Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)
1908-08-28 / nr. 189
Nr. 189.—1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. germană e compact unită ca un singur om, în toate cestiunile mari. Subscripţia naţională asigură într’un mod neprevăzut şi aşa cum l’a dorit Zeppelin, construirea unui alt balon. Gursa de automobile New-York—Paris Luni a sosit în Berlin automobilul italian »Zuest«, care face dimpreună cu altele cursa New-York—Paris. Automobiliştii, cu toate greutăţile acestei lungi călătorii, au cel mai bun aspect. Automobilul »Zuest«, de când a părăsit Japonia, a avut de învins greutăţi enorme, din cauza ploilor torenţiale din China şi Siberia. Automobilul a plecat spre Paris. Venitele parochiei Gilău. Din Gilău ni se trimite următoarea scrisoare: Onorată Redacţiune! Cineva din interes particular, de bună samă cu intenţiune a trimes la Venei1. Conzistor din Blaj venitele parochiei Gilău greşita şi schimonosite fără de cale, de bună samă, ca să-şi ajungă ceva scop particular. Aci trimit circulariul pentru concurs. Din el lipsesc următoarele: 1. Casa modernă cu trei chilii, o culină mare, cămară, pivniţă şi grădină de legume foarte mare şi superedificate economice. 2. 240 de metrete de bucate şi tot atâtea zile de lucru. Stola încă e schimonosită, căci parte e lăsat afară, parte e micşorată de tot. Vă rog să îndreptaţi, pentru ca să nu cugete concurenţii, că noi nu avem nici locuinţă la preot.* *) Gilău, în 7 Sept. 1908. Curatorii bisericii. Anulîîţ literar. Păr. D. Voniga din Gyirok vesteşte tuturor celor interesaţi, că opul său: »Parenese sau cuvântări pentru toate ocaziunile ce obvin în oficiul pastoral al preotului« va apare în curând şi celor abonaţi li se va expeda cam pe la finea lunei Septemvrie. Totodată roagă pe acei an, domni preoţi, cari încă nu au răspuns apelului de abonare, să trimită declaraţia ce li s’a trimis, cu atât mai vârtos, că opul fiind mai voluminos decât cum s’a contemplat, după apariţie se va vinde cu preţ mai urcat decât cel determinat în declaraţiunile de abonament. Preţul se trimite ulterior, adecă după primirea opului abonat. O pagină aleasă din trecutul Someşenilor. (Din „Vechile episcopii româneşti“ de domnul Dr. Augustin Bunea). Petrecând de câteva zile, în Rodna ■veche, aproape de isvoarele Someşului mare, printre alte ocupaţiuni am citit şi preţioasele cărţi ale Rs. d. canonic Bunea:»Vechile episcopii româneştii, şi »Ierarchia Românilor din Ardeal şi Ungaria“. Multe lucruri importante şi foarte interesante din trecutul mult încercatului nostru neam ■am găsit în aceste scrieri alese. Şi de aci ca din întreaga noastră istorie se convinge cetitorul, cum, la noi, legea şi biserica au fost strâns unite cu starea politică, socială şi economică a poporului român. Când şi unde a putut pătrunde măcar o umbra de stăpânire românească, îndată s’a înseninat şi orizontul religios — de obiceiu atât de nervos al neamului românesc. Una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei noastre politice şi bisericeşti peste tot şi în special pentru Românimea din nordul Transilvaniei — de pe valea Someşului mare, este epoca voevozilor moldoveni Ştefan cel Mare şi al lui Petru Rareş, (între anii 1475—1550). iată cum e spune*) d-l Bunea, într’un limbagiu ales şi într’un stil elegant, împrejurările din acel timp, împrejurări concentrate în jurulepiscopiei Vadului« din Valea Someşului mare. »Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, după răsboiul purtat cu Mateiu Corvinul, obţinu la încheierea păcii în anul 1475, pentru sine şi erezii săi în Transilvania stăpânirea peste domeniile (nu numai castelele) Ciceului (pe valea Someşului mare) şi Cetăţii de Baltă... Oricât de nesuferit ar fi fost domnul român vecinilor saşi de la Bistriţa şi nobililor din