Gazeta Transilvaniei, mai 1908 (Anul 71, nr. 95-119)
1908-05-07 / nr. 100
Pagina 3, sfâşietoare venind din gară. Trenul a fost oprit imediat, dar corpurile călugăriţelor erau deja mutilate într’un chip îngrozitor. Trei călugăriţe au fost găsite moarte cu capetele despărţite de corp, 11 au fost grav rănite şi nu se crede că vor putea să scape cu viaţă. O călugăriţă a scăpat neatinsă. S’a deschis o anchetă. Ciuma 111 Venezuela. Ziarul »Central News« află că ciuma face colosale ravagii in cel mai important port al Venezuelii, la Gralia. Numărul morţilor a crescut până la 60 pe zi. Comerciul stagnează. Mulţi fug din oraş. Răspândirea limbei germane. Printre limbile mai mult în uz în lume, după ultima statistică, limba germana ocupă rândul al doilea; ea vine în urma limbei engleze, care e vorbită de 27 la sută din populaţia pământului. Limba germană e vorbită de 16 la sută din omenire, cea franceză de 14 la sută. Apoi urmează limba rusă, arabă şi italiană, întrebuinţarea fluxului mărei. Inginerul Pein a înfiinţat o societate pe acţiuni, cu capital de 50.000 de lei, spre a dura la gura Elbei o fabrică de electricitate. Va întrebuinţa fluxul şi refluxul mărei. A şi cumpărat pe ţărm la Groden 350.000 de metri pătraţi. Vrea să lumineze oraşul ■Groden şi Kuxhaven, de asemenea să poarte tramvaiele şi o cale ferată. Crede că va putea da electricitatea foarte ieftin. Dacă isbuteşte, măcar în parte, multe industrii se vor strămuta în apropiere de ţărmul mărilor cu flux şi reflux, după cum altele se vor strămuta în părţile muntoase, unde sunt cascade şi cursuri repezi de apă. Inundaţiile din Moscva. »Lokalanzeiger« află din Petersburg, că inundaţiile din Moscva au provocat pagube de peste 15.000.000 mărci. Revoluţie în China. Ziarul »Newyork Herald« află că comunicaţia între Shangai şi Meng-Tze este întreruptă. Rebelii sunt în număr de 10 mii sub conducerea militară a unor călăreţi educaţi în Japonia. Guvernul din Peking este foarte îngrijit pentru că rebelii sunt bine disciplinaţi şi dispun şi de artilerie, pe care o pot întrebuinţa cu succes. Munţii apuseni. Junia, 17 Main n. 1908. Onorată Redacţiune! In 12 Main n. c. s’a ţinut aici sinodul parochial al preoţilor gr. cat. din tractal Roşia montană. După sinod, s’a slujit de cătră preoţii, cari au fost la sinod un parastas pentru membrii răposaţi ai familiei protopopului Montani. La acest parastas au fost de faţă şi mai mulţi credincioşi. Reuniunea femeilor grecat române a fost representată prin câteva dame din comitet în frunte cu vicepreşedinta , deoarece preşedinta este bolnavă, in biserică, după sfânta liturgie, a ţinut o predică părintele Ioan Sitim de la Abrud despre datorinţele creştinilor faţă de biserică. După serviciul divin preoţii celebranţi şi cei de faţă au mers la mormântul familiei protopopului Iuliu M. Montani, unde un monument frumos din piatră cioplită a ridicat Prea On. Domn protopop Montani, ca semn de pietate şi recunoştinţă faţă de mama, soţia, sora şi 2 copii, cari îşi dorm sub glia rece somnul de veci. După slujba parastasului şi stropirea monumentului cu apă sfinţită, părintele Ioan Agârbiceanu a ţinut o vorbire bine potrivită şi foarte duioasă, care a stors lacrimi din ochii celor prezenţi, arătând în cuvinte alese datorinţele, pietatea şi recunoştinţa noastră, a celor cari încă suntem în viaţă, faţă de iubiţii răposaţi. După aceasta prea onoraţii preoţi, ■domnii învăţători şi câţiva dintre mirenii gr. cat. au fost oaspeţii Prea On Domn protopop Montani, care tot în aceeaşi