Gazeta Transilvaniei, aprilie 1908 (Anul 71, nr. 73-94)

1908-04-03 / nr. 75

Nr. 75.—1908 GAZETA TRANSILVANIEI. Rus, Borgo-Suseni, Comana, Cenada, Păuca, Miercurea, Răhău, Lancrăm­, Pianul de jos, Turdaș, Dumbrava, Deda și Riul-Sadului. Elementul românesc în Dobrogea. Ele­mentul românesc nu a ajuns încă în Do­brogea la dezvoltarea care trebuie. Pentru atingerea acestui scop avem un singur mijloc: popularea diferitelor localităţi din judeţul Tulcea cu elemente româneşti a­­duse din ţară. Delta Dunărei trebuie nea­părat populată cu Români. Sunt câteva sate înfiinţate de fostul prefect Ion Neni­­ţescu, dar atâta nu este destul. Opera de populare trebuie deci continuată. Și chiar era pe punctul de a fi complectată de d-1 Luca Ionescu, fost prefect în 1903—1904, dacă o schimbare de regim nu l’ar fi silit să demisioneze. Din nenorocire, prefectul conservator d-1 Hagi Anton, care a venit după d-1 Luca Ionescu, nici nu s’a gândit măcar la această arzătoare cestiune. Numai dacă delta Dunărei, a cărei întindere este foarte mare, va fi populată cu elemente româneşti, vom aşeza în mod temeinic stă­pânirea noastră reală şi politică. »Voinţa Naţională«­ Sultanul şi împăratul Wilhelm. Despre scrisoarea autografă transmisă de Sultan împăratului Wilhelm, un înalt demnitar turc a zis următoarele: Nimeni nu ştie ce e scris în această scrisoare; ştiu numai atâta că Sultanul însuşi a regulat toate amănun­tele măsurilor de siguranţă luate în vede­rea excursiunilor, pe cari împăratul ger­man vrea să le întreprindă pe coastele Turciei şi că a ordonat a se trimete la coaste trei batalioane de trupe turceşti. Aceasta ca un semn de omagiu faţă de suveranul german, pentru care Sultanul are mare consideraţie. Premii pentru piese teatrale. Direc­ţiunea teatrului naţional din Bucureşti pu­blică concurs pentru trei premii de câte 2000, 1000 şi 500 lei pentru piese dra­matice, cari au să fie prezentate direc­ţiunii în decurs de doi ani. Premiile se vor decerne în Aprilie 1910. Emblemele ţârii pentru şcoalele po­porale. Ministrul Albert Apponyi a înştiin­ţat pe toţi inspectorii şcolari din ţară, că emblemele s’au expedat deja la toate şcoa­­lele, prin urmare inspectorii să grijească ca fiecare şcoală să le afişeze, conform legii, deasupra intrării principale, la loc vizibil. Bucuria funcţionarilor numiţi sub gu­vernul Fehervăry. Majestatea Sa monar­chul a ordonat ca persoanelor, cari sub cabinetul Fehervăry au fost aplicaţi în serviciul statului şi cari au fost nu­miţi funcţionari de acest ministeriu, pe cari însă guvernul actual i-a demisionat ulterior, — celor din linia primă să li­ se plătească din satula privată a Majestăţii Sale lefurile şi banii de cvartir până vor trăi, iar funcţionarilor numiţi de minis­terul Fehervăry să l­i­ se plătească leafa integrală pe un an odată pentru totdeauna. Sinuciderea a doi gemeni d in Buda­pesta s’a întâmplat alaltăeri, Luni, o scenă sfâşietoare. Doi fraţi gemeni Paul şi Ni­­colae Palkovics, ambii majori în statul-ma­jor, sau împuşcat. Aceşti nefericiţi serviseră mai înainte în Lemberg şi fuseseră transfe­raţi înainte cu un an la Budapesta. Ei lo­cuiau împreună. In 14 Aprilie a. c., st. n., după încheierea serviciului, veniră amândoi acasă. Apoi trimiseră pe ordonanţa lor de serviciu cu nişte epistole exprese la loco­tenentul Hampel şi la general-maiorul Tetz­­gerald. Aceasta s’a întâmplat la orele 2. Pe când ordonanţa lor era încă la poştă, ofițerii se împuşcară cu revolverele lor de serviciu — unul în cabinetul său de cul­oare din dreapta, celalt, în cel de la mâna stângă.