Gazeta Transilvaniei, mai 1908 (Anul 71, nr. 95-119)

1908-05-07 / nr. 100

Pagina 3, sfâşietoare venind din gară. Trenul a fost oprit imediat, dar corpurile călugăriţelor erau deja mutilate într’un chip îngrozitor. Trei călugăriţe au fost găsite moarte cu capetele despărţite de corp, 11 au fost grav rănite şi nu se crede că vor putea să scape cu viaţă. O călugăriţă a scăpat neatinsă. S’a deschis o anchetă. Ciuma 111 Venezuela. Ziarul »Central News« află că ciuma face colosale ravagii in cel mai important port al Venezuelii, la Gralia. Numărul morţilor a crescut până la 60 pe zi. Comerciul stagnează. Mulţi fug din oraş. Răspândirea limbei germane. Printre limbile mai mult în uz în lume, după ul­tima statistică, limba germana ocupă rân­dul al doilea; ea vine în urma limbei en­gleze, care e vorbită de 27 la sută din po­pulaţia pământului. Limba germană e vor­bită de 16 la sută din omenire, cea fran­ceză de 14 la sută. Apoi urm­ează limba rusă, arabă şi italiană, întrebuinţarea fluxului mărei. Ingine­rul Pein a înfiinţat o societate pe acţiuni, cu capital de 50.000 de lei, spre a dura la gura Elbei o fabrică de electricitate. Va întrebuinţa fluxul şi refluxul mărei. A şi cumpărat pe ţărm la Groden 350.000 de metri pătraţi. Vrea să lumineze oraşul ■Groden şi Kuxhaven, de asemenea să poarte tramvaiele şi o cale ferată. Crede că va putea da electricitatea foarte ieftin. Dacă isbuteşte, măcar în parte, multe industrii se vor strămuta în apropiere de ţărmul mărilor cu flux şi reflux, după cum altele se vor strămuta în părţile muntoase, unde sunt cascade şi cursuri repezi de apă. Inundaţiile din Moscva. »Lokalanzei­ger« află din Petersburg, că inundaţiile din Moscva au provocat pagube de peste 15.000.000 mărci. Revoluţie în China. Ziarul »Newyork Herald« află că comunicaţia între Shangai şi Meng-Tze este întreruptă. Rebelii sunt în număr de 10 mii sub conducerea mi­litară a unor călăreţi educaţi în Japonia. Guvernul din Peking este foarte îngrijit pentru că rebelii sunt bine disciplinaţi şi dispun şi de artilerie, pe care o pot între­buinţa cu succes. Munţii apuseni.­ ­Junia, 17 Main n. 1908. Onorată Redacţiune! In 12 Main n. c. s’a ţinut aici sinodul parochial al preo­ţilor gr. cat. din tractal Roşia­ montană. După sinod, s’a slujit de cătră preoţii, cari au fost la sinod un parastas pentru mem­brii răposaţi ai familiei protopopului Mon­tani. La acest parastas au fost de faţă şi mai mulţi credincioşi. Reuniunea femeilor gre­cat române a fost representată prin câteva dame din comitet în frunte cu vi­cepreşedinta , deoarece preşedinta este bolnavă, in biserică, după sfânta liturgie, a ţinut o predică părintele Ioan Sitim de la Abrud despre datorinţele creştinilor faţă de biserică. După serviciul divin preoţii celebranţi şi cei de faţă au mers la mormântul fa­miliei protopopului Iul­iu M. Montani, unde un monument frumos din piatră cioplită a ridicat Prea On. Domn protopop Mon­tani, ca semn de pietate şi recunoştinţă faţă de mama, soţia, sora şi 2 copii, cari îşi dorm sub glia rece somnul de veci. După slujba parastasului şi stropirea monumentului cu apă sfinţită, părintele Ioan Agârbiceanu a ţinut o vorbire bine potrivită şi foarte duioasă, care a stors la­crimi din ochii celor prezenţi, arătând în cuvinte alese datorinţele, pietatea şi recu­noştinţa noastră, a celor cari încă suntem în viaţă, faţă de iubiţii răposaţi. După aceasta prea onoraţii preoţi, ■domnii învăţători şi câţiva dintre mirenii gr. cat. au fost oaspeţii­ Prea On Domn protopop Montani, care tot în aceeaşi zi şi-a serbat