Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)

1908-08-12 / nr. 176

Nr. 176 - 1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Adunarea decide înaintarea unei adre­se în acest sens cătră casa deputaților. Cu compunerea acelei adrese încrede biroul, iar cu prezentarea pe deputatul cercului electoral­. Această propunere s’a primit cu una­nimitate între animate aprobări. Fiind obiectele ordinei de zi rezolvite, d-l Dr. Ioan Papp, ca preşedinte al adu­nării rosteşte un scurt dar frumos cuvânt de încheiere în care roagă poporul adunat să părăsească locul adunării în ordine şi cu demnitate,­­ apoi laudă însufleţirea femeilor, în special a damelor române din Brad şi jur, cari au luat şi ele parte cu multă însufleţire la adunare, precum tot­deauna lucră şi simţesc româneşte. încheierea adunării la 27* *. Deputatul Ioan Suciu a parcurs în 20 August cu trăsura satele de pe drumul Brad—Băiţa—Deva şi în special de Băiţeni s’a despărţit cu promisia : Nu peste mult întâlnire în Băiţa. Raportorul: „Fraternizare intre români şi unguri'*. Sub titlul acesta cetim în »Bud. Hír­lap« de azi următoarele: In ziua de Sf. Şte­fan, »Uniunea corală ungară« a organizat o serbare la care a fost invitat şi corul societăţii corale ungare din Bucureşti. Odată cu acest cor au sosit, fiind invitaţi şi mai mai multe familii româneşti din România. Românii au vizitat împreună cu membrii societăţii corale ungare din Bu­cureşti curiozităţile din Budapesta şi au luat parte şi la solemnitatea obicinuită a Sf. Ştefan.” Preşedintele Uniunei corale ungare din Ungaria aflând de bunele raporturi dintre românii şi ungurii din Bucureşti, a oferit aseară un banchet în onoarea bu­­cureştenilor, banchet la care au fost invi­taţi şi excursioniştii români. Seria toastu­rilor a fost deschisă de d. Iosef Zseny, preşedintele uniunei corale ungare din Budapesta, care a salutat pe români ca pe membrii unei naţiuni cu care ungurii au trăit în raporturi de alianţă pe timpul principelui Georg Rakoczy, raporturi cari au slăbit însă acum din­ cauza unei pro­vocate de anumite cercuri în mod artif­icial. Oratorul constată însă din faptul, că salută şi români ia cercul societăţii ungare din Bucureşti, că în cercurile societăţei române n’a dispărut încă amintirea lupte­lor comune dintre unguri şi români. Con­stată în acelaş timp faptul înbucurător, că găseşte şi dincolo de Carpaţi adepţi ai ideei, după care cele d­ouă naţiuni vecine sunt prea legate întru apărarea drepturi­lor lor naţionale şi de stat ca să renunţe la amiciţia dintre ele. La acest salut a răspuns d. Dumitru Stătescu în terminii următori: »In urma apelului societăţii corale ungare din Bucureşti au venit să viziteze Budapesta şi mai mulţi funcţionari şi in­dustriaşi români. Ne bucurăm că putem fi aci şi că ne am pi­ut convinge de simpatia ■ce o aveţi pentru noi, convingerea pe care o vom păstra la reîntoarcerea noastră în patrie. Doresc, ca şi d-voastră să ne ţineţi în această bună amintire«­ Toastul, zice »B. H.« a fost salutat cu aplauze furtunoase şi muzica şi corul societăţii au întonat marşul lui Rakoczy. A vorbit apoi d. Nic. Constantinescu, care a preamărit cântecul maghiar, zicând Parcă ţinea mai mult să dea de ştire ce­luilalt : uite, sânt şi eu aci, — dar ce anume vreau, singur nu ştiu. Eu unul aş preferi să se ia de cap idealismul cu realismul, decât »lasă-mă ca să te las«, ce adăposteşte o completă ne­­facere. Ce folos de desinteresare dacă n’o mai poţi deosebi de neinteresare. * Tot aşa un moment de încleştare su­fletească a fost acela, când un învăţător vorbea de cearta între preot şi învăţător, ca de o piedecă a activităţii culturale la sate. Iarăş se vedea pe faţa tuturora grija nu cumva să se închripe o discuţie mai aprinsă, o ceartă. Presidentul însă a ştiut-o înăbuşi în germene. (Mă plâng aci, de