—Gloanţele au fost aplicate la tâm­pla dreaptă. Motivul sinuciderei: Nenoroci­ţii erau datori în poliţe cu 29.000 coroane girate de nişte domni din aristocraţia din Budapesta. Neputându-şi împlini angaja­mentul de onoare îşi puseră capăt vieţii în chipul arătat. Gestiunea despăgubirilor de războiu ale Turciei cătră Rusia. Din Constantinopol se anunţă că de curând s’au reluat între Poartă şi Rusia negocierile cu privire la despăgubirile datorite de Turcia încă din timpul războiului din 1877. Negocierile se referă la o sumă de 950.000 lire turceşti. E vorba acum, ca litigiul să fie supus ar­­bitragiului tribunalului internaţional din Haga. Un delegat turc, împreună cu unul din partea Rusiei, vor pregăti protocolul care va fi supus tribunalului arbitral. Sentinţa intr’un proces scandalos. Se anunţă din Milano că în procesul scan­dalos cu atentatul la pudoarea a 7 copii din asilul falsei călugăriţe Fu­mugalli, preotul Riva a fost condamnat la 16 ani închisoare, iar directoara asilului de copii la 10 luni închisoare. Preotul Longo a fost achitat. Teribil incendiu în America. Un in­cendiu a izbucnit alaltăeri în mahalaua Chelsea a oraşului Boston din America, distrugând câteva edificii publice frumoase şi istorice, fabrici, magazine şi sute de case. Pagubele sunt evaluate la 12 mi­lioane dolari, 4 persoane au perit în flă­cări , sunt vreo 50 de răniţi. 15 mii de oameni au rămas fără locuinţe. Sunt te­meri ca victimele să fie mult mai mari. Inundaţii în Rusia şi China. Din Char­kov se anunţă că apele venind mari, 6 poduri şi uzina electrică a municipalităţii au fost inundate. Oraşul este lipsit de lu­mină electrică. Din Shanghai vine ştirea, că oraşul este bântuit de o inundaţie formidabilă. Sunt 2000 de oameni înecaţi, 10 persoane lovite de trăsnet, se a­nunţă din Gleichsdorf (Stiria) că 10 per­soane, cari se întorceau de la biserică, au fost lovite de trăsnet. O fată a murit pe loc, celelalte 9 persoane au suferit grave arsuri. Maşine de sburat pentru armata aus­tro-uungară. Ministrul de răsboiu austro­­ungar va începe în curând construcţia de aerostate în preţ de 400 de mii de co­roane. Cu construirea lor va fi însărcinat maiorul Hoernes. Cadavrul din grădina zoologică berli­neză­­Din Berlin se anunţă, că identitatea băiatului găsit tăiat în bucăţi în grădina zoologică a fost în fine stabilită. E un ucenic de croitorie anume Hermann Blei­­chert născut în Martie 1893 în Ungaria. Teatru german. Deseară se va re­prezenta pentru prima oară în Brașov dra­ma fantastică în 4 acte »Ein seltsamer ' Falk de ’englezii Stevenson şi Gumiver, iar mâne seară se va juca drama lui G. Hauptmann »Fuhrmann Hentschel«. Cea mai înaltă casă se va clădi a­­cuma în New-York. Ea va fi de 683 urme de înaltă. Adecă va avea aproape 300 me­tri. Va avea 51 de etaje. Palatul va fi pro­prietatea societăţii de asigurare »The Me­tropolitan Life Insurance Co., de multe ori şi celor ce sunt situaţi bi­nişor le lipseşte cu desăvârşire porunca minţii, care sa-i oprească de a da banul la jocul de cărţi, (unde câte unul pierde mii, dar n’are inima să dea la­­masa studen­ţilor nici 5 bani), care sărăceşte, ori pentru rachiul omorâtor ori pentru tabacul nefo­lositor, în locul căruia ar fi trebuit să cumpere pâne. Ba de multe ori sunt atât de cinici, încât refuză un lucru mai greu, venit întâmplător şi mai bucuros se plimbă din colţ în colţ de stradă molfăind o bu­cată de pâne, ce le-a strecurat-o în bu­zunar nevasta, cu care abia stau de vorbă. Lenea şi fuga de muncă a părinţilor fac din copii lor hoţi de prune şi de cireşe! La lucru uşor însă şi la căpătate e îmbul­zeală, curată cerşitorie. In întreg anul nu se ridică de atâtea ori pălăria, de câte ori se ridică aici în Braşov în ziua de Anul nou, când aşteaptă bacşişul oameni, pe cari nu i-ai văzut pănă atunci. Şi de câte­­ori nu eşti păcălit, plătind înc’odată pu­ţina osteneală a unuia, care nu ţi-ar spune pentru nu ştiu cât, că a fost deja plătit. Deci şi înşelătorie! Astfel de oameni fără o creştere mo­rală asigurată, cărora le lipseşte­­ în mare măsură şi ochiul deschis pentru interesele lor materiale, sunt delăturaţi cu uşurinţă de alte neamuri mai vânjoase. Şi astăzi vedeţi Scheiul în mare parte locuit