jubileul de 20 ani de când este pro­topop. La masa copioasă a Prea On, Pro­topop a fost o foarte bună dispoziţie. Ju­­bilantele a primit mai multe telegrame de felicitare de la preoţi absenţi aparţinători tractului şi dela alţi fruntaşi mireni. Ca de obiceiu aşa şi cu aceasta oca­­siune toastele s’au urmat unul după altul. Primul toast la ridicat Prea On. D-n Montani în sănătatea P. S. S. archiepisc. Şi Mitropolit Miha­i, dorindu i deplină să­nătate. După aceasta au urmat alte şi alte toaste în sănătatea unora şi a altora. încă la început era să înregistrez că tot în 12 Maii­e, la Zlatna şi-au ţinut învăţătorii din tract adunarea lor. Voesc cu aceasta ocaziune să amintesc, că d-nii GAZETA TRANSILVANIEI, învăţători prin cântările duioase în sfânt biserică ne-au mângâiat sufletele, iar la masa Prea Or. Dr. Protopop ne-au delec­tat inimile. Unul dintre cei de faţă a eşit la iveală cu o ideie bună, anume şi-a adus aminte şi de pressa noastră română, şi a propus ca fiecare după putinţă se contri­­bue cu banul său la sporirea fondului ju­bilar al »Gazetei«. Au contribuit următorii pentru câte un număr jubilar rămânând ca ce rezultă în plus să se adaugă la fondul jubilar al „ Gaze­tei“ : 1. Iuliu Pop Zalatna 2 cor., 2. Mihail Moldovan Zalatna 2 cor., 3. Vasile Costea înv. Abrudsat 2 cor., 4. Iosif Arieșan preot gr. cat. Certeje 2 cor., 5. George Giurgiu înv. Lupşa 1 cor., 6. Patriciu Palade înv. Câmpeni 1 cor., 7. Pamfiliu Giurgiu înv. Meşca 1 cor., 8. Teodor Dusa preot Pe­­trângeni 2 cor., 9. Niculae Ungureanu preot Musca 1 cor., 10. Petru Simu preot gr. cat. Câmpeni 1 cor., 11. Nicolau Coroiu preot Ponorel 1 cor., 12. Avram Napău preot Sohodol 1 cor., 13. loan Agârbicianu preot Bucium 1 cor., 14. Tit Domșa Za­latna 2 cor., 15. George Chirila Zalatna 2 cor., 16. Irimie Constantin Zalatna 1 cor., 17. loan Furduiu, Zalatna 1­50 cor., 18. Traian Baicu, Zalatna 150 cor. Suma 26 cor., care sumă se trimite azi cu mandat poştal. Dela munte. Numărul nostru jubilar. Ziua apariţiunei numărului ju­­bilar al » Gazetei Transilvaniei« se va face cunoscută publicului cetitor în curând. — Observăm, că nu­mărul jubilar va fi mult mai volu­minos decât se proiectase la început şi va cuprinde şi număroase ilu­­straţiuni. Preţul numărului jubilar e sta­bilit pentru Austro-Ungar­ia cu 1 coroană şi go bani, iar pentru Ro­mânia şi străinătate cu coroane (sau 2 Lei go bani) de exemplar. Mărindu-se ediţia suntem în pozi­­ţiune de a primi abonamente în tot timpul până la apariţiune. Venitul curat din abonamente va întră la fondul jubilar­ pentru ajutora­rea ziariştilor şi a scriitorilor români dela noi. Canalizarea oraşului Braşov. (Instrucţiune.) — Urm­are. — Dacă locul particular se află într’o depărtare mai mare de canalul suteran de­cât de 20 de metri, sau dacă suma tutu­ror conductelor de adnecsare acordate în special unui particular, întrece lungimea de 20 metri atunci plusul cheltuielilor îl poartă respectivii proprietari. Pentru fiecare loc particular face ora­șul un conduct de adnecsare până la mar­ginea locului particular. Pentru ca proprietarii să-şi poată lega ţevile din fronturile caselor lor de conduc­tele de adnecsare, oraşul le face lipit de conductele de adnecsare o bucăţică de ma­şinărie zisă »îmbucătură«, prin care con­ductul ţevilor de ploaie de pe fronturile caselor se poate lega de conductul făcut de oraş pentru adnexare. Fiindcă nu este permis a se scurge apă peste trotuar spre stradă nici din ţe­vile de ploie, nici din curţile caselor de o parte, iară de altă parte , fiindcă ţevile de ploaie