neorânduială,ca să nu zic mai mult, cum se fac discuţiile cu astfel de prilejuri!!) De­ aceeaşi soarte avu parte încă o temă. Tema safevată de părintele Pătcaş , de a căuta să promovăm interesele materiale ale ţărănimei prin »Astra«, dacă vrem să o câştigăm pentru »Astra«!! Aceleaşi cauze, tema prea timid susţinută, groază de dis­cuţie, graba cea mare de a trece mai de­parte. Zău, păcat de treabă. Va veni o­­ vreme, când problema atinsă de părintele Pătcaş, va stârni încă multe valuri !! Peste tot acestei şedinţe de a doua zi trebue să i­ se dea toată importanţa şi tot răgazul. Altfel îşi perd tot rostul adu­nările generale. Dările de seamă se pot face şi controla tot aşa de bine, chiar mai bine, şi în scris, de-acolo din Sibiiu. La şedinţele acestea, trebue să se facă cât de multă a discuţie. Chiar o încăierare mai bucuros, decât lipsa discuţiei ! A doua şedinţă deci nu trebue strâm­­torată între orele 10—12 înainte de amiazi, ci lăsată pe toată înainte de amiază şi dacă e e nevoie şi toată după ameaza. Trebue dat teren discuţiei, mai cu seamă între împrejurările de acum. In presă, la noi nu se mai pot porni largi discuţii serioase. Cauzele — să rămână. Chiar dacă se pornesc, şi se iveşte o ide­e nouă, ea nu se poate impune. Când ar fi să se ia hotărâre — la adunarea gene­rală — discuţia tot ar trebui luată iarăşi dinainte. Va să zică tot acolo ajungem. Încheiem cu dorinţa mai multora, pe viitor mai mult timp pentru discuţii, şi în discuţie poziţii mai hotărâte ! 8. C. D. între altele, »ca n'a auzit încă un cântec asemenea celuia ce l’a auzit acum şi n’a văzut încă naţiune care să se entuzias­meze pentru un cântec, ca naţiunea un­gară«. Toastul a fost salutat cu mare en­tuziasm. Capela a intonat apoi un cântec românesc, care a provocat de asemenea furtuni de aplauze. Au mai urmat apoi şi alte toasturi de ambele părţi. »Intre pahare« — se spune multe... verzi şi uscate. ŞTIRILE ZILEI. — 11 August v. Ziua naşterii Maj. Sale Monarchului a fost serbată cu mare pompă bisericea­scă în Sibiu şi Blaj. In catedrala din Sibiiu s’a oficiat serviciul divin de însuşi I. P. S. S a Mitropolitului loan Meţian cu mare asi­stenţă. In Blaj s’a celebrat sf. liturgie din partea Veneratului Capitlu şi s’a dat în curtea Escelenţei Sale Mitropolitului Mihali o masă festivă. I. P. S Sa n’a luat parte la serbare fiind cam bolnav. Congresul studenţilor români. Din Iaşi se anunţă că congresul studenţesc va avea loc cu siguranţa la Iaşi în zile­le de 7 şi 8 Septemvrie­­. Se crede că vor participa 400 de studenţi români din toate ţările locuite de români. Şedinţele vor avea loc la teatrul naţional. Se crede că vor sosi în Iaşi şi d-nii Delavrancea şi Maiorescu, cari vor ţine studenţilor câte o conferenţă cu subiect naţional. La alergarea tre­cui aranjată acum două săptămâni de ofiţerii escadronului de cavalerie staţionat în Râşnov a obţinut — precum ni­ se comunică — premiul prim d-l sublocotenent Zeno Puşcariu, care a câştigat premiul prim în acest an şi la aler­gările din Sibiiu. Tânărul ofiţer român este fiul d-lui jude de curte­­. p. Dr. I. Puşcariu. Noul metropolit în Macedonia. Din Constantinopol se anunţă că exarchatul bulgar pregăteşte o notă cătră Poartă, pentru a cere conform firmanului din 1870 şi în baza demersurilor făcute de exarhat, aprobarea creărei unui sinod. In această nota se va exprima apoi dorinţa de a se înfiinţa 10 noui mitropolit în Macedonia şi vilaetul Adrianopole. Actualmente sunt în Macedonia 7 metropolii bulgare. Pentru masa studenţilor români din­­Braşov s-au făcut următoarele contribuiri: d-1 Petru Scheeser sum­a de 20 cor. în loc de cunună pe mormântul regretatului Taci­e Stănescu ; d-1 Axente Moşoiu notar în Bran 10 cor. în loc de cunună pe mor­mântul nepoatei sale Elisa Matei n. Co­­maniciu şi banca »Şercăiana« din