Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)
1908-08-05 / nr. 172
Nr. 172.—1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. Scrisoarele la Cluj. — August n. 1908. Prin denumirea părintelui Dr. luliu Florian, prim capelan în Cluj, pierde parochia Clujului un bun preot, dar câștigă armata imper. reg. un bun părinte sufletesc al feciorilor de legea românească unită cu Roma. In 4 ani de zile cât a funcţionat în Cluj păr. Dr. Florian şi-a câştigat dragostea poporului şi stima domnilor. S’a văzut la despărţire în 2 August. In decursul predicei din urmă, rostită de pe amvon mulţi au plâns. Iar când la sfârşitul liturgiei protopopul Dr. Dăianu, în cuvinte alese şi emoţionat, a desfăcut legăturile canonice şi de frăţietate, încheiate tot în biserică, înainte cu 4 ani, mulţi au aclamat cu lacrimi în ochi. După si. liturghie în mijlocul poporului adunat la cancelaria parochială d-l Ladislau Papp, asesor la scaunul orfanal în pensiune, printr’un discurs însufleţit a făcut o sărbătoare frumoasă din ziua onomastică a parochului (era sf. Ilie) şi din despărţirea cooperatorului său. Cuvântările ce au urmat din partea celor doi preoţi sărbătoriţi au resuscitat în inimele auzitorilor cele mai alese sentimente. Duminecă în 9 August cină comună în onoarea d-lui Dr. Florian la »Hotel Panonia«, iar Marţi, în 11 August d-l protopop a dat în casa parochială o cină de adio, la care s’au întrunit număroşi reprezentanţi ai societăţii române din Cluj. In cursul serii un modest, dar harnic credincios, din rândul muncitorilor a surprins pe Dr. Florian ca un frumos cadou de suvenire din partea poporenilor. Cu astfel de bune impresii ne-am despărţit ce capelanul Clujului Dr. Florian, care în aceiaşi seară a pornit la Viena. In locul dânsului e denumit deja d-l Eug. P. Păcurariu preot tânăr zelos, care ca preşedinte al »reuniunei socialilor« şi ca director al despărţământului »Asociaţiunei« desvoaltă şi o puternică activitate culturală. Prelegerile ce le-a ţinut cu »schiopticonul» în Feleac, Feneş, Tic, au avut efect neaşteptat. A vorbit despre Roma şi uneori a trebuit să repeteze de 2 — 3 ori prelegerea sa. In urma unei invitări ce a primit-o cu »schiopticonul« procurat de »Economul«, a luat parte şi la adunarea generală a despărţământului Ludoş, în Ludoşul de Mureş,unde asemenea a avut mare efect prelegerea sa. Sincer. ŞTIRILE ZILEI. —2 August v. Plecarea trunelor la manevre din garnizoana Braşovului. Manevrele de brigadă şi de divizie ale armatei comune vor avea loc anul acesta în ţinutul dintre Cohalm şi Pene şi se vor sfârşi cu ziua de 12 Sept. n. Din garnizoana Braşovului a plecat Vinerea trecută batalionul III al regimentului de infanterie Nr. 2. Regimentul de inf. Nr. 50 pleacă la 19 August, iar reg. de artilerie la 21 Aug. n. Ziarul român ese care va apare în curând în Salonic — de trei ori pe săptămână, în tipografia lui proprie — va purta numele ^Deșteptarea^. Guvernul otoman a dat autorizaţia necesară. Epilogul alegerii de la Ugra, in anul 1906, scrie »Tribuna«, alegerea din cercul Ugrei a fost una din luptele electorale cele mai înverşunate între români şi unguri. Alegătorii candidatului român dr. Dumitru Lascu au fost învinşi de majoritatea ungurească ajutată de o mică ceată de trădători români, cari au votat pentru jidănaşul Halász Lajos. Nu au fost nici atâta de ajuns, căci tribunalul din Oradeamare a chemat pe patruzeci şi doi de alegători români în judecată pe motiv, că ar fi »aţîţat« şi »terorizat« pe alegătorii potrivnici. Pentru aceasta au fost osândiţi de tribunal: Gheorghe Botoş, la un an temniţă, Ioan Neghi şi Teodor Negru la câte 9 luni, iar Teodor Neghi la şase luni. Curtea de apel din Oradea-mare a redus pedeapsa în chipul următor: Gheorghe Botoş la nouă luni; Neghi