Gazeta Transilvaniei, august 1908 (Anul 71, nr. 169-191)

1908-08-28 / nr. 189

Nr. 189.—1908. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. germană e compact unită ca un singur om, în toate cestiunile mari. Subscripţia naţională asigură într’un mod neprevăzut şi aşa cum l’a dorit Zeppelin, construirea unui alt balon. Gursa de automobile New-York—Paris Luni a sosit în Berlin automobilul italian »Zuest«, care face dimpreună cu altele cursa New-York—Paris. Automobiliştii, cu toate greutăţile acestei lungi călătorii, au cel mai bun aspect. Automobilul »Zuest«, de când a părăsit Japonia, a avut de învins greutăţi enorme, din cauza ploilor torenţiale din China şi Siberia. Automo­bilul a plecat spre Paris. Venitele parochiei Gilău. Din Gilău ni se trimite următoarea scrisoare: Ono­rată Redacţiune! Cineva din interes parti­cular, de bună samă cu intenţiune a tri­mes la Venei1. Conzistor din Blaj venitele parochiei Gilău greşita şi schimonosite fără de cale, de bună samă, ca să-şi a­­jungă ceva scop particular. Aci trimit cir­­culariul pentru concurs. Din el lipsesc următoarele: 1. Casa modernă cu trei chilii, o culină mare, cămară, pivniţă şi grădină de legume foarte mare şi super­­edificate economice. 2. 240 de metrete de bucate şi tot atâtea zile de lucru. Stola încă e schimonosită, căci parte e lăsat afară, parte e micşorată de tot. Vă rog să îndreptaţi, pentru ca să nu cugete con­curenţii, că noi nu avem nici locuinţă la preot.­* *) Gilău, în 7 Sept. 1908. Curatorii bisericii. Anulîîţ literar. Păr. D. Voniga din Gyirok vesteşte tuturor celor interesaţi, că opul său: »Parenese sau cuvântări pen­tru toate ocaziunile ce obvin în oficiul pastoral al preotului« va apare în curând şi celor abonaţi li­ se va expeda cam pe la finea lunei Septemvrie. Totodată roagă pe acei an, domni preoţi, cari încă nu au răspuns apelului de abonare, să trimită declaraţia ce li­ s’a trimis, cu atât mai vârtos, că opul fiind mai voluminos decât cum s’a contemplat, după apariţie se va vinde cu preţ mai urcat decât cel deter­minat în declaraţiunile de abonament. Preţul se trimite ulterior, adecă după pri­mirea opului abonat. O pagină aleasă din trecutul Someşenilor.­­ (Din „Vechile episcopii româneşti“ de domnul Dr. Augustin Bune­a). Petrecând de câteva zile, în Rodna ■veche, aproape de isvoarele Someşului mare, printre alte ocupaţiuni am citit şi preţi­oasele cărţi ale Rs. d. canonic Bunea:­­»Ve­chile episcopii româneştii, şi »Ierarchia Românilor din Ardeal şi Ungaria“. Multe lucruri importante şi foarte interesante din trecutul mult încercatului nostru neam ■am găsit în aceste scrieri alese. Şi de aci ca din întreaga noastră istorie se con­vinge cetitorul, cum, la noi, legea şi bise­rica au fost strâns unite cu starea politică, socială şi economică a poporului român. Când şi unde a putut pătrunde măcar o umbra de stăpânire românească, îndată s’a înseninat şi orizontul religios — de obi­­ceiu atât de nervos al neamului românesc. Una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei noastre politice şi bisericeşti peste tot şi în special pentru Românimea din nordul Transilvaniei — de pe valea Someşului mare, este epoca voevozilor moldoveni Ştefan cel Mare şi al lui Petru Rareş, (între anii 1475—1550). iată cum e spune*) d-l Bunea, într’un limbagiu ales şi într’un stil elegant, îm­prejurările din acel timp, împrejurări con­centrate în jurul­­episcopiei Vadului« din Valea Someşului mare. »Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, după răsboiul purtat cu Mateiu Corvinul, obţinu la încheierea păcii în anul 1475, pentru sine şi erezii săi în Transilvania stăpânirea peste domeniile (nu numai cas­telele) Ciceului (pe valea Someşului mare) şi Cetăţii de Baltă... Ori­cât de nesuferit ar fi fost dom­nul român vecinilor saşi de la Bistriţa şi