Şercaia 50 cor. Primească generoşii donatori sinceriie noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoaldor medii gr. or. rom. din Braşov. Necrolog. Ni­ se comunică că Sâmbătă a încetat din viaţă Alchibiade Sardelly, directorul celui mai vechil­ ziar grecesc din Bucureşti ,Iris, în etate de 42 ani, stabilit în urma conflictului greco-român în Braşov. De la magistratul oraşului primim spre publicare următorul aviz: În timpul din urmă consumul de gaz atât pentru ilumi­­­­nare cât şi pentru industrie s’a urcat­­­­oarte tare, încât tot gazid ce se produce­­ în uzina de gaz orăşenească cu aparatele şi maşinăriile esistente — se vinde de nu rămâne nici un prisos Facem deci atenţi pe toţi aceia, cari intenţionează a instala de nou respective a introduce gaz fie pen­tru iluminare, fie pentru vreo industrie, că pentru ins­tal­aţi­uni nouă de gaz nu se mai poate da gaz, pană ce nu se va re­construi uzina de gaz ezistentă respective pană ce nu se va reedifica uzina de gaz orăşenească după cum s’a plănuit deja. Asupra acestei cestiuni va decide on. re­prezentanţă orăşenească. D'jgra »Quo vadis«. Se­ ştie că ro­manul lui Tolstoi »Învierea« a fost dra­matizat, de asemenea s’a făcut din el şi libret pentru operă. E vorba ca şi din Quo vadis? al lui Sienkiewicz să se facă o operă muzicală. Întâiul care a apărut în public cu o dramă Quo vadis? a fost fiul Sahrei Bernardt, ”iar după el marele duce rus Constantin Constantinovici. Dânsul a publicat anul trecut o dramă »Quo vadis?« Acum Henri Gain a scris pentru Jean Nougis un libret pentru o operă »Quo vadis? Opera va fi reprezentată în Monte Carlo în stagiunea viitoare, 400 lucratori escluşi de la muncă. Din Budapesta se anunţă că între lucrătorii şi patronii fabricelor de cherestea s-a des­chis de mult o puternică campanie. Pa­tronii au respins toate cererile lucrătorilor pentru îmbunătăţirea situaţiei lor, amenin­­ţându-i cu excluderea totală de la lucru. Acum patronii aflând că lucrătorii ţin con­­ferenţe pentru ai sfii să le mărească sa­lariile, şi-au pus planul în aplicare. Sunt escluşi de la muncă 4000 lucrători. E de prevăzut o luptă puternică, deoarece lu­crătorii sunt hotărâţi să nu cedeze până nu li­ se vor împlini cererile. Mişcarea tinerilor ruşi. La departa­mentul poliţiei din Petersburg s-au primit denunţări cum că în urma succesului re­portat de mişcarea tinerilor turci, au în­ceput să se formeze şi în Rusia comitete de tineri ruşi cari îşi propun să facă pro­pagandă revoluţionară în armata rusă. Po­liţia a făcut număroase arestări şi perchi­­ziţiuni în legătură cu acest denunţ. Miş­carea revoluţionară prinde teren din ce în ce mai mare în armată. Telefonul fara fir. »Kölnische Zeitung« afla din New-York, că directorul societăţii radio-telefonice Duforest a iscălit un tra­tat cu guvernul francez spre a lega prin telefonul fără fir turnul Eiffel de 300 de metri din Paris cu edificiul »Abbetesse« din New-York, care are 46 etaje. Ministrul de război a primit acest tratat, şi acest telefon va fi pus în activitate după doi ani, întră în punga negustorului. Făcând soco­teala societatea a constatat, că în fie­care an publicul bavarez e frustrat de 5 milio­ane franci. Kölnische Zeitung ne dă o dovadă de activitatea acestei societăţi studenţeşti: un chelner a fost pedepsit cu 8 luni închi­soare şi 1000 mărci amendă. Iată un frumos exemplu. Publicul e, se vede, peste tot deprins ca în lucrurile cu cari îşi face de cap să nu pretindă să i­ se respecte dreptul său. Destul de rău. Societăţi similare ar trebui să se facă şi pe la noi — şi nu împotriva »halbelor« goale, ci şi împotriva tuturor beuturilor botezate. Un delegat la congresul de pace, care se ţine în Londra, a propus să se suprime toate jucăriile de copii cu caracter milită­­re­sc, adecă: soldaţi de plumb, săbii, puşti, căşti, tunuri