Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)

1908-08-21 / nr. 183

Nr. 183.—1908, rorul tronului austro-ungar şi-a propus a o face Regelui României la 5 Octomvrie. Po­pUlaţia României în 1907. Serviciul statisticei generale din ministeriul dome­niilor a alcătuit un tablou de mişcarea po­­pulaţiunei în România pe anii 1902—1907, din care extragem următoarele cifre: Me­dia mişcărei populaţiei pe cinci ani 1902 —1907, este după cum urmează: Cifra probabilă a populaţiunei este de 6,389,200 locuitori; căsătorii 56,021; divorţuri 1645; născuţi 252,140, din cari 130,033 băieţi şi 122,107 fete ; morţi 160,183, din cari 83,978 bărbaţi şi 76,205 femei; creşterea popu­laţiei 91,957. Mişcarea populaţiei numai pe anul 1907 se prezentă astfel: Cifra pro­babilă a populaţiunei este de 6,684,265; căsătorii 70,263; divorţuri 2167 ; născuţi 274,487, din cari 140,789 băieţi şi 133,698 fete; morţi 175,794, din cari 92,718 băr­baţi şi 83,067 femei. In acest an populaţia a crescut cu 98,693 suflete. O nouă tipografie în Salonic. D-l Ni­colae Baţaria trimis din partea comite­tului junilor turci din Salonic a cumpărat în Budapesta o tipografie frumoasă şi bine asortată în preţ de 40,000 coroane. Tipografia va avea o maşină rotativă, pe lângă o maşină comună şi caractere pen­tru limbile română, turcă, bulgară, fran­ceză. Tipografia nouă se instalează în săp­tămânile aceste în Salome şi va tipări un ziar cotidian turcesc şi o foaie săptămânală românească »Deşteptarea«. Necrolog. Iu Haţeg a încetat din viaţă în 30 August, Ioan Balaş asesor de tri­bunal în pensiune în etate de 97 ani, în­mormântarea are loc astăzi. Odihnească în pace! Moartea unui român macedonean în America. Vineri în 14 August tânărul Van­­ghele Dimitri, român macedonean locuitor în Newark, O. pe când lucra la o tocilă în fabrica de sobe, s’a spart tocila şi o parte l’a lovit în cap, retezându-i o parte din creştetul capului. In o clipă a fost mort. El este de loc din comuna Molo­­viște, bine cunoscută ca un centru mare aromânesc. El are aci un frate și un un­­chiu. Perderea lui este regretată de toată colonia românească de aici, deoarece de­cedatul era un tânăr foarte iubit de toţi cari îl cunoştiau. El a plecat din casa pă­rintească de 5 ani şi tocmai voia să se­­ducă în patrie, unde auzise că li­ se croeşte o soarte mai bună, după acordarea con­stituţiei. Ds-ale canalizării. Săptămâna viitoare se vor începe lucrările de canalisare în strada Prundului. Un asasinat în Rodna-vechie s-a în­tâmplat Sâmbătă în 29 a. c. din chiar senin. Lemnarii Sándor Gáspár (de 36 ani) şi Mátyás Rusz (de vreo 26 ani) amândoi unguri neaoşi, şi însuraţi, au început a se duşmăni din’ pricină, că lui Mátyás, care era mai bun lucrător, i­ s’a dat zilele tre­cute o lucrare, la care râvnia şi Gáspár Sándor. Sâmbătă seara aflându-se amândoi rivalii (şi cu alţii) în cârciuma lui Simon Karácsonyi, când Mátyás ieşi afară, spre a-şi face trebuinţele fizice, Sándor însoţit de alţi doi soţi, se luă după rivalul său şi după ce îi administrează o lovitură pu­ternică la cap, cu un pietroi, Sándor îi spintecă burta şi cu o lovitură la inimă, îl omorî pe loc.. Asasinul s’a predat sin­gur autorităţilor, care continuă cu cer­cetările. Dacă asasinatul s’ar fi făcut între români orăşelul ar fi răsunat de huidueni şi insulte triviale la adresa sălbatecului (?) valah! Aşa însă e linişte nemeşeasca! — ■Goresp. Problema aviaţiunei rezolvată de un ofiţer român. D-l locotenent Rodrigue Go­­liescu, din artilerie, adjutantul d-lui ge­neral Warthiadi, s-a întors de la Paris, unde a obţinut brevetarea unui aeroplan con­struit de d-sa. Acest aparat este bazat pe legea dinamică a zborului păsărilor, lege ce a fost adusă la