de 100 coroane. — Mare mi­nune ! Arestările de Armeni din Turcia. Zia­­rului »Poll. Cor.« i se comunică din Con­­stantinopol că în ultimul timp poliţia se­cretă deslăuiră o mare activitate. Ares­tarea Armenilor, care a început de o lună, continuă. Au fost arestaţi şi numeroşi tvreci acuzaţi că au introdus bombe şi dinamită. Poliţia secretă declară că ares­tările au început în urma descoperirei unui complot la Constantinopol. Mulţi dintre arestaţi îşi au recunoscut vina şi au denunţat pe autorii celor 5 atentate cu bombe făptuite din 1905. A­restanţii au făcut de asemenea mărturisiri asupra mii- GAZETA TRANSILVANIEI, loncelor, prin cari şi-au procurat dinamita. Cu aceste arestări au fost zădărnicite aten­tatele plănuite pe viitor. Cronica muzicală.4) După cele două scene adause ulterior de O. Möricke sub numirea de »Pozele Eremitului«, şi în care Eremitul se plânge de întârzierea Agatei, de care îl leagă o iubire tăinuită, şi după ce Agata — care soseşte în timpul acesta — se roagă pen­tru fericirea ei şi a iubitului ei Max, scena ne reprezintă în actul 1.­ O cârciumă în pădure, înaintea mesei căreia, vânătorul Max stă mâhnit de nereuşita tragerii la ţintă, care fiind pe sfârşite, se termină cu învingerea tânărului ţăran Kilian. Acesta e sărbătorit de mulţime. Intr’aceea sosesc vânătorii însoţiţi de Kaspar şi forestierul Kuno, tatăl Agatei. Acesta auzind de nereuşita lui Max, se mâhneşte cu atât mai mult, cu cât, — fiind mâne tradiţionala tragere la ţintă, —­­dacă nu nimereşte ţinta, fata şi oficiul şi-l va pierde«. Abătut şi mâhnit în urma acestei mustrări, vânătorul Kaspar profită de ocazia aceasta, spre a-l amăgi. Acesta, adecă, făcuse pact cu diavolul, şi se temea, că va pierde rămăşagul, dacă nu va câş­tiga o jertfă nouă. Părăsind Kuno locul de sărbătoare, şi încingându-se ţăranii la joc şi petre­­cându-şi, se întunecă de-a binele, în vreme ce Max rămâne retras, cufundat în gân­duri. Kaspar, prin frumoasa arie: „Prin păduri şi prin livezi“, îl determină să meargă la prăpastia Lupului, unde el îl va învăţa pe Max, să toarne gloanţe fermecate. Act. II. Scena se petrece în casa fo­restierului Kuno. Căzând icoana, ce repre­zintă pe Kuno bătrânul, răneşte pe Agata — fiica forestierului —, care legându-se la cap, aşteaptă ,cu emoţiune pe Max al ei. Aernchen, prietina ei, liniştindu-o, o în­deamnă să se culce. Ea nu voeşte — îl aşteaptă. Pentru câteva momente el sose­şte de fapt, şi după ce ascunde vânatul, pleacă la prăpastie cu Kuno. Sosit acesta mai de­vreme, Samie­, duhul rău, îi pre­lungeşte terminul, pentru ca în schimb să-l câştige pe Max pentru el. Kaspar pretinde să-i toarne Max gloanţele. Acesta refuzând, Kaspar începe a turna, la cântecele spiri­telor nevăzute. La turnarea glonţului al 7-iea ambii cad la pământ. III. Act. Agata ca mireasă se roagă abătută înaintea altarului, la ceeace Aeni­chen, şi după aceea şi fecioarele, cari se apropie, prin cântece („Noi iţi împletim coroana fecioriei«), caută s’o conzoleze. Intr’aceasta, deschizându-se cutia de nuntă, adusă de fecioare, în Ioc de coroană de­­ nuntă scot o coroană de mort. Toate se înspăimântă. Aerichon totuşi ştie să rea­ducă buna dispoziţie. Baronul Ottocar pro­voacă pe Max, — care fu chiemat aici cu cu ceilalţi vânători — la o întrecere de tras la ţintă. Ţintind dânsul cu glonţul al 7-lea (fermecat) loveşte pe Agata, care, deşi strigase să nu tragă, —•• pentru ca ea este porumbiţa cea albă — totuşi puşca se descarcă. Porumbiţa sboară, dar Kaspar şi Agata cad la pământ. Agata, — spre ma­rea bucurie a lui Max — spunând, că nu­mai de spaimă a căzut, se ridică şi îmbră­ţişează pe Max. Acesta văzând pe Kaspar, agitându-se în sângele pres­cut, îşi mărturiseşte păca­tul. (Glonţul i­­pse fermecat de Kaspar.) Ottocar îl provoacă pe Max să părăsească ţinutul, lipsindu-l de mâna Agatei. Păşind Eremitul, Ottocar se supune vorbelor evla­viosului om. I se dă clar iertare, fiind şi de altcum Max recunoscut ca om curat, şi conştienţios. Acordându-i-se un ter­min de un an »drept probă«, în care el va avea să dovedească purtarea de