Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)

1908-08-20 / nr. 182

Nr. 182 /1908, pune colegilor dela Iaşi, precum şi celor­lalţi din alte părţi, ca congresul având în vedere caracterul său general să poarte numirea de : »Congresul naţional al stu­denţilor români de pretutindeni«. Pe urmă s’a ales »Comitetul de organizaţie« al stu­denţilor din Bucureşti, având de preşedinte pe d-l Dr. N. Gomoiu şi s’a decis a pro­pune tinerimei de la Iaşi şi din streinătate ca în vederea stabilirei definitive a pro­gramului să se ţină zilele apropiate din par­tea reprezentanţilor de pretutindeni o in­timă consfătuire în Iaşi. Necrolog. In Sibiiu a încetat din viaţă Cornelia Bunea, fiica domnului protopop gr. cat. A. Bunea, după îndelungate şi grele suferinţe în etate de 17­/, ani. înmormân­tarea a avut loc Luni, în 31 August n. a. c. la 2 oare d. a. din capela cimitirului ev. aug. de pe promenada de jos. Odihnească un pace! Adresăm întristatei familii sincere condolenţe. Vizita conziiiului municipal al Pari­sului la Praga. Preşedintele conzitiului mu­nicipal al Parisului, Cheriveux, care s’a Întors din Copenhaga, a convocat pe mem­brii conziliului la o şedinţă extraordinară, în care s’a discutat învitaţiunea adresată de conziliul comunal din Pr­aga, care roagă pe conzilierii municipali ai Parisului să viziteze oraşul Praga. Conziliul municipal al Parisului a hotărât, ca să viziteze în corpore oraşul Praga, la 2 Septemvrie n. 0 mişcătoare convorbire cu Tolstoi. „Pester Lloyd« primeşte următoarea tele­gramă din Petersburg : De câteva zile, pre­sentimentul morţei pare că stăpâneşte pe Leo Tolstoi. Acum de curând, el a zis ur­mătoarele unui prieten : — Ştiu, o văd şi sunt convins că voiu muri, dar credeţi-mă că în sufletul meu nu e nici urmă de frică. Pe cât de încredinţat sunt că voiu muri, pe atât de apropiat îmi pare locul unde mă duc. Aşi vrea să încrucişez braţele şi să închid ■ochii, pentru a pleca în lunga şi vecinica călătorie... Văd că vrei să mă întrerupi şi ştiu ce-mi vei spune : vrei să zici că ni­meni nu se desparte bucuros de o viaţă bună. M’am surprins adesea având gândul acesta şi m’am întrebat dacă nu cumva pregătirea, cu care aştept moartea, nu e rezultatul unei disperări profunde. Fiecare artist superior e vesel când ajunge la sfâr­şitul unei piese grele. Povara grea a vieţii mele, greaua povară a luptei, care înă si- reşte să arăt lumei bilanţul vieţii mele, m’au învins cu o putere covârşitoare. Nu mi-e greu să mă despart de familia mea­­şi de vieaţă«. Dela oficiul de dare al oraşului pri­mim spre publicare următoarele In sensul §-lui 16 al art. de lege XLIV din 1883 se aduce la cunoştinţa publică, că consem­nările pentru fixarea dării de venit general după darea de câştig cl. III pe anul 1908 şi după dările, la cari sunt supuse între­prinderile şi reuniunile publice, sunt ex­puse spre examinare publică timp de 8 zile adecă de la 1 Septemvrie până la in­clusive 8 Septemvrie 1908 de la 8—12 ■oare a. m. în localul oficiului de dare oră­şenesc (Strada Argintarilor nr. 5 partere). Contribuabilii se fac atenţi ca eventuale reclamaţiuni au să le îndrepte numai în contra adausului de venit general statolit în consemnările su indicate şi anume : a) ncei contribuabili, cărora li­ s’a fost prescris încă în anul 1907 sus citatele soiuri de Şi totuşi, de culţi, suntem cei mai culţi, uzăm şi abuzăm mai lacom decât ori şi cine de privilegiile, adesa nedrepte­nie oamenilor culţi.