zi şi-a serbat jubileul de 20 ani de când este protopop. La masa copioasă a Prea On, Protopop a fost o foarte bună dispoziţie. Jubilantele a primit mai multe telegrame de felicitare de la preoţi absenţi aparţinători tractului şi dela alţi fruntaşi mireni. Ca de obiceiu aşa şi cu aceasta ocasiune toastele s’au urmat unul după altul. Primul toast la ridicat Prea On. D-n Montani în sănătatea P. S. S. archiepisc. Şi Mitropolit Mihai, dorindu i deplină sănătate. După aceasta au urmat alte şi alte toaste în sănătatea unora şi a altora. încă la început era să înregistrez că tot în 12 Maiie, la Zlatna şi-au ţinut învăţătorii din tract adunarea lor. Voesc cu aceasta ocaziune să amintesc, că d-nii GAZETA TRANSILVANIEI, învăţători prin cântările duioase în sfânt biserică ne-au mângâiat sufletele, iar la masa Prea Or. Dr. Protopop ne-au delectat inimile. Unul dintre cei de faţă a eşit la iveală cu o ideie bună, anume şi-a adus aminte şi de pressa noastră română, şi a propus ca fiecare după putinţă se contribue cu banul său la sporirea fondului jubilar al »Gazetei«. Au contribuit următorii pentru câte un număr jubilar rămânând ca ce rezultă în plus să se adaugă la fondul jubilar al „ Gazetei“ : 1. Iuliu Pop Zalatna 2 cor., 2. Mihail Moldovan Zalatna 2 cor., 3. Vasile Costea înv. Abrudsat 2 cor., 4. Iosif Arieșan preot gr. cat. Certeje 2 cor., 5. George Giurgiu înv. Lupşa 1 cor., 6. Patriciu Palade înv. Câmpeni 1 cor., 7. Pamfiliu Giurgiu înv. Meşca 1 cor., 8. Teodor Dusa preot Petrângeni 2 cor., 9. Niculae Ungureanu preot Musca 1 cor., 10. Petru Simu preot gr. cat. Câmpeni 1 cor., 11. Nicolau Coroiu preot Ponorel 1 cor., 12. Avram Napău preot Sohodol 1 cor., 13. loan Agârbicianu preot Bucium 1 cor., 14. Tit Domșa Zalatna 2 cor., 15. George Chirila Zalatna 2 cor., 16. Irimie Constantin Zalatna 1 cor., 17. loan Furduiu, Zalatna 150 cor., 18. Traian Baicu, Zalatna 150 cor. Suma 26 cor., care sumă se trimite azi cu mandat poştal. Dela munte. Numărul nostru jubilar. Ziua apariţiunei numărului jubilar al » Gazetei Transilvaniei« se va face cunoscută publicului cetitor în curând. — Observăm, că numărul jubilar va fi mult mai voluminos decât se proiectase la început şi va cuprinde şi număroase ilustraţiuni. Preţul numărului jubilar e stabilit pentru Austro-Ungaria cu 1 coroană şi go bani, iar pentru România şi străinătate cu coroane (sau 2 Lei go bani) de exemplar. Mărindu-se ediţia suntem în poziţiune de a primi abonamente în tot timpul până la apariţiune. Venitul curat din abonamente va întră la fondul jubilar pentru ajutorarea ziariştilor şi a scriitorilor români dela noi. Canalizarea oraşului Braşov. (Instrucţiune.) — Urmare. — Dacă locul particular se află într’o depărtare mai mare de canalul suteran decât de 20 de metri, sau dacă suma tuturor conductelor de adnecsare acordate în special unui particular, întrece lungimea de 20 metri atunci plusul cheltuielilor îl poartă respectivii proprietari. Pentru fiecare loc particular face orașul un conduct de adnecsare până la marginea locului particular. Pentru ca proprietarii să-şi poată lega ţevile din fronturile caselor lor de conductele de adnecsare, oraşul le face lipit de conductele de adnecsare o bucăţică de maşinărie zisă »îmbucătură«, prin care conductul ţevilor de ploaie de pe fronturile caselor se poate lega de conductul făcut de oraş pentru adnexare. Fiindcă nu este permis a se scurge apă peste trotuar spre stradă nici din ţevile de ploie, nici din curţile caselor de o parte, iară de altă parte , fiindcă ţevile de ploaie au să servească nu numai pentru ventilarea canalurilor din stradă, ci în timp de ploaie şi pentru clătirea conductelor de adnexare, de aceea proprietarii de case sunt obligaţi a pune pe spesele proprii conducte de ţevi de ploaie suterane începând de la ţevile de ploaie de pe frontul caselor lor până la îmbucătura ce se află în conductul de adnexare, iară trotuarele sunt obligaţi proprietarii a se pune tot pe spesele proprii în starea de mai înainte. Numai la case, ale căror front este foarte lung şi unde prin urmare facerea conductului de ţevi de ploaie până la conductul de adnexare ar costa prea mult, se concede în mod ascepţional a se lega conductul ţevii de ploaie direct de canalul suveran din stradă, dar şi aceasta numai în cazul dacă proprietarul a anunţat dorinţa sa la comisia însărcinată cu facerea canalizării înainte de a se face canalul din stradă, afară de aceea dacă plăteşte spesele pentru îmbucătura ce se face lipit de canalul din stradă şi în fine dacă se obligă, că în 8 zile, socotite dela isprăvirea conductului de adnexare, va face conductul de ţevi de ploaie pe spesele proprii până în canalul din stradă. (Va urma.) ULTIME ŞTIRI. Sufiiu, 19 Mai. Eri s’a ţinut aici sub presidiul I. P. Sf. Sale Mitropolitului consistor plenar ordinar, în care s’au luat măsurile de lipsă pentru esecutarea conduselor aduse din partea sinodului archidiecezan din anul acesta. Budapesta, 19 Mai. In şedinţa de ezi s’a continuat desbaterea budgetului ministeriului de comerciu. La articolul „asigurarea muncitorilor contra boalelor şi accidentelor“ a luat cuvântul dep. democrat Brody, arătând că la reuniunile pentru asigurarea muncitorilor în caz de boală e o adevărată anarchie şi că legea nu se execută. Szerényi răspunde dând lămuriri. Viena, 19 Mai. Mai. La Monarchul sufere de o puternică tuse, care însă nu-l împiedecă să lucreze ca de obicei. Lemberg, 19 Maiu. — Un ciclon însoţit de grindină a cauzat mari pagube în districtul din Tarnopol. Pierderile sunt imense, recoltele sunt absolut distruse, arborii desrădăcinaţi, clădirile stricate, acoperişurile smulse. La Iwodaczkow un om a fost omorât şi cinci lucrători grav răniţi. Numeroase trăsuri au fost răsturnate de ciclon Insbruck, 19 Maiu. La universitatea de aci s’au produs ori scene neobicinuite după o întrunire de protestare contra suprimării cursului profesorului Wahrmund. După întrunire studenţii s’au adunat în faţa localului societăţii studenţilor clericali, unde s’au dedat la demonstraţii furtunoase. Studenţii clericali au turnat apă asupra studenţilor din stradă, cari înfuriindu-se au aruncat cu pietre asupra clădirii spărgând aproape toate ferestrele. O parte din studenţii clericali s-au postat în faţa universităţii şi au oprit pe studenţii liberali de a intra. O parte dintre studenţii clericali au pătruns şi în sală împiedecând ţinerea cursurilor. O deputăţie de studenţi clericali s’au dus la rector, şi a protestat contra faptului că profesorul Wahrmund va ţine din nou curs la universitate. Rectorul n’a vrut să le dea nici o explicaţie până când nu vor lăsa liberă intrarea în universitate. Deputaţiunea s’a retras în stradă, dar n’a ascultat de ordinul rectorului. In faţa universităţii au avut loc de asemenea incierări între studenţii clericali şi cei liberali. Rectorul universităţii a afişat pe tabla neagră o proclamaţie, prin care spune că faţă de tulburarea liniştei provocată de studenţi, închide universitatea şi suspendă cursurile până la noi