Gazeta Transilvaniei, aprilie 1908 (Anul 71, nr. 73-94)
1908-04-03 / nr. 75
Nr. 75.—1908 GAZETA TRANSILVANIEI. Rus, Borgo-Suseni, Comana, Cenada, Păuca, Miercurea, Răhău, Lancrăm, Pianul de jos, Turdaș, Dumbrava, Deda și Riul-Sadului. Elementul românesc în Dobrogea. Elementul românesc nu a ajuns încă în Dobrogea la dezvoltarea care trebuie. Pentru atingerea acestui scop avem un singur mijloc: popularea diferitelor localităţi din judeţul Tulcea cu elemente româneşti aduse din ţară. Delta Dunărei trebuie neapărat populată cu Români. Sunt câteva sate înfiinţate de fostul prefect Ion Neniţescu, dar atâta nu este destul. Opera de populare trebuie deci continuată. Și chiar era pe punctul de a fi complectată de d-1 Luca Ionescu, fost prefect în 1903—1904, dacă o schimbare de regim nu l’ar fi silit să demisioneze. Din nenorocire, prefectul conservator d-1 Hagi Anton, care a venit după d-1 Luca Ionescu, nici nu s’a gândit măcar la această arzătoare cestiune. Numai dacă delta Dunărei, a cărei întindere este foarte mare, va fi populată cu elemente româneşti, vom aşeza în mod temeinic stăpânirea noastră reală şi politică. »Voinţa Naţională« Sultanul şi împăratul Wilhelm. Despre scrisoarea autografă transmisă de Sultan împăratului Wilhelm, un înalt demnitar turc a zis următoarele: Nimeni nu ştie ce e scris în această scrisoare; ştiu numai atâta că Sultanul însuşi a regulat toate amănuntele măsurilor de siguranţă luate în vederea excursiunilor, pe cari împăratul german vrea să le întreprindă pe coastele Turciei şi că a ordonat a se trimete la coaste trei batalioane de trupe turceşti. Aceasta ca un semn de omagiu faţă de suveranul german, pentru care Sultanul are mare consideraţie. Premii pentru piese teatrale. Direcţiunea teatrului naţional din Bucureşti publică concurs pentru trei premii de câte 2000, 1000 şi 500 lei pentru piese dramatice, cari au să fie prezentate direcţiunii în decurs de doi ani. Premiile se vor decerne în Aprilie 1910. Emblemele ţârii pentru şcoalele poporale. Ministrul Albert Apponyi a înştiinţat pe toţi inspectorii şcolari din ţară, că emblemele s’au expedat deja la toate şcoalele, prin urmare inspectorii să grijească ca fiecare şcoală să le afişeze, conform legii, deasupra intrării principale, la loc vizibil. Bucuria funcţionarilor numiţi sub guvernul Fehervăry. Majestatea Sa monarchul a ordonat ca persoanelor, cari sub cabinetul Fehervăry au fost aplicaţi în serviciul statului şi cari au fost numiţi funcţionari de acest ministeriu, pe cari însă guvernul actual i-a demisionat ulterior, — celor din linia primă să li se plătească din satula privată a Majestăţii Sale lefurile şi banii de cvartir până vor trăi, iar funcţionarilor numiţi de ministerul Fehervăry să li se plătească leafa integrală pe un an odată pentru totdeauna. Sinuciderea a doi gemeni d in Budapesta s’a întâmplat alaltăeri, Luni, o scenă sfâşietoare. Doi fraţi gemeni Paul şi Nicolae Palkovics, ambii majori în statul-major, sau împuşcat. Aceşti nefericiţi serviseră mai înainte în Lemberg şi fuseseră transferaţi înainte cu un an la Budapesta. Ei locuiau împreună. In 14 Aprilie a. c., st. n., după încheierea serviciului, veniră amândoi acasă. Apoi trimiseră pe ordonanţa lor de serviciu cu nişte epistole exprese la locotenentul Hampel şi la general-maiorul Tetzgerald. Aceasta s’a întâmplat la orele 2. Pe când ordonanţa lor era încă la poştă, ofițerii se împuşcară cu revolverele lor de serviciu — unul în cabinetul său de culoare din dreapta, celalt, în cel de la mâna stângă.