cunoştinţa Academiei de ştiinţe din Paris, care a şi luat-o în cer­cetare. După părerea d-lui Goliescu, sborul pasărilor ar fi rezultatul unor mişcări spe­ciale ale aripilor, iar nu al cunoscutei bătăi din aripi, care nu are decât o în­semnătate secundară. Aparatul d-sale amin­teşte forma scheletului unei pasări, pre­văzut cu două aripi mari; el nu are ne­­voe, ca aeroplanele, cunoscute pănă acum, de a cheltui energie pentru a aplana, ci aceasta rămâne a se întrebuinţa numai pentru obţinerea mişcărilor de propul­­siune, de unde o mare economie de ener­gie şi evitarea unei supra-încălziri a mo­torului — inconvenient mare — pe care aviatorii nu l’au putut suprima pănă acum. Aparatul ar cântări numai 300 kilograme cu om cu tot, pe când pănă în prezent cel mai uşor aeroplan cântăreşte cel puţin 600 kilograme. Preţul este deasemenea redus la jumătate, maşina costând apro­ximativ 30.000 lei. O casă mare din Franţa s-a şi oferit să ia asupra sa construirea aparatului. Un flirt îndrăsneţ. O telegramă din Ischl anunţă, că piatra de fundaţiune a spitalului ridicat în memoria împărătesei Elisabeta a fost dată la o parte de nişte indivizi rămaşi necunoscuţi, iar caseta con­ţinând documentul semnat în ajun de îm­părat, cu ocazia ceremoniei punerei pietrei fundamentale, precum şi monede în va­loare de 36.000 cor. au fost furate. Pentru baronul Zeppelin, se anunţă din Stuttgard că suma întreagă a dona­­ţiunilor făcute pănă acum pentru fondul Zeppelin se ridică la trei milioane de mărci. Tinerime!­romma din Valea Aluia­­şuluî şi jur învită la petrecerea cu dans ce o va aranja cu ocasiunea sfinţirei nouei cruci în Outeniş (Kökényes) p. n. Nagy- Almás în 6 Septemvrie 1908 în şcoala lo­cală gr. cat. Venitul curat este destinat pentru sporirea fondului organotrofiului din Blaj. Şi-a omorât copii ca să ajungă în raiu. Un farmer din oraşul Los Angeles (Ca­lifornia) atât s’a ocupat cu biblia şi cu cărţile bisericeşti, pănă şi-a pierdut min­tea. Ia venit în cap că numai aşa va a­­junge în raiu, dacă va jertfi lui Dumnezeu pe cei doi copii ai săi după cum cetise el în biblie, că au făcut şi alţii. Deci a luat securea, şi a ucis pe loc din două lovi­turi, pe fiul său de 16 ani şi fata lui de 14 ani. Pe urmă şi-a tăiat gâtul cu un briciu. El comandase înainte trei sicrie şi trei cruci. In Bitolia s’a întemeiat o societate filarmonică românească »Doina«, al cărei scop e înfiinţarea unei fanfare în acel oraş. Preşedintele de onoare al acelei so­cietăţi e d-l Cosmulei, profesor la liceul român din localitate. Recolta de prune în România după relaţiile primite la ministerul de domenii, va fi anul acesta extraordinar de abon­­dentă, aşa că pe lângă vin va fi în abon­­denţă şi ţuică. In ultimii 12 ani nu s-a înregistrat nici o recoltă mai bogată, înviat din morţi. Ziarele din New-York anunţă un cas foarte interesant. Un om, care fusese declarat mort, a fost readus la viaţă peste trei minute prin adminis­trare de stricnina şi practicarea respira­­ţiunei artificiale. Inima omului încetase de a mai bate şi era neîndoios că bolnavul murise. Medicul care-l căutase, însă dorind să facă o experienţă, îi administrase o doză de stricnina. Se ştie că stricnina e întrebuinţată adesea în cazuri de paralizie. De­sigur, electrificarea se face mai uşor — şi în Franţa începe în părţile mun­toase — unde sunt căderi de apă, cari pot fi folosite pentru a da electricitatea ne­cesară. In regatul Bavariei e un program de electricitate a tuturor liniilor ferate, şi aici, de asemenea, s’a făcut începutul cu o singură linie. Căderile de apă din Bavaria n’ar pu­tea procura, în mijlocie, decât o putere de 300.000 de cai, ceia­ ce nu e îndestulător pentru a putea introduce tracţiunea