nobililor din comitatul Solnocului din cen­tru şi al Dobâcei, ei au trebuit să-l pri­mească în mijlocul lor, pentru­ că aşa ce­reau interesele politice ale regatului ungar. Sub Bogdan Vodă (1504—1517), ur­maşul lui Ştefan, legăturile cu Bistriţa şi cu ţinuturile din jurul Ciceului devin încă şi mai strânse şi pârcălabii (castelanii) domnului moldovean rezideau neconturbaţi în castelele numite. Tot aşa s’a urmat aceasta şi sub Ştefan Vodă cel tânăr (1517— 27). Iar sub Petru Rareş (1527—1546) stă­pânirea Moldovenilor asupra unor ţinuturi din Transilvania s'a întărit şi estins, căci pe lângă Ciceu şi Cetatea de Baltă, Rareş dobândi la anul 1529 dela Ioan Zápolya şi castelul Unguraşului, districtul Rodnei, cu număroasa populaţiune românească şi chiar şi cetatea Bistriţei şi districtul ei. Saşii din Bistriţă nu voiră nici­decum să se supuie barbarului valah, ci se împotriviră cu armele. Dar după un asediu îndelungat din Septemvrie 1529 până în Martie 1530, întreru­pt numai de nişte armistiţii şi după­­ce Bistriţenii în Martie (anul 1530) fură rău bătuţi de trupele moldovene aproape de Bistriţa la Târpii (Treppen) ei trebuiră să se supuie şi prin deputaţii lor, trimişi în 15 iunie 1530 la Petru Rareş în Mol­dova, încheiată cu acesta pace. Pe timpul asediului Bistriţei din partea trupelor lui Petru Rareş, episcopul Vadu­lui Anastasie (al 3 lea în şirul episcopil­or de acolo după Ilarion a. 1523 şi după Var­­laam a. 1527) conduse la 13 octomvrie 1529 un atac succes în contra Bistriţeni­­lor, care eşiră la cules de vii, încheind apoi cu asediaţii un armistiţiu. Cătră sfârşitul lui Iulie (a. 1530) în­suşi voevodul Petru se află cu mare suită în Rodna, unde bistriţenii la porunca pâr­călabului Mateiu, vistierul lui Unguraş (Bálványos) au fost siliţi să trimită lui Petru 30 de care încărcate cu proviant. „Acesta fu cel dintăiu tribut de supunere şi de omagiu, ce l-a plătit liberul cetăţean german barbarului valah“ esclamă cu du­rere și indignare scriitorul săsesc d­einrich Wittstock, fost director la gimnaziul din­ Bistriţa chiar pe timpul şcolarizării sub­semnatului (între anii 1863—1840), care enorează acest lucru pe baza documente­lor contimporane...*) In posesiunea acestor domenii mari, Petru Rareş fu întărit şi prin diploma lui Ferdinand I din 4 Aprilie 1535. Şi deşi Izabela, văduva lui I. Zápolya, a derimat castelul Ciceu (în a. 1544), totuşi domeniul lui figurează şi mai departe ca posesiune a domnului Moldovean. Cu moartea lui Petru Rareş, Bistriţa, dar numai ea sin­gură s’a eliberat de sub domnia Moldove­nilor, pe când celelalte­­ţinuturi rămaseră şi de aci încolo în stăpânirea lor şi sub Me Vodă (a. 1546—1552) ei exploatară chiar şi minele dela Rodna... Stăpânirea aceasta a domnilor * mol­doveni în Ardeal, intr’un timp îndelungat şi neîntrerupt de 80 ani, a trebuit să lase urme în viaţa poporului românesc din a­­ceasta ţară, unde el era atât de asuprit. Cea mai frumoasă dintre operele domnilor moldoveni este însă Mănăstirea şi episcopia Vadului, (Kolostor-Vád) din jos de Dej pe ţărmarul stâng al Some­­şului-mare. Că aceasta mănăstire şi epis­copie este înfiinţată de domnii moldoveni, se vede limpede din conscripţia castelului făcută la a. 1553, la porunca voevozilor transilvăneni Francisc Kendy şi consoti. In conscripţia aceasta sunt înşirate 60 de comune, sate şi moşii ce aparţineau castelului Ciceu, anume începând dela Be­teag, pe Someşul-mare toate satele pănă la Ileanda-mare şi Clod — apoi Răpusul unguresc şi românesc şi satele din jurul lor, Orman, Chirău- Vad, Slatina, Bogata românească şi cea ungurească. Iar de do­meniul Unguraşului se ţineau 24 de co­mune situate spre câmpia Ardealului, dintre care mai importante erau Mintiul Gherlei, Gherla, Bereding, C­hintelnic, Ar­ca­diu. Dacă adaogem la acestea şi cele 50 de comune, din