Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)
1908-08-20 / nr. 182
Nr. 182 /1908, pune colegilor dela Iaşi, precum şi celorlalţi din alte părţi, ca congresul având în vedere caracterul său general să poarte numirea de : »Congresul naţional al studenţilor români de pretutindeni«. Pe urmă s’a ales »Comitetul de organizaţie« al studenţilor din Bucureşti, având de preşedinte pe d-l Dr. N. Gomoiu şi s’a decis a propune tinerimei de la Iaşi şi din streinătate ca în vederea stabilirei definitive a programului să se ţină zilele apropiate din partea reprezentanţilor de pretutindeni o intimă consfătuire în Iaşi. Necrolog. In Sibiiu a încetat din viaţă Cornelia Bunea, fiica domnului protopop gr. cat. A. Bunea, după îndelungate şi grele suferinţe în etate de 17/, ani. înmormântarea a avut loc Luni, în 31 August n. a. c. la 2 oare d. a. din capela cimitirului ev. aug. de pe promenada de jos. Odihnească un pace! Adresăm întristatei familii sincere condolenţe. Vizita conziiiului municipal al Parisului la Praga. Preşedintele conzitiului municipal al Parisului, Cheriveux, care s’a Întors din Copenhaga, a convocat pe membrii conziliului la o şedinţă extraordinară, în care s’a discutat învitaţiunea adresată de conziliul comunal din Praga, care roagă pe conzilierii municipali ai Parisului să viziteze oraşul Praga. Conziliul municipal al Parisului a hotărât, ca să viziteze în corpore oraşul Praga, la 2 Septemvrie n. 0 mişcătoare convorbire cu Tolstoi. „Pester Lloyd« primeşte următoarea telegramă din Petersburg : De câteva zile, presentimentul morţei pare că stăpâneşte pe Leo Tolstoi. Acum de curând, el a zis următoarele unui prieten : — Ştiu, o văd şi sunt convins că voiu muri, dar credeţi-mă că în sufletul meu nu e nici urmă de frică. Pe cât de încredinţat sunt că voiu muri, pe atât de apropiat îmi pare locul unde mă duc. Aşi vrea să încrucişez braţele şi să închid ■ochii, pentru a pleca în lunga şi vecinica călătorie... Văd că vrei să mă întrerupi şi ştiu ce-mi vei spune : vrei să zici că nimeni nu se desparte bucuros de o viaţă bună. M’am surprins adesea având gândul acesta şi m’am întrebat dacă nu cumva pregătirea, cu care aştept moartea, nu e rezultatul unei disperări profunde. Fiecare artist superior e vesel când ajunge la sfârşitul unei piese grele. Povara grea a vieţii mele, greaua povară a luptei, care înă si- reşte să arăt lumei bilanţul vieţii mele, m’au învins cu o putere covârşitoare. Nu mi-e greu să mă despart de familia meaşi de vieaţă«. Dela oficiul de dare al oraşului primim spre publicare următoarele In sensul §-lui 16 al art. de lege XLIV din 1883 se aduce la cunoştinţa publică, că consemnările pentru fixarea dării de venit general după darea de câştig cl. III pe anul 1908 şi după dările, la cari sunt supuse întreprinderile şi reuniunile publice, sunt expuse spre examinare publică timp de 8 zile adecă de la 1 Septemvrie până la inclusive 8 Septemvrie 1908 de la 8—12 ■oare a. m. în localul oficiului de dare orăşenesc (Strada Argintarilor nr. 5 partere). Contribuabilii se fac atenţi ca eventuale reclamaţiuni au să le îndrepte numai în contra adausului de venit general statolit în consemnările su indicate şi anume : a) ncei contribuabili, cărora li s’a fost prescris încă în anul 1907 sus citatele soiuri de Şi totuşi, de culţi, suntem cei mai culţi, uzăm şi abuzăm mai lacom decât ori şi cine de privilegiile, adesa nedreptenie oamenilor culţi. O singură iertare pot avea cei ce mi-au »inspirat« aceste rânduri : ei nu ştiu vorbi altfel decum vorbesc ! M’am convins repede. Şi o singură, dar mare mângâiere putem avea: femeia română are şi în Sălaj gusturi mai alese pentru »arta graiului« ca şi pentru orice fineţă şi frumseţă, decât bărbatul român. Sălăgencele