­­ O singură iertare pot avea cei ce mi-au »inspirat« aceste rânduri : ei nu ştiu vorbi altfel decum vorbesc ! M’am convins repede. Şi o singură, dar mare mângâiere putem avea: femeia română are şi în Sălaj gusturi mai alese pentru »arta gra­iului« ca şi pentru orice fineţă şi frum­­seţă, decât bărbatul român. Sălăgencele vorbesc cu multă graţie româneşte! Şi mi­ se pare, ce e mai mângâietor, vorbes­c cu plăcere ! La Şimleu am auzit vorbă străină, ungurească, peste aşteptare de puţină. Adevăratul epilog. S’a întâmplat deci şi la Şimleu ca pretutindeni la adunările generale ale »As­­trei« , în şedinţe ca şi la petreceri, Ro­mânul se ştie cel puţin însufleţi. Ceea ce pentru Sălaj însă, înseamnă mult! Mo­ci. 20/VIII. S. C. Dan. poporală română ce o găsim pretutindeni în toată frumseţa ei, în Sălagiu ca şi în alte părţi. — Nota Corect. G AZET A T R A N S I L V A N I E I. dări, au să-şi înainteze reclamaţiunile în­­ termen de 15 zile de la publicare, adecă până la 23 Septemvrie a. c. şi b) acei con­tribuabili, cărora pi anul 1908 dările sus­­indicate li­ s’au prescris pentru prima dată, au să-şi înainteze reclamaţiunile tot în termen de 15 zile, socotte însă de la ziua în care această datorie de dare a dânşilor li­ s’a petrecut în coala de dare Reclama­ţiunile intrate mai târziu de terminii arătaţi vor fi necondiţionat respinse ca în­târziate. Fiindcă acum pe anul 1908 toate so­iurile de dare sunt prescrise deja, de aceea provocăm pe toţi contribuabilii a se pre­zenta la subscrisul oficiu cu coaiele lor de dare spre a li­ se induce în acelea suma ce datoresc în dare. O provocare. Comisarul autorităţii in­dustriale, Dózsa István, ne roagă a publica următoarele : Deoarece nu mi-a succes a găsi în registrul maeştrilor nici al calfelor şi ucenicilor de pe teritorul oraşului Braşov pe industriaşul numit Szabó Géza, în cali­tate de comisar al corporaţiunii indus­triale din Braşov, provoc pe susnumitul individ, dacă se află pe teritorul oraşului Braşov, să se prezinte în cel mai scurt timp la mine, în interesul său propriu. Sultanul va călători în Europa, in ul­timele zile s’a vorbit mult de plănuita călă­torie a sultanului Abdul Hamid. Unele ziare susţin însă, că Sultanul nu va putea între­prinde această călătorie, în care avea de scop să viziteze pe diferiţi monarchi eu­ropeni, deoarece coranul opreşte pe cali­ful musulmanilor de a păşi pe pământul ghiaurilor, decât atunci când pleacă să cu­cerească ţările lor. Ziarele spun că sultanul ar putea face această călătorie, bazându-se pe un precedent creat de sultanul Abdul Aziz. Acesta, voind să viziteze pe preşe­dintele Franţei, chemase într’o zi pe şeik­ ul islam, cerându-i să găsească un paragraf din coran, care să poată fi tălmăcit în senzul, că sultanul are dreptul să meargă­­în streinătate. Şeikul nu găsi însă un ase­menea pasagiu şi fu înlocuit. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu succesorul său. In sfârşit cel de al treilea şeic reuşi să găsească soluţia : el spuse sultanului că poate că­lători, cu condiţiunea ca la sosirea în ţara necredincioşilor să se tragă o salvă de tu­nuri, aşa ca aparenţele să fie salvate cel puţin. De câteva zile întreaga pre­să turcă e mai liberă şi spune, că Sultanul are drep­tul de a călători ca şi ceilalţi suverani, şi că religiunea nu se opune la această că­lătorie, în care Abdul Hamid va putea vi­zita pe monarchii europeni. Nsnorodre la manevre de artilerie. Din Tillach (Austria) se telegrafiază, că la manevrei regimentului al treilea de arti­lerie de munte s’a întâmplat o mare ne­norocire. In timpul marşului o ghiulea, care se afla într’un tun, luă foc şi eşind din ţeava lovi pe un soldat, care mergea în urma tunului rupându-i capul şi mâinile. Restul corpului a fost aruncat la o dis­tanţă enormă. Prietenie turco-bulgară. Sâmbătă a sosit în Constantinopol un grup de es­­cursionişti bulgari, cari au fost primiţi foarte călduros de membrii comitetului tinerilor turci. S’au rostit numeroase cu­vântări din ambele părţi accentuându-se faptul, că în timpul regimului despo­tic domnea