mai înainte, îi promite mâna Agatei, la ceea ce şi Kuno se învoieşte, îndemnându-l să nu părăsească calea virtuţilor. G. Fr. Presmsreamt, din loc Joi în 20 Martie (2 Aprilie) a. c. la 4 oare p. m. Fie-i ţărâna uşoară şi me­moria binecuvântată 1 Caransebeş, în 19 Martie (1 Aprilie) 1908. — Emilia Bartolomeiu născ. Logofet, soţie. George, Moise, Maria şi Magdalena, fraţi şi surori. Văd. Elena Bartolomeiu n. Popovici cumnată. Simeon Bartolomeiu, Emilia Bartolomeiu măr. Milu, Aurelia Bar­tolomeiu măr. Roman, nepot şi nepoate, Iancu Milu şi Romul Roman, gineri de ne­poate. Eva Bartolomeiu născ. Luchid­ noră de nepot. Aron, loan şi Petru Bartolomeiu, Eugenia Milu, Livia şi Cornelia Roman, strănepoţi şi strănepoate. NECROLOG. Cu inimă înfrântă de du­rere aducem la cunoştinţa rudeniilor, ami­cilor şi cunoscuţilor noştri, cum ca iubitul şi în veci neuitatul nostru soţ, frate,cum­nat, unchiu şi străunchiu Ioan Bartolo­­nteiu, fost concipist la cancelaria aulică transilvăneană în Viena, secretar consisto­rial şi primar în pensiune al oraşului Ca­ransebeş etc. etc. după suferinţe grele şi împărtăşit cu ss. sacramente, în etate de 74 ani şi-a dat nobilul său suflet, in mâ­­inie Creatorului, Marţi în 18 31 Martie 1908. Rămăşiţele scumpului delimet, se vor de­pune în cripta din uimitorul gr. or. român *) Vezi numărul 68 al „Gaz. Trans." ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 3 Aprilie. Partidul na­ţionalităţilor a ţinut dri seară o con­ferinţă, în care s’a discutat asupra incidentelor din şedinţa de ori a ca­merei. S-a constatat că partidul ar fi putut provoca un vot nominal asu­pra proiectului de revizuire, dar că din motive tactice a renunţat la a­­ceasta. Stânga independistă se de­clarase gata sâ semneze împreună cu­­ deputaţii naţionalişti cererea pentru votul nominal, cu condiţie însă ca semnăturile deputaţilor independişti să nu figureze împreună cu acele ale deputaţilor naţionalişti, ci unele să fie pe o parte a cererei şi celelalte în dosul ei. Deputaţii naţionalişti au refuzat să accepte această condiţie. Conferinţa a hotărât ca deputaţii na­ţionalişti să continue lupta lor contra proiectului revizuitei. Budapesta, 3 Aprilie Ia cercurile partidului kossuthist se afirmă că o­­biectul principal al audienţei mini­strului de comerţ Kossuh, la Mar­ea Monarhul a fost să întreţie­­te suve­ran despre necesitatea ca coaliţiunea să rămâie strâns unită până la înde­plinirea întregului program cu care a venit la putere, adică până după vo­tarea legei electorale şi rezolvarea proiectelor militare. Budapesta, 3 Aprilie. Un incen­diu, care ar fi putut lua proporţii mari dacă n’ar fi fost observat la timp, a isbucnit­eri dimineaţă, în sala cupolei dela palatul central al Uni­versităţii. Plafonul a ars pe o întin­dere de 20 metri pătraţi. Pagubele se urcă la suma de vreo 20 000 co­roane. Madrid, 3 April­ie. In casa depo­zitelor dela ministerul de finanţe s-au descoperit mari delapidări. Un func­ţionar superior, anume Zavala, un cu­noscut bonvivant al Madridului, a fal­­sificat diferite împuterniciri şi şi-a apropriat diferite sume importante, în­casând vre­o 3 milioane de franci. Zavala, care se afla in concediu de 14 zile, a dispărut, scoaţă din punga, acum cam subţiată, sti­­mulita de 15.000 franci drept remuneraţie celor două moaşe şi medicului. Nu era de ajuns cu atâta, contesa înduplecă pe băr­batul său să-i cumpere un castel în Brucsela (Belgia). Aci avu ea gustul nebu­nesc a zidi şi iarăşi a zidi claie peste gră­madă. Ea îşi zidi coteţe de găini grozav de mari, grajduri pentru vaci, orangerii şi colivi de pasări făcute cu măestrie, care toate mistuise o avere întreagă. De înche-­­iere contele fu­ silit a da faliment, după ce soţia sa îşi zălogise pentru suma de 140.000­ de lei diamantele şi alte preţioase, între care şi cele mai fine dantele. * 'i Risipitoarea a spus la tribunal, ,că ea a trăit cum i­ se cădea rangului ei de con­tesă. E interesant, cum se va decide acest proces de divorț. Istoria umbrelei. S’au împlinit o sută de ani de când s’a văzut în Londra cea dintâiu umbrelă. Trecătorii făceau haz mare de moda asta nouă. Cea dintâiu era pânză ceruită, foarte grea, anevoie de mânuit. Când, mai târziu, umbrela începu să se întrebuinţeze şi împotriva razelor soarelui s’a făcut din material mai uşor. Încetul cu­­n încetul, întrebuinţându-se oase de peşte şi­­ arcuri de oţel, umbrela ajunse în forma ei de azi. JJ i v e r s .