şi de străini şi mulţi meseriaşi şi prăvăliaşi tot ’străini! Din mila noastră! Chiar dintr’un post ca al unui măturător de stradă se alungă Românul! Birjarii români s’au în­jumătăţit deja. Şi mult mă tem, că aceeaşi soarte vor avea-o şi hamalii, şi, ceea ce ar fi o aspră lovitură, chiar şi precupeţele, tot clasă cu contingent curat românesc, cari azi sunt în stare să susţină famili, dar, un lucru foarte trist, aleargă multe pentru împrumuturi cu cari se ajutoră, nu la Români. Măcelarii se ţin încă în putere. Tuturor le-ar trebui o sfătuire sinceră şi sprijinul nostru. Noi însă trebue să ne înfundăm gla­sul şi să ne plecăm capul pe piept, când ne gândim, că sunt între oamenii culţi şi de cei răpăreţi, cari se gândesc numai la profitul lor bănesc, unde ar putea ajutora mult cu un sfat prietenesc ori fără să aştepte îndrumările în formă de argint sunător. Şi întocmai cum le lipseşte Braşove­nilor măsura în viaţa morală, le lipseşte, câte­odatâ cu desăvârşire, în relaţiile so­ciale. Aproape nu poţi găsi legături so­ciale, cari să se caracterizeze prin bu­curia vădită a întâlnirii dese, prin căldura şi sin­ceritatea convorbirii, prin prietenie adâncă, ori între indivizi mai îndepărtaţi chiar şi numai prin bunăvoinţă cifrată. Cu rare ex­­cepţiuni privirea ochiului e totdeauna pie­zişă şi painjinită, bătaia inimii­ leneşe. Min-­­ tea însă totdeauna ageră la scornituri ! urîte! De jos până sus în toată societatea braşoveană, cu greu rămâne unul neatins de vorbele întortochiate şi grabnice la ocară, care sboară din uşe ’n uşe ; pala­vrele fără număr, batjocurile ascuţite, bra­­şoavele! încă un lucru, care nu-i la locul său! Ceea­ ce nu-i în alte state ori oraşe aici şi-au câştigat deja femeile: drepturile po­litice. Ele fac politica locală pe urma slă­biciunii bărbaţilor. Câtă vreme în mâna lor ar trebui să fie nivelarea duşmăniilor izvorâte din politica de alegeri. Unde capii duor familii s’ar duşmăni, acolo să împace femeile şi se ţie cea mai bună prietenie. Dar şi unei astfel de culturi sociale îi tre­bue trecut, tradiţie. Aici iarăşi lipseşte. Şi multe braşovence îşi uită de alte drepturi sociale ale lor. Că au, de pildă, datoria să fie în casă pentru copii lor adevărate în­văţătoare, să-i întovărăşească în jocurile şi în întreprinderile lor şi, ceea­ ce s’a uitat cu totul, să controleze alegerea ori şi mai bine să si aleagă singure prietinii ori prie­tinele, şi să vadă, ca supt ochiul prive­­ghetor al ei să se desvoarte în copii sin­ceritatea în purtare şi în dragostea lor pentru tovarăşii de joc şi şcoală. Femeilor d­in poporul acesta al nostru cu puţină măsură şi consideraţie, ar trebui să li se tălmăcească aceasta de ori­cine ajunge cu ele în contact. Dacă ne-am ridica acum numai cu ceva­ mai sus, la clasa semicultă, la mij­locitorii între popor şi conducători, dăm de un adevărat iad de neînţelegători şi pătimaşi, cari au scăpat din mâni frânele minţii lor zburdalnice ! Aceştia au făcut în acest Braşov, bătut de D-zeu, atâta rău, cât rău fac în alte pământuri arendaşii nebuni, cari mijlocesc între ţăran şi popor*. Vorbesc apăsat şi convingător, pă­şesc maiestos, încreţătura frunţii ori strân­­sura buzelor dau pe faţă planurile secrete, cari fierb în adânciturile creerului. Ei vreau să terorizeze şi să tiranizeze, ori cel puţin să se impună. Au un mijloc adorabil: salutul pe stradă. O temă, care interesează. Iată câte­va exemple inofensive. Un oare­care domn, mie necunoscut, mă salută odată și-a doua oară. A treia oară explicându-mi că mă va fi cunoscând, cred să-i fac plă­cerea arătându-i că-i primesc bucuros sa­lutul și deci îl salut eu întâi, el resalută după regulă, după mine. A patra oară a trebuit să-l salut întâi, căci îşi aruncase căutătura spre mâna şi pălăria mea şi era în pericol să treacă nesalutat, deşi nici azi nu-l cunosc. Al doilea ţi se presintă la o oare­care ocazie, de­sigur, numai