elec­trică pe toate liniile regatului. * Acum câte­va săptămâni, după­ ce s-a mai însănătoşat, marele inventator Edison a părăsit laboratorul său de electricitate, pentru a face noui cercetări în domeniul chimiei. De altfel savantul american, a cărui avere, graţie activităţii ştiinţifice, se urcă, azi, la suma de 20 milioane dolari, şi do­rinţa pe care de multă vreme o nutreşte, de a se lăsa de ori­ce activitate ştiinţifică şi-o poate acum satisface. Voeşte să cunoască deaproape Europa şi, în acest scop, a şi cumpărat o frumoasă vilă la Florida. Că se va lăsa însă Edison de cerce­tările sale ştiinţifice, nu se poate şti. Cam greu se poate desobicinui un om de ceia­­ce a practicat o viaţă întreagă, de ceia­ce îi este drag. * Există acum şi o casă de sănătate pe apă. O societate engleză a construit un mare yacht, astfel împărţit, ca să poată fi folosit drept casă de sănătate. Pentru acei ce sufăr de boale necon­­tagioase, şi, în deosebi, de boale nervoase, această casă de sănătate e de un preţ ne­tăgăduit. De ea însă nu se pot bucura decât acei, cari pot să plătească zilnic 50 lei. In schimbul lor vor avea hrana, îngrijirea medicală, băi de tot felul, un gimnaziu, teatru şi sală de concert. Abazzia este punctul său de plecare și, de aici, casa de sănătate poate pluti până în marea Medi­­terană, fără însă de a se depărta prea mult de coastă. Minimi nu se pot face fără bani. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. ..Nu am nici în dlin nici în mâneci". Această trasă se folosește des în vor­birea şi scrierea românească. Cei mai mulţi scriu greşit »nu am nici în clin nici în mânecă«. Spre orientare servească cum că nu­mai zicerea în forma scrisă la începutul acestor şire este la loc şi cuvântul mânecă e greşit aplicat. Zicerea vorbeşte despre o legătură de prietenia. Când s’a născut zicerea. Ro­mânii locuiau prin munţi şi călătoriul se abătea la vre un prieten al său, unde pe­trecea noaptea — mâneca — mas. Acum încă se mai folosesc aceste două ziceri în popor. Prin urmare cuvântul »mânec« în­semnează legătura amicală cu gazda casei, care dimineaţa petrecea prin păduri pe călător până în vârful dealului — clin —­­ca să-i arate drumul. »Mânecă şi »clin« au aceasta expli­care şi nu se referă la părţile cămaşei, unde încă e vorba de »clin« şi »mânecă«. Pentru curăţirea limbei am aflat de lipsă a scrie aceasta explicare — după ce văzui în reviste din România chiar în ar­­ticoii scrişi de profesori universitari folo­sinţa zicerei acesteia în mod greşit. *) Alba-Iulia, în 30 August 1908. Rubin Patiţa, advocat. Varietăţi. 9 De câţi­va ani s’a elaborat în Franţa un program, prin care compania de sud a căilor ferate vrea să introducă, deocam­dată la liniile din Munţii Pirenei, electrici­tatea în locul vaporului. *) O explicare analoagă a dat de altfel şi poetul nostru Coşbuc. — Red. B­ibliografie. A apărut Nr. 363 din »Biblioteca­­ pentru toţi« cuprinzând Cea d’întâi iu­­­­bire de Ivan Turghenieff, traducere de i­d. Nicolae Daşcovici. Editura »Bibliotecei pentru toţi« a­i făcut cel mai frumos dar păturei cititoare­­ dela noi, dând într’o reuşită traducere ro­mânească admirabila scriere a lu Turghe­nieff. Cea d’întâi iubire, întregul volum cuprinde povestirea simplă, delicată a unei iubiri nenorocite, în care un copilandru asistă îndurerat la umilirea făpturei mult adorate, fără să-i poată veni într’ajutor. Femeia, pentru care şi-ar fi jertfit bucuros viaţa-i tineră, e batjocorită, umilită şi maltratată tocmai de tatăl său, împotriva căruia, ca fiu, nu poate nici gândi rău. Unii vor resimţi fiorii plăcuţi de odi­nioară la cetirea acestei povestiri, iar alţii cari n’au cunoscut tot cei mai dulce, mai fermecător în comunul