la trei luni; Negru două luni şi Teodor Neghi o lună. A doua aniversare a fondării »Vetrei Luminoase«. Vineri s’a serbat în Bucureşti cu o deosebită solemnitate, a doua aniversare a fondării institutului »Vatra Luminoasă« Regina Elisabeta, în localul din calea Moşilor Nr. 142. Corul orbilor a deschis festivitatea cântând »Imnul regal«. Părintele V. Constantinescu a oficiat un serviciu divin. D. R. Monske, directorul fundaţiei, a făcut istoricul »Vetrei«, arătând progresele realizate din toate punctele de vedere în anul din urmă. Regina Elisaveta a trimis cu acest prilej următoarea telegramă: »Din toată inima sunt de faţă la aceasta serbare de bucurie. Dumnezeu ne-a ajutat în toate zilele, şi cu belşug ne-a umplut. Directorului şi manilor copiilor mei mai greu loviţi de soarte, toată iubirea şi recunoştinţa pentru lucrul lor şi devotamentul neţărmurit. In acest moment îmi vine vestea din Colonia despre un clavir de concert şi de 40.000 Iei, cari vor sosi în curând. Lipsă de medici militari. In primăvara anului acestuia medicii militari din armata austro-ungară au cerut îmbunătăţirea salariilor. Conducerea militară a refuzat însă. Acum un grup de 30—40 inşi şi-au înaintat abzicerea şi este de temut, că încă mulţi alţii vor urma. In cazul acesta se prevede o scădere de 40—50 de percente a posturilor de medici militari. Contramandarea manevrelor române. Pentru a putea, fără a depăşi suma bugetară prevăzută, să se facă şi manevrele obicinuite regionale şi o încercare a modului de funcţionare a nouei legi de organizare a armatei, chemând contingentele prevăzute printr’însa, s’a luat hotărîrea a se renunţa pentru anul acesta la manevrele regale cu participarea de trupe în diferite corpuri de armată şi a se da specială atenţiune manevrelor de brigăzi. »V. N.« Cununie. Mărioara Velican şi Dr. Victor Gerasim ne anunţă cununia lor, care se va celebra în 28 August a. c. la oarele 42 p. m. în biserica gr. cat. din Alba-Iulia—Lipoveni. Alba-Iulia, August 1908. Hunedoara. Serviciul creştinilor în armata turcească. Din Constantinopol se anunţă, că Statul major general al armatei turceşti lucrează actualmente la regulamentul privitor la serviciul militar al nemohamedanilor Revolta unor turci pe un vapor românesc. Din Alexandria se anunţă, că vaporul »România«, cu 500 de turci şi armeni, n’a putut să-şi urmeze Sâmbătă drumul spre Constantinopol, şi s’a reîntors aci, fiindcă o revoltă s’a produs printre aceşti fugari repatriaţi, din cauza împărţire! hranei. Poliţia supraveghează vaporul; instigatorii au fost arestaţi. Urmările furiei turbărei. Iuliu Sin, supraveghetorul lucrătorilor din fabrica de vagoane din Oradea, a fost apucat Sâmbătă de furia turbărei. El a început să ţipe şi se aruncă asupra lucrătorilor sfişiind pe 6 dintr’înşii. Turbatul a fost dus la spital, unde se află pe moarte. Cei şase lucrători au fost supuşi tratamentului antirabic. Moartea unui general al armatei române. Vineri a încetat din viaţă la Focşani, generalul în rezervă Gheorghiu, comandor al mai multor ordine române şi străine. Cea mai rentabilă poştă din lume o are Marea Britanie. Veniturile întrec acolo cheltuelile cu aproape 128 mil. fr. In al doilea rând vine Rusia cu un plus de peste 116 şi jum. mil. fr. Germania e în rândul al treilea cu 94 şi trei sfert.; poşta franceză dă un excedent de 48 şi un sfert mii. fr. Excedente relativ mari le găsim în Japonia (19 şi jum. mii.), Spania (18), Belgia aproape 18, Ungaria cu peste 15 jum. Poşta Statelor Unite nu dă nici un excedent, din contră cere un adaus de peste 53 jum. mii. fr. O petrecere românească în favorul „fondului ziariştilor“. Dăm loc cu plăcere invitării de mai jos, exprimând în mod anticipativ mulţumitele noastre prea stimatelor doamne, domnişoare şi domni din