au să servească nu numai pentru ventilarea canalurilor din stradă, ci în timp de ploaie şi pentru clătirea conductelor de adnexare, de aceea proprietarii de case sunt obligaţi a pune pe spesele proprii conducte de ţevi de ploaie suterane începând de la ţevile de ploaie de pe frontul caselor lor până la îmbucătura ce se află în con­ductul de adnexare, iară trotuarele sunt obligaţi proprietarii a se pune tot pe spe­sele proprii în starea de mai înainte. Numai la case, ale căror front este foarte lung şi unde prin urmare facerea conductului de ţevi de ploaie până la con­ductul de adnexare ar costa prea mult, se concede în mod ascepţional a se lega con­ductul ţevii de ploaie direct de canalul su­veran din stradă, dar şi aceasta numai în cazul dacă proprietarul a anunţat dorinţa sa la comisia însărcinată cu facerea cana­lizării înainte de a se face canalul din stradă, afară de aceea dacă plăteşte spe­sele pentru îmbucătura ce se face lipit de canalul din stradă şi în fine dacă se obligă, că în 8 zile, socotite dela isprăvirea con­ductului de adnexare, va face conductul de ţevi de ploaie pe spesele proprii până în canalul din stradă. (Va urma.) ULTIME ŞTIRI. Su­fiiu, 19 Mai. Eri s’a ţinut aici sub presidiul I. P. Sf. Sale Mitropoli­tului consistor plenar ordinar, în care s’au luat măsurile de lipsă pentru esecutarea cond­uselor aduse din par­tea sinodului archidiecezan din anul acesta. Budapesta, 19 Mai. In şedinţa de ezi s’a continuat desbaterea bud­getului ministeriului de comerciu. La articolul „asigurarea muncitorilor con­tra boalelor şi accidentelor“ a luat cuvântul dep. democrat Brody, ară­tând că la reuniunile pentru asigurarea muncitorilor în caz de boală e o a­devărată anarchie şi că legea nu se execută. Szerényi răspunde dând lămuriri. Viena, 19 Mai. Mai. La Monar­­ch­ul sufere de o puternică tuse, care însă nu-l împiedecă să lucreze ca de obicei. Lemberg, 19 Maiu. — Un ciclon însoţit de grindină a cauzat mari pa­gube în districtul din Tarnopol. Pier­derile sunt imense, recoltele sunt ab­solut distruse, arborii desrădăcinaţi, clădirile stricate, acoperişurile smulse. La Iwodaczkow un om a fost omorât şi cinci lucrători grav răniţi. Nume­roase trăsuri au fost răsturnate de ciclon Insbruck, 19 Maiu. La universi­tatea de aci s’au produs ori scene neobicinuite după o întrunire de pro­testare contra suprimării cursului pro­fesorului Wahrmund. După întrunire studenţii s’au adunat în faţa localu­lui societăţii studenţilor clericali, unde s’au dedat la demonstraţii furtunoase. Studenţii clericali au turnat apă asu­pra studenţilor din stradă, cari înfu­­riindu-se au aruncat cu pietre asupra clădirii spărgând aproape toate fere­­strele. O parte din studenţii clericali s-au postat în faţa universităţii şi au oprit pe studenţii liberali de a intra. O parte dintre studenţii clericali au pătruns şi în sală împiedecând ţinerea cursurilor. O deputăţie de studenţi clericali s’au dus la rector, şi a protestat con­tra faptului că profesorul Wahrmund va ţine din nou curs la universitate. Rectorul n’a vrut să le dea nici o explicaţie până când nu vor lăsa li­beră intrarea în universitate. Deputa­­ţiunea s’a retras în stradă, dar n’a ascultat de ordinul rectorului. In faţa universităţii au avut loc de asemenea incierări între studenţii clericali şi cei liberali. Rectorul universităţii a afişat pe tabla neagră o proclamaţie, prin care spune că faţă de tulburarea li­­niştei provocată de studenţi, închide universitatea şi suspendă cursurile până la no­­i dispoziţiuni. Petersburg, 19 Maiu. — In gara Tzarskoe