—Gloanţele au fost aplicate la tâmpla dreaptă. Motivul sinuciderei: Nenorociţii erau datori în poliţe cu 29.000 coroane girate de nişte domni din aristocraţia din Budapesta. Neputându-şi împlini angajamentul de onoare îşi puseră capăt vieţii în chipul arătat. Gestiunea despăgubirilor de războiu ale Turciei cătră Rusia. Din Constantinopol se anunţă că de curând s’au reluat între Poartă şi Rusia negocierile cu privire la despăgubirile datorite de Turcia încă din timpul războiului din 1877. Negocierile se referă la o sumă de 950.000 lire turceşti. E vorba acum, ca litigiul să fie supus arbitragiului tribunalului internaţional din Haga. Un delegat turc, împreună cu unul din partea Rusiei, vor pregăti protocolul care va fi supus tribunalului arbitral. Sentinţa intr’un proces scandalos. Se anunţă din Milano că în procesul scandalos cu atentatul la pudoarea a 7 copii din asilul falsei călugăriţe Fumugalli, preotul Riva a fost condamnat la 16 ani închisoare, iar directoara asilului de copii la 10 luni închisoare. Preotul Longo a fost achitat. Teribil incendiu în America. Un incendiu a izbucnit alaltăeri în mahalaua Chelsea a oraşului Boston din America, distrugând câteva edificii publice frumoase şi istorice, fabrici, magazine şi sute de case. Pagubele sunt evaluate la 12 milioane dolari, 4 persoane au perit în flăcări , sunt vreo 50 de răniţi. 15 mii de oameni au rămas fără locuinţe. Sunt temeri ca victimele să fie mult mai mari. Inundaţii în Rusia şi China. Din Charkov se anunţă că apele venind mari, 6 poduri şi uzina electrică a municipalităţii au fost inundate. Oraşul este lipsit de lumină electrică. Din Shanghai vine ştirea, că oraşul este bântuit de o inundaţie formidabilă. Sunt 2000 de oameni înecaţi, 10 persoane lovite de trăsnet, se anunţă din Gleichsdorf (Stiria) că 10 persoane, cari se întorceau de la biserică, au fost lovite de trăsnet. O fată a murit pe loc, celelalte 9 persoane au suferit grave arsuri. Maşine de sburat pentru armata austro-uungară. Ministrul de răsboiu austroungar va începe în curând construcţia de aerostate în preţ de 400 de mii de coroane. Cu construirea lor va fi însărcinat maiorul Hoernes. Cadavrul din grădina zoologică berlinezăDin Berlin se anunţă, că identitatea băiatului găsit tăiat în bucăţi în grădina zoologică a fost în fine stabilită. E un ucenic de croitorie anume Hermann Bleichert născut în Martie 1893 în Ungaria. Teatru german. Deseară se va reprezenta pentru prima oară în Brașov drama fantastică în 4 acte »Ein seltsamer ' Falk de ’englezii Stevenson şi Gumiver, iar mâne seară se va juca drama lui G. Hauptmann »Fuhrmann Hentschel«. Cea mai înaltă casă se va clădi acuma în New-York. Ea va fi de 683 urme de înaltă. Adecă va avea aproape 300 metri. Va avea 51 de etaje. Palatul va fi proprietatea societăţii de asigurare »The Metropolitan Life Insurance Co., de multe ori şi celor ce sunt situaţi binişor le lipseşte cu desăvârşire porunca minţii, care sa-i oprească de a da banul la jocul de cărţi, (unde câte unul pierde mii, dar n’are inima să dea lamasa studenţilor nici 5 bani), care sărăceşte, ori pentru rachiul omorâtor ori pentru tabacul nefolositor, în locul căruia ar fi trebuit să cumpere pâne. Ba de multe ori sunt atât de cinici, încât refuză un lucru mai greu, venit întâmplător şi mai bucuros se plimbă din colţ în colţ de stradă molfăind o bucată de pâne, ce le-a strecurat-o în buzunar nevasta, cu care abia stau de vorbă. Lenea şi fuga de muncă a părinţilor fac din copii lor hoţi de prune şi de cireşe! La lucru uşor însă şi la căpătate e îmbulzeală, curată cerşitorie. In întreg anul nu se ridică de atâtea ori pălăria, de câte ori se ridică aici în Braşov în ziua de Anul nou, când aşteaptă bacşişul oameni, pe cari nu i-ai văzut pănă atunci. Şi de câteori nu eşti păcălit, plătind înc’odată puţina osteneală a unuia, care nu ţi-ar spune pentru nu ştiu cât, că a fost deja plătit. Deci şi înşelătorie! Astfel de oameni fără o creştere morală asigurată, cărora le lipseşte în mare măsură şi ochiul deschis pentru interesele lor materiale, sunt delăturaţi cu uşurinţă de alte neamuri mai vânjoase. Şi astăzi vedeţi Scheiul în mare parte locuit şi de străini şi mulţi meseriaşi şi