comitetul aranjator pentru gândul şi scopul frumos şi românesc, ce l-au avut în vedere la aranjarea petrecerei în favorul fondului ziariştilor români: »Invităm cu drag pe toţi românii de bine la petrecerea de vară ce va avea loc în sala cea mare dela »Fazanul de Aur« din Moci la 23 August st. n. 1908. Preţul de intrare: de persoană 2 c., de familie 4 cor, dar cu al patrulea începând tot membrul de familie mai pluteşte 1 cor. Venitul curat se va da „Fondului ziariştilor“, începutul ia 8 oare seara. Suprasolvirile se vor curta cu mulţămită prin ziare. Mâncări şi beuturi se afla la hotel. Comitetul aranjator: D-na Mimi Ciortea. D-soarele: Lena Boeriu, Lucreţia Bozac Viorica Bozac, Anuţa Caliani, Irina Dulan, Leona Cormoş, Ella Moga, Florica Moga, Sofica Tintişan, Tini Vulcu. D-nii : loan Avram, abs. de com., loan Berlian, ing. în drept; Aurel Blaga, ing. în drept; Iuliu Caliani, când. de adv.; Oct. Constantin, contabil ; Liviu J. Dan, când. de adv.; Sever C. Dan, când. de adv.; Romes Dan, student; Aur. Fulea, când. de adv.; Grigore Gherman, când. de adv.; Iuliu Gherman, înv.; Teodor Giurgiu, rig. în drept; Iuliu Haţiegan, med. rig.; Vasile Hossu, rig. în drept.; Drd. Ieronim Leoca, med. rig.; Simion Leoca, propr.; Iosif Macaveiu, când. de adv.; Basil Moga, stud. com. sup.; Teofil Moldovan, când. de adv.; Dr. Emil Mureşianu, când. adv.; Remes J. Muntean, când. adv.; Simeon Nemeş, când. de adv.; Ioan Pop, teolog; Alexandru Pop, stud. med.; Iustin Poruţiu, teolog; Augustin Raţiu, când. de adv.; Alexandru Rus, teolog abs.; Virgil Rusu, ing. în drept; Traian Şinteu, când. adv.; Victor Suciu, când. adv.; Petre Suciu, când. de prof. NB. Cei ce doresc să-i aştepte trăsuri la gară să scrie d-lui Liviu J. Dan, Mocs, tot aici să se trimită şi ofertele benevole. Damele sunt rugate să se prezinte în costume româneşti. Convocare. Prin acestea vin a convoca pe toţi membrii ai Asociaţiunei şi pe toţi care se interesează de cultura poporului român la adunarea despărţământului Mociu, ce se va ţinea în Mociu la 23 August 1908 la 3 ore postmeridiane în sala şcoalei gr. or. cu următorul progam : 1) Deschiderea adunărei prin directorul despărțământului. 2) Raportul secretarului despre agendele anului 1908. 3) Raportul cassarului despre starea cassei. 4) Alegerea a 2 comisiuni, una pentru censurarea raportului secretarului și cealaltă pentru censurarea raportului cassarului şi pentru înscrierea de membrii noi. 5) Alegerea directorului despărţământului, devenit vacant prin abzicerea d-lui advocat Dr. Victor Moldovan. 6) Comisiunile îşi fac referatele lor. 7) Cetirea disertaţiunilor, care vor avea a se insinua cu 3 zile înainte la direcţiunea despărţământului. 8) Alte propuneri. 9) încheierea adunărei. . Imbus, la 14 August 1908. Auxenţiu Mureşianu, Emil Pop, dir. subs. secret. Varietăţi. O frumoasă pildă poate să fie Elveţia pentru poliţiile statelor europene în ceia ce priveşte atitudinea faţă de partea sălbatică a automobilismului. Sunt chiar cantoane sau anumite regiuni, pe cari automobilele n’au dreptul de trecere. Drumul Simplonului şi încă câteva nu sunt libere pentru trecerea automobilelor, decât cel mult odată pe săptămână — şi în multe sate se poate ceti următorul aviz: Automobilul la pas.