vorbesc cu multă graţie româneşte! Şi mi se pare, ce e mai mângâietor, vorbesc cu plăcere ! La Şimleu am auzit vorbă străină, ungurească, peste aşteptare de puţină. Adevăratul epilog. S’a întâmplat deci şi la Şimleu ca pretutindeni la adunările generale ale »Astrei« , în şedinţe ca şi la petreceri, Românul se ştie cel puţin însufleţi. Ceea ce pentru Sălaj însă, înseamnă mult! Moci. 20/VIII. S. C. Dan. poporală română ce o găsim pretutindeni în toată frumseţa ei, în Sălagiu ca şi în alte părţi. — Nota Corect. G AZET A T R A N S I L V A N I E I. dări, au să-şi înainteze reclamaţiunile în termen de 15 zile de la publicare, adecă până la 23 Septemvrie a. c. şi b) acei contribuabili, cărora pi anul 1908 dările susindicate li s’au prescris pentru prima dată, au să-şi înainteze reclamaţiunile tot în termen de 15 zile, socotte însă de la ziua în care această datorie de dare a dânşilor li s’a petrecut în coala de dare Reclamaţiunile intrate mai târziu de terminii arătaţi vor fi necondiţionat respinse ca întârziate. Fiindcă acum pe anul 1908 toate soiurile de dare sunt prescrise deja, de aceea provocăm pe toţi contribuabilii a se prezenta la subscrisul oficiu cu coaiele lor de dare spre a li se induce în acelea suma ce datoresc în dare. O provocare. Comisarul autorităţii industriale, Dózsa István, ne roagă a publica următoarele : Deoarece nu mi-a succes a găsi în registrul maeştrilor nici al calfelor şi ucenicilor de pe teritorul oraşului Braşov pe industriaşul numit Szabó Géza, în calitate de comisar al corporaţiunii industriale din Braşov, provoc pe susnumitul individ, dacă se află pe teritorul oraşului Braşov, să se prezinte în cel mai scurt timp la mine, în interesul său propriu. Sultanul va călători în Europa, in ultimele zile s’a vorbit mult de plănuita călătorie a sultanului Abdul Hamid. Unele ziare susţin însă, că Sultanul nu va putea întreprinde această călătorie, în care avea de scop să viziteze pe diferiţi monarchi europeni, deoarece coranul opreşte pe califul musulmanilor de a păşi pe pământul ghiaurilor, decât atunci când pleacă să cucerească ţările lor. Ziarele spun că sultanul ar putea face această călătorie, bazându-se pe un precedent creat de sultanul Abdul Aziz. Acesta, voind să viziteze pe preşedintele Franţei, chemase într’o zi pe şeik ul islam, cerându-i să găsească un paragraf din coran, care să poată fi tălmăcit în senzul, că sultanul are dreptul să meargăîn streinătate. Şeikul nu găsi însă un asemenea pasagiu şi fu înlocuit. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu succesorul său. In sfârşit cel de al treilea şeic reuşi să găsească soluţia : el spuse sultanului că poate călători, cu condiţiunea ca la sosirea în ţara necredincioşilor să se tragă o salvă de tunuri, aşa ca aparenţele să fie salvate cel puţin. De câteva zile întreaga presă turcă e mai liberă şi spune, că Sultanul are dreptul de a călători ca şi ceilalţi suverani, şi că religiunea nu se opune la această călătorie, în care Abdul Hamid va putea vizita pe monarchii europeni. Nsnorodre la manevre de artilerie. Din Tillach (Austria) se telegrafiază, că la manevrei regimentului al treilea de artilerie de munte s’a întâmplat o mare nenorocire. In timpul marşului o ghiulea, care se afla într’un tun, luă foc şi eşind din ţeava lovi pe un soldat, care mergea în urma tunului rupându-i capul şi mâinile. Restul corpului a fost aruncat la o distanţă enormă. Prietenie turco-bulgară. Sâmbătă a sosit în Constantinopol un grup de escursionişti bulgari, cari au fost primiţi foarte călduros de membrii comitetului tinerilor turci. S’au rostit numeroase cuvântări din ambele părţi accentuându-se faptul, că în timpul regimului despotic domnea o răceală între cele două popoare. De acum încolo