Zelo a fost arestată ori o fată în vârstă de vre­o 18 ani, care se plimba foarte agitată pe peron. Ea se dusese în sala de aşteptare a femeilor, unde se aşeză la masă ca să scrie o scrisoare. Deodată însă ea pierzându-şi mintea, începu să mur­mure: Unde-i bomba? Cine mi-a luat bomba? Un ofiţer de jandarmi apro­­piindu-se de dânsa, găsi pe masă scri­soarea, pe care ea nu scrisese încă adresa. In acea scrisoare ea anunţa pe necunoscutul ei tovarăş, că a a­­juns cu bine la destinaţie şi că speră să poată duce la bun sfârşit marea misiune care i­ s’a încredinţat. Escor­tată de un mare număr de jandarmi Nr. 100.—1908, tânăra revoluţionară a fost transpor­tată la Petersburg, unde i­ s’a luat un interogatoriu. Pân’acum ea a re­fuzat să-şi declare numele, aşa că nu se ştie nimic asupra originei sale. Poliţia crede că ea fusese trimisă la Tzarskoe-Zelo cu însărcinarea de a comite un atentat contra unei per­soane sus puse. Planul acestui aten­tat era de a se arunca în aer trenul cu care avea să sosească acea per­soană. Serajevo, 19 Maiu. In mai multe părţi ale Herţegovinei mişună numă­­roşi propagandişti sârbi, cari răspân­desc manifeste incendiare şi aţâţă poporul la o mişcare contra monar­­chiei Austro-Ungare. Anecdote. 1. Răzbunare. Vânătoarea se terminase; masa şi cheiul erau în toiu. Unul dintre colegi, deschise bateriile. — Am făcut, m­on cher, azi, doua du­­blouri superbe. La vre­ o cinci pași de mine, într’im tufiș, sare un epure. II iau la ochi. — Pac! si-l văd de-a tumba. In căzătura lui dă peste un sitar din marginea drumului. Sbrr.... si sitarul. Pac! și ’n el. II văd căzând ca un glonţ. Inchipueşte-ţi, a căzut cu ciocul drept în ochiul epurelui şi l’a orbit. 2. Forţă de resistenţă. Un altul îi ia rândul. — Ei, domnii mei. Eu am văzut un caz şi mai ciudat. In prima goană dela valea Olăriei î mi ese o vulpe la 10 paşi. Trag... îi rup un picior de dinainte, mai trag un foc... şi-i rup şi pe cele din dărăpt. Ce să vezi? Afurisita de vulpe rezămându-se pe piciorul dinainte, ce-i mai rămăsese teafăr, şi ’n coadă, a spălat putina. G. Păcurar, Biblio­gr­­af­ie. »Amicul Tineri mei“, valoroasa re­vistă pentru tinerimea şcolară, ce apare de două ori pe lună în Bucureşti sub di­recţiunea d-lui Z. Moisil, conţine în numă­rul cel mai nou (15) dela 1 Maiu st. v. următoarele articole : Zece Mari — Unchiaşul stătos — Din poveştile vechilor Greci: Dedal şi Icar (con­tinuare) de N. Petru-Petrescu — Corabia fermecată (continuare) — Rob şi voevod — Ghicituri. Deslegări. — Poşta Redacţiei. — Abonamentul pentru Austro-Ungaria pe an 5 coroane. A se adresa institutului de arte grafice »Minerva« Bucureşti, Bulevar­dul Academiei Nr. 3. Mihai Eminescu. „Poezii“, pe o notiţă biografica de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 —287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 f­cte, tradusă după Shakespeare,­­in Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. EcnUrina Colonel Steri­a. „ Buna Me­­nagerâu. Carte de bucate practică, care conţine recele de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatina, creme, conserve, dulce­ţuri, după bucăUria fină din România. Preţul căiţei e de 5 coroane, pios 30 bani potto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisee. Wallisch­hof, sanatoriu aranjat — după sistemul Dr. Lahmann — cu toate întocm­rile moderne ale therapiei fisicale şi dietetice; !/i' or^' depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Ma­ria­­Enzensdorf bei Wien. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului : Dr. Marius Sturza.

Next