prăvăliaşi tot ’străini! Din mila noastră! Chiar dintr’un post ca al unui măturător de stradă se alungă Românul! Birjarii români s’au înjumătăţit deja. Şi mult mă tem, că aceeaşi soarte vor avea-o şi hamalii, şi, ceea ce ar fi o aspră lovitură, chiar şi precupeţele, tot clasă cu contingent curat românesc, cari azi sunt în stare să susţină famili, dar, un lucru foarte trist, aleargă multe pentru împrumuturi cu cari se ajutoră, nu la Români. Măcelarii se ţin încă în putere. Tuturor le-ar trebui o sfătuire sinceră şi sprijinul nostru. Noi însă trebue să ne înfundăm glasul şi să ne plecăm capul pe piept, când ne gândim, că sunt între oamenii culţi şi de cei răpăreţi, cari se gândesc numai la profitul lor bănesc, unde ar putea ajutora mult cu un sfat prietenesc ori fără să aştepte îndrumările în formă de argint sunător. Şi întocmai cum le lipseşte Braşovenilor măsura în viaţa morală, le lipseşte, câteodatâ cu desăvârşire, în relaţiile sociale. Aproape nu poţi găsi legături sociale, cari să se caracterizeze prin bucuria vădită a întâlnirii dese, prin căldura şi sinceritatea convorbirii, prin prietenie adâncă, ori între indivizi mai îndepărtaţi chiar şi numai prin bunăvoinţă cifrată. Cu rare excepţiuni privirea ochiului e totdeauna piezişă şi painjinită, bătaia inimii leneşe. Min- tea însă totdeauna ageră la scornituri ! urîte! De jos până sus în toată societatea braşoveană, cu greu rămâne unul neatins de vorbele întortochiate şi grabnice la ocară, care sboară din uşe ’n uşe ; palavrele fără număr, batjocurile ascuţite, braşoavele! încă un lucru, care nu-i la locul său! Ceea ce nu-i în alte state ori oraşe aici şi-au câştigat deja femeile: drepturile politice. Ele fac politica locală pe urma slăbiciunii bărbaţilor. Câtă vreme în mâna lor ar trebui să fie nivelarea duşmăniilor izvorâte din politica de alegeri. Unde capii duor familii s’ar duşmăni, acolo să împace femeile şi se ţie cea mai bună prietenie. Dar şi unei astfel de culturi sociale îi trebue trecut, tradiţie. Aici iarăşi lipseşte. Şi multe braşovence îşi uită de alte drepturi sociale ale lor. Că au, de pildă, datoria să fie în casă pentru copii lor adevărate învăţătoare, să-i întovărăşească în jocurile şi în întreprinderile lor şi, ceea ce s’a uitat cu totul, să controleze alegerea ori şi mai bine să si aleagă singure prietinii ori prietinele, şi să vadă, ca supt ochiul priveghetor al ei să se desvoarte în copii sinceritatea în purtare şi în dragostea lor pentru tovarăşii de joc şi şcoală. Femeilor din poporul acesta al nostru cu puţină măsură şi consideraţie, ar trebui să li se tălmăcească aceasta de oricine ajunge cu ele în contact. Dacă ne-am ridica acum numai cu ceva mai sus, la clasa semicultă, la mijlocitorii între popor şi conducători, dăm de un adevărat iad de neînţelegători şi pătimaşi, cari au scăpat din mâni frânele minţii lor zburdalnice ! Aceştia au făcut în acest Braşov, bătut de D-zeu, atâta rău, cât rău fac în alte pământuri arendaşii nebuni, cari mijlocesc între ţăran şi popor*. Vorbesc apăsat şi convingător, păşesc maiestos, încreţătura frunţii ori strânsura buzelor dau pe faţă planurile secrete, cari fierb în adânciturile creerului. Ei vreau să terorizeze şi să tiranizeze, ori cel puţin să se impună. Au un mijloc adorabil: salutul pe stradă. O temă, care interesează. Iată câteva exemple inofensive. Un oarecare domn, mie necunoscut, mă salută odată și-a doua oară. A treia oară explicându-mi că mă va fi cunoscând, cred să-i fac plăcerea arătându-i că-i primesc bucuros salutul și deci îl salut eu întâi, el resalută după regulă, după mine. A patra oară a trebuit să-l salut întâi, căci îşi aruncase căutătura spre mâna şi pălăria mea şi era în pericol să treacă nesalutat, deşi nici azi nu-l cunosc. Al doilea ţi se presintă la o oarecare ocazie, desigur, numai ca să-şi câştige un salutător. Şi azi nu salută