ca să-şi câştige un salutător. Şi azi nu salută fiind­că aşteaptă să fie salutat. (Va urma). - -------------­ abonajul LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Ln 1 Aprilie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul doi al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şăse luni 12 coroane, pe trei luni 5 coroane, pe o lună 2 coroane. ADMINIS­TRA­ŢIU­NE A. :›xXX›C›››c›x›Xx^^ ULTIME ŞTIRI. BUCUPCŞti, 15 Aprilie. La alege­rea de eri pentru locurile vacante la Academia română au întrunit d-nii: N. Gane (în locul lui B. P. Haşdeu) 25 voturi contra 3, d-l Duiliu Zam­­firescu (în locul lui Olănescu) 24 vo­turi contra 4 şi profesorul Andreiu Bârseanu din Braşov (în locul lui I. Vulcan) 25 voturi contra 3. Mâne Academia română va ţinea o şedinţă publică solemnă sub preşedinţa Prin­cipelui Ferdinand. Lemberg, 15 Aprilie. Aseară mai mulţi studenţi polonezi au organizat demonstraţiuni furtunoase în faţa clă­dirilor locuite de Ruteni. Demonstra­ţiile au avut loc în diverse părţi. La societatea de asigurare ruteană mul­ţimea a fost respinsă de poliţie. Un alt grup a manifestat în faţa locuin­ţei atentatorului. La oarele 11 stu­denţii polonezi se adunară în faţa clubului rutenilor, ale cărui ferestre au fost cu desăvârşire sfărâmate. Din localul clubului se răspunse însă cu I focuri de revolver şi studenţii se ri­­­­sipiră. Pănă în prezent nu se ştie­­ dacă focurile de revolver au făcut vic­­­­time omeneşti. Ordinea n’a putut fi­­ restabilită decât după miezul nopţei. In timpul demonstraţiei s’au făcut 3 arestări. Doi din arestaţi au fost puşi imediat în libertate. La înmormântarea contelui Po­­tocky au luat parte toate autorităţile Mareşalul, contele Badeni, a ţinut din­ Pagina 3 cursul panegiric. Nu s-a întâmplat nici un incident. Lemberg, 15 Aprilie. Mama lui Sch­insky a făcut recurs contra sen­tinţei Curţii de apel, care a confirmat mandatul de arestare lansat contra ei. După amiazi vre­o 300 de stu­denţi au demonstrat în faţa univer­sităţii în contra rutenilor, cântând cântece şi ţinând cuvântări înflăcă­rate. Sunt temeri de demonstraţii din partea rutenilor. Roma 15 Aprilie. — Un prânz s’a dat de Tuttoni în onoarea princi­pelui şi principesei de Buelow. La şampanie, principele Buelow şi Tittoni au schimbat toasturi foarte amicale. După prânz a avut loc o recepţiune intimă, la care au venit ambasadorii, miniştrii şi demnitarii Cartei. Bibliografie. „Arta Română“, Nr. 3 pe Martie 1908 sub direcţia d-lui A. D. Atanasiu, are ur­mătorul sumar Eduard Caudella : Geniu, talent şi gust muzical. V. Ravici: Expozi­ţiile artistice de la Ateneul din Bucureşti, Expoziţia d-lor Gropeanu şi E. Voinescu. O. Manolachi: Iubirea lor (versuri). Ath. Theodorini: Din lipsurile Conservatorului din Iaşi. State Dragomir: Înţeles şi ex­presie. A. D. Atanasiu. Din lipsurile şcoa­­lei Artelor­ Frumoase din Iaşi (perspectivă, desemn geometric, caligrafie). Ilustraţii după tablouri de: Em. P. Bardasare. Hora de la Ţuţora. Octav Băncilă. »1907«. Cronici Abonamentul 6 lei. Pentru elevi, studenţi şi funcţionari săteşti 4 lei. In tipografia diecesană din Arad a apărut »Preste deal«, cor mixt şi solo, compus pe motive din muzica poporală ro­mână de Ioan Vidu. Preţul cor. 1.50 plus 10 bani porto. Se află la librăria »Gazetei« Braşov. Mihai Eminescu. „Poeziiu, c’o notiţă, bio­grafica de Ioan Săvnulescu. Ediţia II complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academ­e. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lewa. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 sete, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Vasile Co­nsvadă, „Băncile populare din România“. Cu un adaus informarii Preţul 1 coroană. Ecaterina Colonel Steri­a. „ Buna Me­ri­agera“. Carte de bucata praco­că, care con­ţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu, Redactor respons.: Victor Branisee.

Next