Turcia şi Bulgaria vor fi ca două ţări surori şi se vor sfii să menţină şi pe viitor această frăţie. Se află de Vânzare »Gazeta de Transilvania« din anii 1838—1845 compactată în pânză, fiecare an separat, şi »Telegraful român« din anii 1853—1857, asemenea compactat. Cine doreşte să aibă colecţiunile aceste preţioase şi rare, să se adreseze la doamna Ana văd. Iacob Mureşanu. lenei Kolozsvár, Heltaiut 5. Numărul jubilar al „Gazetei Transilvaniei” se poate comanda direct sau prin librării cu preţul de coroană 50 bani în Austro-Ungaria şi 2 coroane (2 Lei 20 bani) în România şi străinătate. Venitul curat ce va rezulta din desfacerea ediţiei jubilare, a „Gazetei“ se va da fondului jubilar pentru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria. Veturia Roman şi soţul său Dr. Ioan Neacloe, în numele lor şi al consângenilor, cu inima sdrobită de durere anunţă, că neuitatul lor tată, respective socru Iosif Roman, advocat, preşedintele societăţii fondului pentru înfiinţarea unei şcoale de fete române în Orade, membru în direcţiunea institutului de credit „Bihoreana“, fost vice-comite şi protopretare în pensiune, după grele suferinţe şi primirea sf. Taine ale muribunzilor, a încetat din viaţă în 29 August 1908 st. n. la 4 oare d. m. în etate de 80 ani. Rămăşiţele pământeşti ale adormitului se vor aşeza spre odihnă vecinică după prohodul săvârşit în catedrala gr. cat. din Oradea-mare în 31 August 1908 si n. la 4 oare d. m. în cimiterul din Varad-Ujvaros. Sfânta Liturgie întru repausul sufletului adormitului se va celebra în catedrala gr. cat din Orade în 1 Septemvrie st. n. dimineaţa la 7 oare. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată ! Patriarchul nu se astâmpără. Acordarea Constituţiei în Turcia — scrie »Românul de la Pind« — a zăpăcit cu desăvârşire pe călugării din Fanar, cari îşi frâng mânile de năcaz, fiindcă o să le scape prada din ghiare. Privilegiile Patriarchiei, de cari călugării greci făceau atâta caz, sunt menite să dispară cu desăvârşire în faţa Constituţiei, toate naţionalităţile având aceleaşi drepturi şi datorii. Din ştirile publicate în numerele precedente ale ziarului nostru, precum şi din cele ce publicăm astăzi, se vede, că călugării greci au fost nevoiţi în unele localităţi să se împace cu Românii şi să viziteze chiar şcolile româneşti. Lucrul acesta n’a convenit de loc călugărilor din Fanar şi în special şefului lor, patriarhul Ioachim al III-lea, care s’a grăbit să le facă aspre mustrări pentru această faptă a lor. Aşa, o telegramă sosită din Constantinopol spune, că I. P. S. S. Patriarhul a trimes admonestări Mitropolitului din Ohrida şi Preaspa pentru faptul, că a îndrăznit să facă o vizită la şcoala română din Cruşova. Sărmanii călugări nu s’au convins încă că s’au dus timpurile, în cari manoperile şi minciunile lor sfruntate erau ascultate şi puse în aplicare. Nu s’au convins încă, că de acuma înainte nu o să-şi poată face de cap afurisând şi izgonind de prin locaşurile sfinte pe români, a căror vină n’a fost şi nu este alta, decât aceea, că doresc să se instruiască şi să se roage lui Dumnezeu în limba maternă. Sperăm să avem convingerea deplină, că noua administraţie, precum şi noile legi, care se vor vota de către parlamentul din Constantinopol, vor pune în imposibilitate pe Patriarch ca şi pe călugării săi, de a mai putea teroriza biata populaţiune românească. Odată cu aceasta va dispare şi legenda creată de aceşti călugări, că creştinii nu se vor putea libera de jugul apăsător al tirăniei, decât dacă vor lupta şi ei pentru realizarea »marei idei«. Convocare Daspărţ. Alba-lulia, aparţinător »Reuniuneii învăţătorilor gr. cat. din Archidiecesa de Alba-lulia şi Făgăraş, în sensul §. 