comitatul Solnocului din centru şi al Dobâcei, ei au trebuit să-l primească în mijlocul lor, pentru că aşa cereau interesele politice ale regatului ungar. Sub Bogdan Vodă (1504—1517), urmaşul lui Ştefan, legăturile cu Bistriţa şi cu ţinuturile din jurul Ciceului devin încă şi mai strânse şi pârcălabii (castelanii) domnului moldovean rezideau neconturbaţi în castelele numite. Tot aşa s’a urmat aceasta şi sub Ştefan Vodă cel tânăr (1517— 27). Iar sub Petru Rareş (1527—1546) stăpânirea Moldovenilor asupra unor ţinuturi din Transilvania s'a întărit şi estins, căci pe lângă Ciceu şi Cetatea de Baltă, Rareş dobândi la anul 1529 dela Ioan Zápolya şi castelul Unguraşului, districtul Rodnei, cu număroasa populaţiune românească şi chiar şi cetatea Bistriţei şi districtul ei. Saşii din Bistriţă nu voiră nicidecum să se supuie barbarului valah, ci se împotriviră cu armele. Dar după un asediu îndelungat din Septemvrie 1529 până în Martie 1530, întrerupt numai de nişte armistiţii şi dupăce Bistriţenii în Martie (anul 1530) fură rău bătuţi de trupele moldovene aproape de Bistriţa la Târpii (Treppen) ei trebuiră să se supuie şi prin deputaţii lor, trimişi în 15 iunie 1530 la Petru Rareş în Moldova, încheiată cu acesta pace. Pe timpul asediului Bistriţei din partea trupelor lui Petru Rareş, episcopul Vadului Anastasie (al 3 lea în şirul episcopilor de acolo după Ilarion a. 1523 şi după Varlaam a. 1527) conduse la 13 octomvrie 1529 un atac succes în contra Bistriţenilor, care eşiră la cules de vii, încheind apoi cu asediaţii un armistiţiu. Cătră sfârşitul lui Iulie (a. 1530) însuşi voevodul Petru se află cu mare suită în Rodna, unde bistriţenii la porunca pârcălabului Mateiu, vistierul lui Unguraş (Bálványos) au fost siliţi să trimită lui Petru 30 de care încărcate cu proviant. „Acesta fu cel dintăiu tribut de supunere şi de omagiu, ce l-a plătit liberul cetăţean german barbarului valah“ esclamă cu durere și indignare scriitorul săsesc deinrich Wittstock, fost director la gimnaziul din Bistriţa chiar pe timpul şcolarizării subsemnatului (între anii 1863—1840), care enorează acest lucru pe baza documentelor contimporane...*) In posesiunea acestor domenii mari, Petru Rareş fu întărit şi prin diploma lui Ferdinand I din 4 Aprilie 1535. Şi deşi Izabela, văduva lui I. Zápolya, a derimat castelul Ciceu (în a. 1544), totuşi domeniul lui figurează şi mai departe ca posesiune a domnului Moldovean. Cu moartea lui Petru Rareş, Bistriţa, dar numai ea singură s’a eliberat de sub domnia Moldovenilor, pe când celelalteţinuturi rămaseră şi de aci încolo în stăpânirea lor şi sub Me Vodă (a. 1546—1552) ei exploatară chiar şi minele dela Rodna... Stăpânirea aceasta a domnilor * moldoveni în Ardeal, intr’un timp îndelungat şi neîntrerupt de 80 ani, a trebuit să lase urme în viaţa poporului românesc din aceasta ţară, unde el era atât de asuprit. Cea mai frumoasă dintre operele domnilor moldoveni este însă Mănăstirea şi episcopia Vadului, (Kolostor-Vád) din jos de Dej pe ţărmarul stâng al Someşului-mare. Că aceasta mănăstire şi episcopie este înfiinţată de domnii moldoveni, se vede limpede din conscripţia castelului făcută la a. 1553, la porunca voevozilor transilvăneni Francisc Kendy şi consoti. In conscripţia aceasta sunt înşirate 60 de comune, sate şi moşii ce aparţineau castelului Ciceu, anume începând dela Beteag, pe Someşul-mare toate satele pănă la Ileanda-mare şi Clod — apoi Răpusul unguresc şi românesc şi satele din jurul lor, Orman, Chirău- Vad, Slatina, Bogata românească şi cea ungurească. Iar de domeniul Unguraşului se ţineau 24 de comune situate spre câmpia Ardealului, dintre care mai importante erau Mintiul Gherlei, Gherla, Bereding, Chintelnic, Arcadiu. Dacă adaogem la acestea şi cele 50 de comune, din districtul Rodnei şi din