vieţii zilnice — vor socoti iubirea ideală din volumul aceasta drept un basm irealizabil în nestatornica lume terestră. Turghenieil a atins culmea gingăşiei şi a delicateţei de simţire în Cea d’intâi ■,iubire, pe care gustând-o ne-a putut-o descrie astfel. Volumul poate fi cu folos pus în m­­nile oricui,­ căci e menit să înobileze, să înalţe sufletele omeneşti, făcându-le să cunoască cea mai pură şi mai eterică ex­­presiune a sentimentului de dragoste. Preţul volumului 30 bani.I — Ii edi u a !ib ari i Imn I. Liurcn ■a .ioanit ziele a­.este „Dicţ­onarul German- Român de Titeophar Aisxi. LdUiunea a VI a prelucrată şi completată. Preţul broşat cor. G'50. Di­cton rai, filmat oetav, fru­mos u ânt., se est­­'e pe 747 pagin ţi o ntiee numeroase ojv m**, indicaţiun . ex­­plo.­ări şi exemple m ne priveşte subtili­tăţile 1 mbm io r â.ieşti. E­diţiunea aciuită a dicţionarului înseamnă un progres în ■ B'Uiiit şi P’pontesi ab­ii faţă da • ediţiunile a­ntim­osi­e. La sfârşitul dicţionarului gă­sim­ o tabelă a num­eror ţârilor, oraşelor, râurilor, imi­iţdor etc., cari dif­ră in cei două limbi, ţinând:­---« cont îndeosebi d° numirile oficiale maghiare. Recomandăm cu c­ăldură oom­eri­ţie a acestui preţios d’cli-nur în atenţiunea celor interesaţi. M. Vasile C. Gsvadă. „Băncile populare d­e România“. Cu un adaus informativ Preţul 1 coroană. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ina­­ Sămulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porta 10 bani. delavian Goga. „Poezii premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare,­­in Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. ULTIME ŞTIRI. Agram, 2 Sept. „Agramer Zei­ tung“ primeşte următoarea scrisoare din partea marelui scriitor norvegian Björnstjerne Björnson, apărătorul na­ţionalităţilor din Ungaria: „Domnilor, îmi permit să vă atrag atenţiunea asupra faptului, că nu sunt un politician de profesie, că nu sunt membru al vre­unui Parlament şi ca atare nu pot apare la un congres in­terparlamentar pentru pace. Aşa­dar nu voiu avea ocaziunea de a putea saluta la Berlin, la congresul pentru pace pe contele Appony şi pe ceilalţi apăsători ai naţionalităţilor din Un­garia. îmi pare foarte rău şi regret, dar fiţi încredinţaţi că aceşti politi­ciani nu sunt simpatizaţi de nici un iubitor sincer al păcii şi mai cu seamă de nici un german“. Agram, 2 Sept. Pe baza unui ar­ticol din legea pressei, banul Croaţiei a oprit intrarea în Croaţia a următoa­relor ziare sârbeşti: Politica, Stampa, Pravda şi Tigoviţki Slovo. Viena, 2 Sept. Un mare incen­diu a izbucnit eri în gara Pojun. Treisprezece vagoane au fost com­­plectamente distruse de flăcări. Focul a luat proporţiuni înspăimântătoare. Pagubele se urcă la colosala sumă de 3 milioane coroane. Incendiul a pro­venit din neglijenţa unui lucrător, care a aruncat o ţigară aprinsă în­­tr’un vagon de cauciuc. Paris, 2 Sept. O groaznică sinu­cidere a impresionat ori populaţia Pa­risului. O doamnă, Mainteion, s’a arun­cat jos din vârful turnului Eiffel. Cor­pul nenorocitei s’a lovit de câteva ori de parapetele turnului şi a căzut pe prima platformă, formând o masă in­formă de carne şi oase. Cauza sinuci­­derei nu e cunoscută. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Brantser Wäilischhof, sanatoriu aranjat — după sistemul Dr Lahitann — cu toate întocmirile modene ale therapiei fisicale şi dietetice; *­2 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Ha­­r­­­a-Eilzensdo­rf bei Wen. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului . Dr. Marius Sturza a VIII Kocligasse Nr. 29 — Viena Consult a ţ i u n 1 cu celebrităţile medicale, cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Telefon nr. 17065.

Next