etc. Ar fi însă cam greu să te pui împo­triva lor, împiedecând publicul de a mai cumpăra aceste arme primejdioase... Pe de altă parte ar fi greu să le opreşti din co­merţ — fiind­că în cazul acesta ar ajunge la adevărata înflorire negoţul de contra­bandă cu căluşei şi cu puşti. Pentru ca să poţi face o asemenea mare schimbare, tre­buie să stai de vorbă mai întâi cu cei in­teresaţi, cu copii, prin excelenţă milităroşi. După cum se vede, cestiunea întâm­pină în rezolvarea ei mai multă greutate, decât se presupunea. Antimilitariştii s’ar mai putea adresa părinţilor, interesaţi din punctul de vedere economic — şi chiar atunci s’ar putea începe operaţia înlătu­­rându-se deocamdată numai armele cele mai primejdioase, cum sunt tunurile şi puşculiţele, iar trompeta şi calul ar mai putea rămâne, nefiind deocamdată primej­dia tocmai ameninţătoare. M. Adânc întrataţiii. Victoria şi Mihail T. Stănescu cu copiii: Hareti, Mihail, Ma­­rioara, Gheorghe, Dimitrie ; Zoe şi Gheor­­gh­e T. Stănescu cu copiii : Gheorghe, Io­nel ; Maria şi Dr. Ioan Cloare ; Ecaterina şi Inginerul Aurel Beleş cu copiii: Ionel, Aurel ; Elena şi Inginerul Vasile T. Stă­nescu cu copii: Ionel, Vasile; Lucreţia şi Dr. Dimitrie T. Stănescu ; Elena şi Dr. Iosif Blaga cu fiica lor Marioara ; Sofia şi Dr. Eudoxiu Procopovici; Eugenia şi Dr. Isidor Bodea cu copiii : Eugen şi Cornel, Hareti şi Dr. Mindor Bendevski ; Maria G. Stănescu, familiile Mihail G Stănescu, Ni­­colae Stoicescu, Maria G. Bureţia, Vasile G. Bureţia, Theodor C. Manciu au durerea a vă anunţa încetarea din viaţă în ziua de 7 August cu orele 10 p. m. după lungi şi grele suferinţe a prea iubitului lor lache Stănescu comerciante în etate de 78 ani. Şi vă roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră, care se va oficia Sâm­bătă în 9 August, orele 4 p. m. Cortegiul funebru va porni dela locuinţa sa din Str. Goleşti Nr. 22 la biserica Sf. Vineri şi de acolo la cimitirul Viişoara. Ploeşti, August 1908. Varietăţi. S’au găsit oameni, cari să protesteze împotriva falselor pahare pline cu bere. Studenţii bavarezi nu mai voiesc să bea din paharele cari au două părţi bere şi una gulerul de spumă. S’a şi format o societate între tine­rimea universitară, care respectă şi pe Ba­­chus între zeii antici, o societate împo­triva gulerelor de spumă, care de obiceiu Glume. — Unde pleci vara asta? — La Câmpulung. — De ce nu la Sinaia? — Fiind­că atunci era să mă întrebi de ce nu plec la Câmpulung! * Un proprietar dela Constanța își re­comandă vila unor vizitatori cari veniseră s’o închirieze. — Și băgaţi de seamă, dacă odaia asta ar avea fereastră în fund... s’ar vedea marea! * — Cum ! tu vorbeşti cu această se­cătură ? — Da, ştiu bine... e o canalie... dar este atât de bine crescut !... Pagina 3. Bibli­o­gr­af­ie. Vasile C. Osvadă. „Băncile populare din România“. Ca tip adaus informativ Preţul 1 coroană Mihai Eminescu. „Poezii“, c’o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian­­Joga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Pono 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, eom­en­e în 5 acte, traduşi după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecat­rina Colonel Steri­a. „Buna Me­­nageră“. Carte de burate practică, care conţin­e recete­le la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatine, ere­ne, conserve, dulce­ţuri, după bucătăria fină c­in România. Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bar­­ noi­­­e. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce. Wällischhof, sanatoriu aranjat — după sistemul Dr Lahmann — cu toate întocmirile modene ale therapiei fisicale şi dietetice; *­2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Ma­­r­i­a-E­nzensdorf bei Wen. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului : Dr. Marius Sturza

Next