districtul Bistriţei, ne convingem că episcopia Iadului se întindea pe timpul lui Petru Rareş în partea nordică a Ardealului peste partea cea mai mare a teritorului transilvănean din diecesa de astăzi a Gherlei, încă un amănunt. La anul 1523 în timpul Vlădicului de Vad, Ilarion, preoţii Mateiu, Şandru şi Petru împreună cu Cnejii din Valea Rodnei, cei de la magistratul Bistriţei să le conceadă a edifica o mănăstire »în locul unde mai fusese o mănăstire ca aceea*. Oraşul le asignează un loc, dela Năsăud în sus spre munţii Maramureşului, între comunele Iiordău şi Telciu pe apa Bichişului. In interesul acestei mănăstiri, Vlădica Ilarion. »ceru la 1523 confirmarea privilegiilor acordate odinioară călugărilor, din mănăstirea ardeleană a Bistriţei, »cari trăiau în păduri după regula cea grecească şi vechie a bisericei, departe de fumul cetăţilor«. Astăzi ţăranii din Vad şi din Bogata îşi reamintesc cu înduioşare, că ei erau odinioară »iobagii Vlădicului«, cutare l*) Publicaţie în „Programm des Gymnasiums zu Bistritz, 1860“, vadă e »râtul Vlădicului«, cutare izvor »fântâna Vlădicului», dealul, Cetăţuia, »Coasta Vlădicului«, »Valea Vlădicului«. Ruinele reşedinţei şi azi se mai cunosc, iar biserica catedrală a rămas pănă acuma cu unele inscripţiuni aproape de tot şterse şi nedescifrabile şi cu tronuri pentru archiereu şi domn.« Şi câte asemenea nestimate din trecutul neamului nostru nu strălucesc pe număroasele şi frumoasele pagini ale cărţilor d-lui canonic Dr. Bunea. Prof. If. Gr. Borgovan. Varietăţi. 9 S’a făcut constatarea, de altfel nu pentru prima dată, cu prilegiul unui caz de tifos, că această boală dintre cele mai molipsitoare şi mai primejdioase, în deosebi pentru copii, se poate lua nu numai dela un bolnav, ci şi dela acela care a suferit cu mai multe luni, cu un an şi chiar cu trei ani înainte. Aceeaşi constatare s’a făcut în mai multe părţi, în urma unor experienţe într’adins făcute. Cel ce a suferit de tifos e în adevăr imunizat şi nu mai are a se teme în viaţă de această boală; e însă primejdios pentru cei din jurul său, iar ştiinţa medicală se ocupă acum cu ideia de a-i face inofensivi pe foştii bolnavi de tifos. Mijloacele întrebuinţate pănă acum, numai în Anglia şi Germania, sunt examenul repetat al foştilor bolnavi şi desinfectarea lor. * Prin stăruinţa unei artiste engleze s-a înfiinţat şi se va deschide în curând la Berlin un teatru englez. Pe noua scenă, se înţelege, se va da o deosebită sau chiar unică atenţie literaturei engleze şi americane. Noul teatru este înfiinţat în deosebi pentru răspândirea culturei engleze printre englezi şi printre streini. De două ori pe săptămână se vor da şi reprezentaţii de zi pentru şcolari şi şcolăriţe. Prin cultură proprie se înmulţeşte, se întăreşte şi se îmbogăţeşte un popor. * Trenurile au până azi — în Apus în deosebi — compartimente pentru dame, pentru fumători, pentru vânători şi câini lor, etc... De curând s’a format în Anglia o societate care vrea să ceară tuturor companiilor pentru drumuri de fier să înfiinţeze pe liniile lor încă un soiu de compartimente, compartimente pentru liniştiţi. Când eşti silit să mergi cu trenul mai multe zile şi nopţi de-a rândul ce greu trece vremea mai cu seamă după ce te-ai săturat să mai priveşti afară, ceea ce se întâmplă curând ! Atunci o carte bună e o comoară, care nu se poate înlocui de joc cu convorbirea, pe care ai putea-o avea cu un alt călător, care îţi vorbeşte ţie sau altuia de politică, de ploaie, de preţul blânzii, de alegerea preşedintelui Statelor Unite, de păruiala din cutare parlament, de creşterea vitelor etc. ...Cu o carte favorită în mână să citeşti cu toată buna dispoziţie pe care de obiceiu ţi-o procură orice călătorie... . *) In circularul datat 11 Aug. a. c. tipărit „cătră întreg clerul diecezan“ Nr. 5239—1908 LV. în adevăr nu sunt cuprinse punctele de mai sus. — Red. *) Pag. 15 şi următoarele. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 9 septemvrie. O corespondenţă de aci anunţă, că regele Alfons al Spaniei şi regina Victoria vor sosi la 1 Octomvrie pentru mai multe zile la Budapesta. Cu acest prilej va avea loc la 1 Oct. un bal de curte în sala palatului regal. Editul, 9 Septemvrie. „Lokalanzeiger" afla din Petersburg, că cu toată interzicerea Sinodului, Academia ştienţifică din Petersburg va transmite o adresă lui Tolstoi. Odată cu a 80 a aniversare a naşterei sale, Tolstoi serbează şi jubileul de 35 de ani ca membru corespondent al Academiei. Secţiunea academică a artelor frumoase, al cărui membru este Tolstoi, va trimite de asemenea o adresă jubilantului. Serajevo, 9 Sept. Sîrbii şi mohamedanii din Bosnia au trimiseri ministrului comun de finanţe baronul Burian un memoriu, prin care cer introducerea Constituţiei. Constantinopol- 9 Sept. Una de urmările evidente ale intrevederei de la Salzburg dintre baronul Aerenthal şi ministrul italian de externe Tittoni este rechemarea ofiţerilor străini din jandarmeria turcă. Rechemarea aceasta se face sub forma unor concedii inimitate, cari se acoardă din oficiu, de către guvernele respective, ofiţerilor italieni şi austriaci din jandarmeria din Macedonia. Actualmente nu se mai află nici un ofiţer austriac în Macedonia, iar dintre italieni, afară de generalul jandarmeriei, se mai află zece ofiţeri. Maxime şi cugetări: împarte aceia ce ai cu alţii, nu îngrămădi bogăţii, nu te îngâmfa, nu fura, nu produce suferinţă, nu ucide, nu face altora aceea ce nu ai voi să ţi se facă ţie; toate acestea au fost spuse nu de 1800 de ani, ci de cinci mii de ani, şi nu s’ar putea să fie nici o îndoială a adevărului acestei legi, dacă n’ar fi făţărnicia. * Toate fericirile se aseamănă, dar fiecare nenorocire are fisionomia sa particulară. Tolstoy. Bibliografie. Un nou manual didactic. In editura librăriei Ciurcu din Braşov a apărut manualul »Fizică pentru şcoalele secundare inferioare de Tit Liviu Blaga profesor cu 169 ilustraţiuni în text. Preţul col. 2.40’ — »Ciprian Porumbescu, icoane din frământările unui suflet de artist.« De Dr. Valeriu Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Porumbescu, după ultima fotografie. Preţul unui exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin librăria »Gazetei«. Vasile C. Asvadă. „Băncile populare dn România“. La un adaus îultinativ Preţul I coroană. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Sănulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralmub Lecca. „Femeea îndărătnică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare.In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Steriad. „Buna MenagerăCarte de bucate practică, care conţine repere de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulceţuri, dună bucătăria fină aia România Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 ban porto. „Colpassul Românesc" deV. P Petrescu par.,ca I. u Ii. care conţine şi legea comercială. Se poate procura prin librăria A. Muredanu, Braşov. Preţul ambelor tomuri plus 3 cor. 20 bani porto Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Braunser Wällischhof, sanatoru aranjat — după sistemul Dr Lahmann — cu toate întocmirile modene ale therapiei fisicale şi dietetice; 12 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Maria Enzensdorf bei Wen. Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului : Dr. Marius Sturza Zizin. Stabiliment balnear la 2 oară în depărtare de Braşov, loc plăcut, climatic, cu băi minerale de jod şi fer folositor pentru toate boalele de piept, stomac, faring, anemie, rinichi şi urogenitale. (Trai ieftin şi confort.) Medic balnear: Dr. Alexandru Godarcea