districtul Rodnei şi din districtul Bistriţei, ne convingem că epis­copia Iadului se întindea pe timpul lui Petru Rareş în partea nordică a Ardea­lului peste partea cea mai mare a terito­­rului transilvănean din diecesa de astăzi a Gherlei, încă un amănunt. La anul 1523 în timpul Vlădicului de Vad, Ilarion, preoţii Mateiu, Şandru şi Petru împreună cu Cnejii din Valea Rodnei, cei de la magistratul Bistriţei să le conceadă a edifica o mă­năstire »în locul unde mai fusese o mă­năstire ca aceea*. Oraşul le asignează un loc, dela Năsăud în sus spre munţii Ma­ramureşului, între comunele Iiordău şi Telciu pe apa Bichişului. In interesul a­­cestei mănăstiri, Vlădica Ilarion. »ceru la 1523 confirmarea privilegiilor acordate odi­nioară călugărilor, din mănăstirea arde­leană a Bistriţei, »cari trăiau în păduri după regula cea grecească şi vechie a bi­­sericei, departe de fumul cetăţilor«. Astăzi ţăranii din Vad şi din Bogata îşi reamintesc cu înduioşare, că ei erau odinioară »iobagii Vlădicului«, cutare l­­*) Publicaţie în „Programm des Gymnasiums zu Bistritz, 1860“, vadă e »râtul Vlădicului«, cutare izvor »fântâna Vlădicului», dealul, Cetăţuia, »Coasta Vlădicului«, »Valea Vlădicului«. Ruinele reşedinţei şi azi se mai cunosc, iar biserica catedrală a rămas pănă acuma cu unele inscripţiuni aproape de tot şterse şi nedescifrabile şi cu tronuri pentru ar­­chiereu şi domn.« Şi câte asemenea nestimate din tre­cutul neamului nostru nu strălucesc pe num­ăroasele şi frumoasele pagini ale căr­ţilor d-lui canonic Dr. Bunea. Prof. If. Gr. Borgovan. Varietăţi. 9 S’a făcut constatarea, de altfel nu pentru prima dată, cu prilegiul unui caz de tifos, că această boală dintre cele mai molipsitoare şi mai primejdioase, în deosebi pentru copii, se poate lua nu numai dela un bolnav, ci şi dela acela care a suferit cu mai multe luni, cu un an şi chiar cu trei ani înainte. Aceeaşi constatare s’a făcut în mai multe părţi, în urma unor experi­enţe într’adins făcute. Cel ce a suferit de tifos e în adevăr imunizat şi nu mai are a se teme în viaţă de această boală; e însă primejdios pentru cei din jurul său, iar ştiinţa medicală se ocupă acum­ cu ideia de a-i face inofensivi pe foştii bolnavi de tifos. Mijloacele întrebuinţate pănă acum, numai în Anglia şi Germania, sunt exa­menul repetat al foştilor bolnavi şi desin­­fectarea lor. * Prin stăruinţa unei artiste engleze s-a înfiinţat şi se va deschide în curând la Berlin un teatru englez. Pe noua scenă, se înţelege, se va da o deosebită sau chiar unică atenţie litera­­turei engleze şi americane. Noul teatru este înfiinţat în deosebi pentru răspândirea culturei engleze printre englezi şi printre streini. De două ori pe săptămână se vor da şi reprezentaţii de zi pentru şcolari şi şco­lăriţe. Prin cultură proprie se înmulţeşte, se întăreşte şi se îmbogăţeşte un popor. * Trenurile au până azi — în Apus în deosebi — compartimente pentru dame, pentru fumători, pentru vânători şi câini lor, etc... De curând s’a format în Anglia o societate care vrea să ceară tuturor com­­­paniilor pentru drumuri de fier să înfiin­ţeze pe liniile lor încă un soiu de com­partimente, compartimente pentru liniştiţi. Când eşti silit să mergi cu trenul mai multe zile şi nopţi de-a rândul ce greu trece vremea mai cu seamă după ce te-ai săturat să mai priveşti afară, ceea ce se întâmplă curând ! Atunci o carte bună e o comoară, care nu se poate înlocui de joc cu con­vorbirea, pe care ai putea-o avea cu un alt călător, care îţi vorbeşte ţie sau altuia de politică, de ploaie, de preţul blânzii, de alegerea preşedintelui Statelor Unite, de păruiala din cutare parlament, de creşterea vitelor etc. ...Cu o carte favorită în mână să ci­teşti cu toată buna dispoziţie pe care de obiceiu ţi-o procură ori­ce călătorie...