\ O risipitoare— model. La tribunalul din Paris se port­ractează chiar acum un proces de divorţ foarte interesant, din cauză că iese la iveală cu prisosinţă ta­­lentul unei dame, care a ştiut să arunce banii şi obiectele preţioase, care de­sigur costau bani mulţi, cu amândouă mânile în baltă. Contele de Cholet luase de nevastă pe domnişoara Vouleras-Seillieres,­­ azi intentează contele frumoasei sale,soţii pro­ces de divorţ din motiv, că ea a adus pe bietul conte aproape la sapa de lemn. Când s’a însurat contele cu frumoasa domnişoară era directorul unei societăţi de drum de fer cu plată anuală de 80,000 de franci. Nevasta sa aduse o zestre de 2,200,000 de franci. Părechea căsătorită după cununie se strămuta la Constant­inopole şi la stă­ruinţa d-nei contese îşi înm­u­riase o vilă în Theravia. Dar contesa avea două închi­riate şi în Paris. Chiria de la unu era 8000 fr. de la cealaltă 10.000. Când se întâmpla, ca fericita păreche să vină la Paris, con­tesa cu bunul ei soţ îşi lua casă în hotel, prânzul şi cina în cele mai elegante res­taurante din Paris. Costul martoărei făcea pe zi sumân­ţa de 200 fr. După­ doi ani de fericită căsnicie li­ se născu şi un prunc. Contesa îşi comandase două moaşe chiar din Paris şi un renumit medic tot d’acolo. Bietul conte trebui­să Pagina 3 Bibliografie. A apărut Nr. 7 al revistei economice ilustrate „Economia« cu următorul cu­prins : Prier, un articol despre lucrările eco­nomice din luna lui Aprilie; Noua cultură a viilor; Situaţia agricolă. Informaţiuni şi varietăţi de interes. Foaia apare de 2 ori pe lună în Caransebeş. Redactor: Alexan­dru Diaconovich, magistru silvanal. Abo­namentul 4 cor. pe an, 2 cor. pe */2 an. pentru România 5 lei pe an. Mihai Eminescu. „Poezii c’o notiţs biografica de Ioa­n Săn­ăiesen. Ediţia II complectată şi adăogită. Preţul 2 lei. Pori 1 b­ui. Bclavian Goga. „Poezii“, premiate d­e a iem­e. In Biblioteca pentru toţi sat nu ..arul 286—287. Preţu 60 bani. Porti 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, com­enie în 5 fete, tradusă după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Vasile Co­nsoadă. „Băncile populare dn Românii“. Cu un adaus infera agi Preţul I coroană. lica Urina Colonel Steri­e. „Buna Me vagerau. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine m­âneâ­ n prăjituri, g­latini, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină din h­omani« Preţu! cârţei e de 5 coroane, plus 30 bani nort ». , ALBINA! institut­­ credit şi de economii noastre stnt «i.erațiunilor in Iris Ini Mart. J 80S, intrate: Depuneri spre fructificare .Col. 239,313­ 76 Cambii escomptate . . . „ 462 114 — Conto curent................. 8 4.577*47' Împrumuturi pe efecte și alte împrumuturi 28.079 — împrumuturi pe producte . „ Monetă.............................„ 8,739­34 Comisiunî, cupoane și efecte „ 13,924 3 Interese și provisiunî . . „ 7657.* Spese și sarare . . . . „ 4,185*73 Banei..................................„ 226,57014 Diversa.............................„ 84,1649»* Numerar cu 31 Martie 1968 „ 17,436*46 Cor. 1.089,930-94 Dr. Nisciac Vecenica i litrul. tfis.f Oficimă loan lâurăr­i;o O««» Proprietar: Dr. Aurel Mureșianu. Redactor respons.: Victor Bnanism. filial«» Brașov. Numerar or. 1 Martie 1908. Cor. 45 190 - Depuneri spre fructificare * 109 527 04 Cambii rescumperate . . „ 424.9 4 5­ Conturi curente . . . . „ 9,8 6 împrumuturi pe efecte și alte împrumuturi . „ . „ 15,6 75 împrumuturi pe producte . „ Monetă.............................„ 8.40606 Comisiuni, cupoane și efecte „ 16.710­ 36 Rând...................................„ 244.352 9 1 Interese și provisiuni . . „ 28.543 01 Diverse.............................„ 186.869-87 Col. 1.089.930-94 E s­i­t­e :

Next