dispoziţiuni. Petersburg, 19 Maiu. — In gara Tzarskoe Zelo a fost arestată ori o fată în vârstă de vreo 18 ani, care se plimba foarte agitată pe peron. Ea se dusese în sala de aşteptare a femeilor, unde se aşeză la masă ca să scrie o scrisoare. Deodată însă ea pierzându-şi mintea, începu să murmure: Unde-i bomba? Cine mi-a luat bomba? Un ofiţer de jandarmi apropiindu-se de dânsa, găsi pe masă scrisoarea, pe care ea nu scrisese încă adresa. In acea scrisoare ea anunţa pe necunoscutul ei tovarăş, că a ajuns cu bine la destinaţie şi că speră să poată duce la bun sfârşit marea misiune care i s’a încredinţat. Escortată de un mare număr de jandarmi Nr. 100.—1908, tânăra revoluţionară a fost transportată la Petersburg, unde i s’a luat un interogatoriu. Pân’acum ea a refuzat să-şi declare numele, aşa că nu se ştie nimic asupra originei sale. Poliţia crede că ea fusese trimisă la Tzarskoe-Zelo cu însărcinarea de a comite un atentat contra unei persoane sus puse. Planul acestui atentat era de a se arunca în aer trenul cu care avea să sosească acea persoană. Serajevo, 19 Maiu. In mai multe părţi ale Herţegovinei mişună număroşi propagandişti sârbi, cari răspândesc manifeste incendiare şi aţâţă poporul la o mişcare contra monarchiei Austro-Ungare. Anecdote. 1. Răzbunare. Vânătoarea se terminase; masa şi cheiul erau în toiu. Unul dintre colegi, deschise bateriile. — Am făcut, mon cher, azi, doua dublouri superbe. La vre o cinci pași de mine, într’im tufiș, sare un epure. II iau la ochi. — Pac! si-l văd de-a tumba. In căzătura lui dă peste un sitar din marginea drumului. Sbrr.... si sitarul. Pac! și ’n el. II văd căzând ca un glonţ. Inchipueşte-ţi, a căzut cu ciocul drept în ochiul epurelui şi l’a orbit. 2. Forţă de resistenţă. Un altul îi ia rândul. — Ei, domnii mei. Eu am văzut un caz şi mai ciudat. In prima goană dela valea Olăriei î mi ese o vulpe la 10 paşi. Trag... îi rup un picior de dinainte, mai trag un foc... şi-i rup şi pe cele din dărăpt. Ce să vezi? Afurisita de vulpe rezămându-se pe piciorul dinainte, ce-i mai rămăsese teafăr, şi ’n coadă, a spălat putina. G. Păcurar, Bibliografie. »Amicul Tineri mei“, valoroasa revistă pentru tinerimea şcolară, ce apare de două ori pe lună în Bucureşti sub direcţiunea d-lui Z. Moisil, conţine în numărul cel mai nou (15) dela 1 Maiu st. v. următoarele articole : Zece Mari — Unchiaşul stătos — Din poveştile vechilor Greci: Dedal şi Icar (continuare) de N. Petru-Petrescu — Corabia fermecată (continuare) — Rob şi voevod — Ghicituri. Deslegări. — Poşta Redacţiei. — Abonamentul pentru Austro-Ungaria pe an 5 coroane. A se adresa institutului de arte grafice »Minerva« Bucureşti, Bulevardul Academiei Nr. 3. Mihai Eminescu. „Poezii“, pe o notiţă biografica de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 —287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 fcte, tradusă după Shakespeare,in Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. EcnUrina Colonel Steria. „ Buna Menagerâu. Carte de bucate practică, care conţine recele de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulceţuri, după bucăUria fină din România. Preţul căiţei e de 5 coroane, pios 30 bani potto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee. Wallischhof, sanatoriu aranjat — după sistemul Dr. Lahmann — cu toate întocmrile moderne ale therapiei fisicale şi dietetice; !/i' or^' depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: MariaEnzensdorf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului : Dr. Marius Sturza.