21 din statute, îşi va ţinea adunarea generală de toamnă Sâmbătă în 5 Septembre 1908 în şcoala gr. cat. din Intregalde, la care se învită toţi membrii fondatori, ordinari şi ajutători de pe teritorul acestui despărţi precum şi cei ce doresc înaintarea învăţământului nostru poporal, după următorul: Program: Şedinţa 1. 1. Dimineaţa la 8 oare participare în corpore la serviciul divin. 2. »Ziua primă de şcoală«, prelegere practică din Intuiţiune 3. »Descrierea comunei«, prelegere practică din Gheografie. 4. Deschiderea adunării prin cuvântul prezidial. 5. Constatarea membrilor. 6. Cetirea procesului verbal din adunarea precedentă. 7. Raportul cassarului și bibliotecarului. 8. Esmiterea comisiunelor: a) pentru clasificarea prelegerilor practice şi disertaţiilor, b) pentru censurarea cassei, încasarea taxelor şi susceperea de membrii. 9. »Biserica, şcoala şi misiunea lor, ca instituţiunii culturale« disertaţie, de Ioan Domşa. ro. Suspendarea şedinţei 1. Şedinţa 11. 11. »Cum trebue cultivate plantele, cari pot aduce venit economilor din Munţi, disertaţie. 12. Alte disertaţii ce se vor insinua P.gîna 3 prezidiului pănă în presără adunării. 13. Raportul comisiunilor din p. 8. 14. Alegerea cormisiunei pentru verificarea procesului verbal. 15. Designarea locului, prelegătorului şi disertanţilor pentru adunarea viitoare. 16. Eventuale propuneri. 17. Alegerea oficialilor despărţ. 18. închiderea adunării. Ighiu 18 August 1908. loan Domşa loan Udrea prezid. notar. Nota. Mersul va fi în 2 grupuri unul va pleca dela Ighiu, celalalt de la Bennc. — Fiecare grup va pleca Vineri în 4 Sept. la 1 oară p. m. ULTIME ŞTIRI. Viena, 1 Sept. Maj. Sa Monarchul a dăruit pentru familiile căzute victimă incendiului din Stambul suma de col. 15.000. Viena, 1 Sept. Agrarienii din Austria au ţinut în diferite oraşe ale Austriei întruniri sgomotoase, protestând în contra înactivării tratatului austrosârb. Belgrad, 1 Sept. Foaia oficială publică sancţionarea legei privitoare la tratatul comercial încheiat între Serbia şi Austro-Ungaria. Berlin, 1 Sept. Princesa Luisa de Belgia, fiica regelui Belgiei, care a sosit împreună cu amantul ei Mattasich în oraşul Aachen, a fost provocată de autorităţi să părăsească în timp de 8 zile teritoriul statului german. Glume. Un client protestează la birt că şervetul e murdar. Birtaşul cătră alţi clienţi: »Auzi mofturosul ! O sută de inşi s’au şters până acum cu el, şi nici unul n’a mai zis nimic !« * La un negustor de animale. — Aş voi un câne, zice o tânără văduvă. — Alb, sur, pătat? — Negru, foarte negru... sunt în doliu. * La un examen de fizică : Profesorul: Cari sunt proprietăţile căldurii ? Elevul: Căldura dilată corpurile, le lungeşte şi le măreşte, pe când frigul le strânge, le scurtează şi le micşorează. Profesorul: Un exemplu. Elevul: In timpul verii ziua, din pricina căldurii, se lungeşte, iar în timpul iernii, când e frig, se scurtează. Bibliografie. Vasile C. ‘scadă. „Băncile populare de România“. Cu un adaus interoaativ Preţul 1 coroană. Mihai Eminescu. „Poezii“, ce o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. A dacian Goga. „Poezii premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Eciterina Colonel Steriad. „Buna Menageră“. Carte de bucate practică, care conţine recete de la cele mai fine mâncări prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulceţuri, dună bucătăria fixă din România Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 bani porto. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce Zizin. Stabiliment balnear la/2 oară în depărtare de Braşov, loc plăcut, climatic, cu băi minerale de jod şi fer folositor pentru toate boalele de piept, stomac, laring, anemie, rinichi şi urogenitale. (Trai ieftin şi confort.) Medic balnear: Dr. Alexandru Godarcea.