­ ­. *) In circularul datat 11 Aug. a. c. tipărit „cătră întreg clerul diecezan“ Nr. 5239—1908 LV. în adevăr nu sunt cuprinse punctele de mai sus. — Red. *) Pag. 15 şi următoarele. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 9 s­eptemvrie. O co­respondenţă de aci anunţă, că regele Alfons al Spaniei şi regina Victoria vor sosi la 1 Octomvrie pentru mai multe zile la Budapesta. Cu acest pri­lej va avea loc la 1 Oct. un bal de curte în sala palatului regal. Editu­l, 9 Septemvrie. „Lokalan­zeiger" afla din Petersburg, că cu toată interzicer­ea Sinodului, Academia ştienţifică din Petersburg va trans­mite o adresă lui Tolstoi. Odată cu a 80 a aniversare a naşterei sale, Tol­stoi serbează şi jubileul de 35 de ani ca membru corespondent al Acade­miei. Secţiunea academică a artelor frumoase, al cărui membru este Tol­stoi, va trimite de asemenea o adresă jubilantului. Serajevo, 9 Sept. Sîrbii şi moha­­medanii din Bosnia au trimis­eri mi­nistrului comun de finanţe baronul Burian un memoriu, prin care cer introducerea Constituţiei. Constantinopol- 9 Sept. Una d­e urmările evidente ale intrevederei de la Salzburg dintre baronul Aerenthal şi ministrul italian de externe Tittoni este rechemarea ofiţerilor străini din jandarmeria turcă. Rechemarea aceasta se face sub forma unor concedii ini­­mitate, cari se acoardă din oficiu, de către guvernele respective, ofiţerilor italieni şi austriaci din jandarmeria din Macedonia. Actualmente nu se mai află nici un ofiţer austriac în Macedonia, iar dintre italieni, afară de generalul jandarmeriei, se mai află zece ofiţeri. Maxime şi cugetări: împarte aceia ce ai cu alţii, nu în­grămădi bogăţii, nu te îngâmfa, nu fura, nu produce suferinţă, nu ucide, nu face altora aceea ce nu ai voi să ţi­ se facă ţie; toate acestea au fost spuse nu de 1800 de ani, ci de cinci mii de ani, şi nu s’ar putea să fie nici o îndoială a adevărului acestei legi, dacă n’ar fi făţărnicia. * Toate fericirile se aseamănă, dar fie­care nenorocire are fisionomia sa parti­culară. Tolstoy. Bibli­ografie. Un nou manual didactic. In editura librăriei Ciurcu din Braşov a apărut ma­nualul »Fizică pentru şcoalele secundare inferioare de Tit Liviu Blaga profesor cu 169 ilustraţiuni în text. Preţul col. 2.40’ — »Ciprian Porumbescu, icoane din frământările unui suflet de ar­tist.« De Dr. Valeriu Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Porum­­bescu, după ultima fotografie. Preţul unui exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin librăria »Gazetei«. Vasile C. Asvadă. „Băncile populare dn România“. La un adaus îulti­nativ Preţul I coroană. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săn­ulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralmub Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Ecaterina Colonel Ster­iad. „Buna Me­­nagerăCarte de bucate practică, care conţine repere de la cele mai fine mâncări, prăjituri, gelatine, creme, conserve, dulce­ţuri, dună bucătăria fină aia România Preţul cărţei e de 5 coroane, plus 30 ban porto. „Col­passul Românesc" de­­V. P Petrescu par.,ca I. u Ii. care conţine şi legea comercială. Se poate procura prin librăria A. Muredanu, Braşov. Preţul am­belor tomuri plus 3 cor. 20 bani porto Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Braunser Wällischhof, sanatoru aranjat — după sistemul Dr Lahmann — cu toate întocmirile modene ale therapiei fisicale şi dietetice; 12 oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Ma­r­i­a­ E­nzensdorf bei Wen. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului : Dr. Marius Sturza Zizin. Stabiliment balnear la­ 2 oară în de­părtare de Braşov, loc plăcut, climatic, cu băi minerale de jod şi fer folositor pentru toate boalele de piept, stomac, faring, ane­mie, rinichi şi urogenitale. (Trai ieftin şi confort.) Medic balnear: Dr. Alexandru Godarcea

Next