— Amendă: trei lei. — Plata la cancelaria comunală. De bună seamă trebuie să le vie greu să fie siliţi s’o ia la pas automobiliştilor noştri, cari sunt deprinşi să treacă în fugă nebună prin uliţele satelor şi oraşelor, mai prosteşte decât pe câmpul Bărăganului, încât iţi vine să crezi, că sunt apucaţi de altceva.. Dar trebuie să se ştie, că Elveţia e o ţară democratică, unde un cetăţean, oricât de bogat ar fi şi orice nume ar avea, nu se poate juca cu viaţa şi cu liniştea semenilor săi. * Pentru acei cari cred, că numai femeia e vanitoasă, e interesant de cunoscut următoarea anecdotă, pe care o doamnă a povestit’o într’un cerc tot de doamne : La o masă mare, care s’a dat în castelul X, şi unde erau de faţă mai mulţi bărbaţi decât dame, conversaţia a luat o întorsătură răutăcioasă împotriva femeilor — şi se discuta în special »dacă femeia e vanitoasă«. Atunci doamna Z., după ce ii constată pe toţi bărbaţii de acord a considera pe femeia de vanitoasă, mai spune următoarele : — Sunteţi toţi de aceeaşi părere, domnilor, că femeia e vanitoasă. Dar daţi-mi voie să fac o mică observaţie în toaleta unuia dintre d-voastră. In sfârşit acel dintre d-voastră, care ar putea fi considerat ca cel mai frumos şi elegant, a uitat să-şi puie cravata. La aceste cuvinte toate manile se îndreptară spre gât, dar cu o singură mişcare. — Şi acum sunteţi de părere, domnilor — zice femeia părăsind sala — că numai femeia este vanitoasă? Povestirea a fost ascultată cu o atenţie rară şi aplaudată cu căldură de auditorul prezent — format din fericire numai din femei... M ULTIME ŞTIRI. Constantinopol. 17 August. Ziarele turceşti publică programul guvernului. Programul declară, că guvernul e ferm hotărît a dirige afacerile statului respectând pe deplin drepturile de suveranitate ale sultanului, drepturile consiliului de miniştri, şi cele ale parlamentului precum şi drepturile poporului. Pentru a se ajunge la acest scop, nu se poate aştepta până ce parlamentul să modifice sistemul administrativ şi câteva legi vechi şi de aceea s’a hotărît să se considere ca desfiinţate toate ordinile şi toate instrucţiunile, cari nu vor fi conforme cu litera şi spiritul Constituţiunei. Pentru a remedia actuala situaţiune financiară s’a hotărât să se reducă într’o însemnată măsură numărul funcţionarilor, să se reducă lefurile disproporţionate, iar funcţionarilor cari ar rămânea pe din afară, să li se servească provizoriu o leafă pentru ca în mijlocul bucuriei să nu fie mii de familii în mizerie şi întristare. Spre a face faţă câtorva cheltueli urgente, guvernul se va sili să facă mici împrumuturi şi cele mai mari economii posibile. Acestea ca măsuri provizorii. Măsurile definitive ce se vor studia, vor fi supuse aprobării parlamentului. Glume. Un pahar cu apă, că mor de căldură, geme unul, căzând mototol pe stradă. ...După ce d-l Ionescu înghite apa dintr’o sorbitură, căscând ochii mari, întreabă pe cel care-i adusese paharul: — Tu eşti, Nae? — Eu, d-le Ionescu. — Nae te rog fi bun şi spune-mi cum te chiamă, căci eu ţi-am uitat numele de botez. Bibliografie. Vasile C. Osvadă. „Băncile populare de România“. Cu un adaus informativ Preţul 1 coroană Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioai Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porta 10 bani. Octavian Goga. „Poezii premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecatrina Colonel Steria. „Buna Manageră“. Carte de bucate practică, care conţine repere de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulcţuri, după bucătăria fină aia România. Preţul cărţai e de 5 coroane, plus 80 bani porti. »C i p r i a n P o î* nmbrest u, icoane din frământările unui suflet de artist.« De Dr. Valeria Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Polimvbescu, după ultima fotografie. Preţul unui exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin librăria »Gazetei«. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branise© Wallischhof, sanatoriu aranjat — după sistemul Dr Lahinami — cu toate întocmirile modern ale therapiei fisicale şi dietetice; 1/2 pr depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: M a r ia-Enzensdorf bei Wen. Cu desluşiri şi prospecte stă la diposiţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului . Dr. Marius Slum