o răceală între cele două popoare. De acum încolo Turcia şi Bulgaria vor fi ca două ţări surori şi se vor sfii să menţină şi pe viitor această frăţie. Se află de Vânzare »Gazeta de Tran­silvania« din anii 1838—1845 compactată în pânză, fiecare an separat, şi »Telegraful român« din anii 1853—1857, asemenea compactat. Cine doreşte să aibă colecţiunile aceste preţioase şi rare, să se adreseze la doamna Ana văd. Iacob Mureşan­u. lenei Kolozsvár, Heltai­ut 5. Numărul jubilar al „Gazetei Transilvaniei” se poate comanda direct sau prin librării cu preţul de­­ coroană 50 bani în Austro-Un­­garia şi 2 coroane (2 Lei 20 bani) în România şi străinătate. Venitul curat ce va rezulta din desfacerea ediţiei jubilare, a „Gaze­tei“ se va da fondului jubilar pen­tru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria. Veturia Roman şi soţul său Dr. Ioan Neacloe, în numele lor şi al consângenilor, cu inima sdrobită de durere anunţă, că neuitatul lor tată, respective socru Iosif Roman, advocat, preşedintele societăţii fondului pentru în­fiinţarea unei şcoale de fete române în Orade, mem­bru în direcţiunea institutului de credit „Biho­reana“, fost vice-comite şi protopretare în pensiune, după grele suferinţe şi primirea sf. Taine ale muribunzilor, a încetat din viaţă în 29 August 1908 st. n. la 4 oare d. m. în etate de 80 ani. Rămăşiţele pământeşti ale ador­mitului se vor aşeza spre odihnă vecinică după prohodul săvârşit în catedrala gr. cat. din Oradea-mare în 31 August 1908 si n. la 4 oare d. m. în cimiterul din Va­­rad-Ujvaros. Sfânta Liturgie întru repausul sufletului adormitului se va celebra în ca­tedrala gr. cat din Orade în 1 Septemvrie st. n. dimineaţa la 7 oare. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria bine­cuvântată ! Patriarchul nu se astâmpără. Acordarea Constituţiei în Turcia — scrie »Românul de la Pind« — a zăpăcit cu desăvârşire pe călugării din Fanar, cari îşi frâng mânile de năcaz, fiindcă o să le scape prada din ghiare. Privilegiile Patriarchiei, de cari că­lugării greci făceau atâta caz, sunt menite să dispară cu desăvârşire în faţa Consti­tuţiei, toate naţionalităţile având aceleaşi drepturi şi datorii. Din ştirile publicate în numerele pre­cedente ale ziarului nostru, precum şi din cele ce publicăm astăzi, se vede, că călu­gării greci au fost nevoiţi în unele locali­tăţi să se împace cu Românii şi să vizi­teze chiar şcolile româneşti. Lucrul acesta n’a convenit de loc călugărilor din Fanar şi în special şefului lor, patriarhul Ioachim al III-lea,­ care s’a grăbit să le facă aspre mustrări pentru această faptă a lor. Aşa, o telegramă sosită din Constan­tinopol spune, că I. P. S. S. Patriarhul a trimes admonestări Mitropolitului din Ohrida şi Preaspa pentru faptul, că a îndrăznit să facă o vizită la şcoala română din Cruşova. Sărmanii călugări nu s’au convins încă că s’au dus timpurile, în cari manoperile şi minciunile lor sfruntate erau ascultate şi puse în aplicare. Nu s’au convins încă, că de acuma înainte nu o să-şi poată face de cap afurisând şi izgonind de prin lo­caşurile sfinte pe români, a căror vină n’a fost şi nu este alta, decât aceea, că doresc să se instruiască şi să se roage lui Dum­nezeu în limba maternă. Sperăm să avem convingerea deplină, că noua administraţie, precum şi noile legi, care se vor vota de către parlamen­tul din Constantinopol, vor pune în impo­sibilitate pe Patriarch ca şi pe călugării săi, de a mai putea teroriza biata popula­­ţiune românească. Odată cu aceasta va dispare şi le­genda creată de aceşti călugări, că creş­tinii nu se vor putea libera de jugul apă­sător al tirăniei, de­cât dacă vor lupta şi ei pentru realizarea »marei idei«. Convoc­ar­e Daspărţ. Alba-lulia, aparţinător »Re­­uniuneii învăţătorilor gr. cat. din Archi­­diecesa de Alba-lulia şi Făgăraş, în sen­sul §. 