fiindcă aşteaptă să fie salutat. (Va urma). - ------------- abonajul LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Ln 1 Aprilie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul doi al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şăse luni 12 coroane, pe trei luni 5 coroane, pe o lună 2 coroane. ADMINISTRAŢIUNE A. :›xXX›C›››c›x›Xx^^ ULTIME ŞTIRI. BUCUPCŞti, 15 Aprilie. La alegerea de eri pentru locurile vacante la Academia română au întrunit d-nii: N. Gane (în locul lui B. P. Haşdeu) 25 voturi contra 3, d-l Duiliu Zamfirescu (în locul lui Olănescu) 24 voturi contra 4 şi profesorul Andreiu Bârseanu din Braşov (în locul lui I. Vulcan) 25 voturi contra 3. Mâne Academia română va ţinea o şedinţă publică solemnă sub preşedinţa Principelui Ferdinand. Lemberg, 15 Aprilie. Aseară mai mulţi studenţi polonezi au organizat demonstraţiuni furtunoase în faţa clădirilor locuite de Ruteni. Demonstraţiile au avut loc în diverse părţi. La societatea de asigurare ruteană mulţimea a fost respinsă de poliţie. Un alt grup a manifestat în faţa locuinţei atentatorului. La oarele 11 studenţii polonezi se adunară în faţa clubului rutenilor, ale cărui ferestre au fost cu desăvârşire sfărâmate. Din localul clubului se răspunse însă cu I focuri de revolver şi studenţii se risipiră. Pănă în prezent nu se ştie dacă focurile de revolver au făcut victime omeneşti. Ordinea n’a putut fi restabilită decât după miezul nopţei. In timpul demonstraţiei s’au făcut 3 arestări. Doi din arestaţi au fost puşi imediat în libertate. La înmormântarea contelui Potocky au luat parte toate autorităţile Mareşalul, contele Badeni, a ţinut din Pagina 3 cursul panegiric. Nu s-a întâmplat nici un incident. Lemberg, 15 Aprilie. Mama lui Schinsky a făcut recurs contra sentinţei Curţii de apel, care a confirmat mandatul de arestare lansat contra ei. După amiazi vreo 300 de studenţi au demonstrat în faţa universităţii în contra rutenilor, cântând cântece şi ţinând cuvântări înflăcărate. Sunt temeri de demonstraţii din partea rutenilor. Roma 15 Aprilie. — Un prânz s’a dat de Tuttoni în onoarea principelui şi principesei de Buelow. La şampanie, principele Buelow şi Tittoni au schimbat toasturi foarte amicale. După prânz a avut loc o recepţiune intimă, la care au venit ambasadorii, miniştrii şi demnitarii Cartei. Bibliografie. „Arta Română“, Nr. 3 pe Martie 1908 sub direcţia d-lui A. D. Atanasiu, are următorul sumar Eduard Caudella : Geniu, talent şi gust muzical. V. Ravici: Expoziţiile artistice de la Ateneul din Bucureşti, Expoziţia d-lor Gropeanu şi E. Voinescu. O. Manolachi: Iubirea lor (versuri). Ath. Theodorini: Din lipsurile Conservatorului din Iaşi. State Dragomir: Înţeles şi expresie. A. D. Atanasiu. Din lipsurile şcoalei Artelor Frumoase din Iaşi (perspectivă, desemn geometric, caligrafie). Ilustraţii după tablouri de: Em. P. Bardasare. Hora de la Ţuţora. Octav Băncilă. »1907«. Cronici Abonamentul 6 lei. Pentru elevi, studenţi şi funcţionari săteşti 4 lei. In tipografia diecesană din Arad a apărut »Preste deal«, cor mixt şi solo, compus pe motive din muzica poporală română de Ioan Vidu. Preţul cor. 1.50 plus 10 bani porto. Se află la librăria »Gazetei« Braşov. Mihai Eminescu. „Poeziiu, c’o notiţă, biografica de Ioan Săvnulescu. Ediţia II complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academe. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lewa. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 sete, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Vasile Consvadă, „Băncile populare din România“. Cu un adaus informarii Preţul 1 coroană. Ecaterina Colonel Steria. „ Buna Meriagera“. Carte de bucata pracocă, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulceţuri, după bucătăria fină din România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu, Redactor respons.: Victor Branisee.