21 din statute, îşi va ţinea aduna­rea generală de toamnă Sâmbătă în 5 Septembre 1908 în şcoala gr. cat. din In­­tregalde,­­ la care se învită toţi membrii fondatori, ordinari şi ajutători de pe teri­torul acestui despărţi­­ precum şi cei ce doresc înaintarea învăţământului nostru­­ poporal, după următorul: Program: Şedinţa 1. 1. Dimineaţa la 8 oare par­ticipare în corpore la serviciul divin. 2. »Ziua primă de şcoală«, prelegere practică din Intuiţiune 3. »Descrierea comunei«, prelegere practică din Gheografie. 4. Des­chiderea adunării prin cuvântul prezidial. 5. Constatarea membrilor. 6. Cetirea pro­cesului verbal din adunarea precedentă. 7. Raportul cassarului și bibliotecarului. 8. Esmiterea comisiunelor: a) pentru clasifi­carea prelegerilor practice şi disertaţiilor, b) pentru censurarea cassei, încasarea taxelor şi susceperea de membrii. 9. »Bi­serica, şcoala şi misiunea lor, ca institu­­ţiunii culturale« disertaţie, de Ioan Domşa. ro. Suspendarea şedinţei 1. Şedinţa 11. 11. »Cum trebue cultivate plantele, cari pot aduce venit economilor din Munţi, diser­taţie. 12. Alte disertaţii ce se vor insinua P.­gîna 3 prezidiului pănă în presără adunării. 13. Raportul comisiunilor din p. 8. 14. Alege­rea cormisiunei pentru verificarea procesu­lui verbal. 15. Designarea locului, prelegă­­torului şi disertanţilor pentru adunarea viitoare. 16. Eventuale propuneri. 17. Ale­gerea oficialilor despărţ. 18. închiderea adunării. Ighiu 18 August 1908. loan Domşa loan Udrea prezid. notar. Nota. Mersul va fi în 2 grupuri unul va pleca dela Ighiu, celalalt de la Bennc. — Fie­care grup va pleca Vineri în 4 Sept. la 1 oară p. m. ULTIME ŞTIRI. Viena, 1 Sept. Maj. Sa Monarchul a dăruit pentru familiile căzute victimă incendiului din Stambul suma de col. 15.000. Viena, 1 Sept. Agrarienii din Aus­tria au ţinut în diferite oraşe ale Aus­triei întruniri sgomotoase, protestând în contra înactivării tratatului austro­­sârb. Belgrad, 1 Sept. Foaia oficială pu­blică sancţionarea legei privitoare la tratatul comercial încheiat între Serbia şi Austro-Ungaria. Berlin, 1 Sept. Princesa Luisa de Belgia, fiica regelui Belgiei, care a sosit împreună cu amantul ei Matta­­sich în oraşul Aachen, a fost provo­cată de autorităţi să părăsească în timp de 8 zile teritoriul statului german. Glume. Un client protestează la birt că şer­vetul e murdar. Bir­taşul cătră alţi clienţi: »Auzi mof­turosul ! O sută de inşi s’au şters până acum cu el, şi nici unul n’a mai zis ni­mic !« * La un negustor de animale. — Aş voi un câne, zice o tânără vă­duvă. — Alb, sur, pătat? — Negru, foarte negru... sunt în doliu. * La un examen de fizică : Profesorul: Cari sunt proprietăţile căldurii ? Elevul: Căldura dilată corpurile, le lungeşte şi le măreşte, pe când frigul le strânge, le scurtează şi le micşorează. Profesorul: Un exemplu. Elevul: In timpul verii ziua, din pri­cina căldurii, se lungeşte, iar în timpul iernii, când e frig, se scurtează. Bibliografie. Va­sile C. ‘­scadă. „Băncile populare d­e România“. Cu un adaus interoaativ Preţul 1 coroană. Mihai Eminescu. „Poezii“, ce o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. A dacian Goga. „Poezii premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ec­iterina Colonel Steriad. „Buna Me­­nageră“. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­ţuri, dună bucătăria fixă din România Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor­ Branisce Zizin. Stabiliment balnear la/­2 oară în de­părtare de Braşov, loc plăcut, climatic, cu băi minerale de jod şi fer folositor pentru toate boalele de piept, stomac, laring, ane­mie, rinichi şi urogenitale. (Trai ieftin şi confort.) Medic balnear: Dr. Alexandru Godarcea.

Next