Gazeta Transilvaniei, septembrie 1908 (Anul 71, nr. 192-215)
1908-09-17 / nr. 204
Nr. 204.—1908. In preziut, congresul a convocat o şedinţă spre a discuta cestiunea tribunalelor de arbitragiu pentru pressă. Un ziarist din Milan a dat lectură unui raport asupra activităţii acestor tribunale în Italia. Congresul a decis să roage pe preşedinte a prezenta la viitoarea adunare un cod complet de drept modern al ziariștilor. * A doua cestiune la ordinea zilei a fost aceea a secretului profesional. Pentru Germania a raportat Georg Schweizer din Berlin. El constată, că toate congresele anterioare au decis inviolabilitatea secretului profesional. Nici un ziarist nu va trada de bunăvoie acest secret fiindcă de- va trada va atinge nu numai onoarea jurnalismului, dar şi condiţiunile de existenţă ale pressei. Cu toate astea un mare pericol ameninţă secretul profesional prin obligaţiunea, care în Germania este încă impusă ziariştilor de a face mărturie în cestiuni, unde şi’ fără aceasta el îşi asumă în senz juridic responsabilitatea cuprinsului şi tenorului articolului. Aceasta obligaţiune de a mărturisi este nedeamnă de’membrii corporaţiunei pressei. Ea e stricăcioasă intereselor profesiunei. Pressa nu poate să-și împlinească complet înalta sa misiune, decât atunci, când anonimatul va fi respectat în toate cazurile. Dacă statul atentează la anonimat, el împiedecă progresul cultural. De aceea se pretinde, ca ziaristul să fie în mod egal asimilat persoanelor acelora, cari au dreptul de a păstra secretul profesional, cu acelaş titlu, ca preoţii, advocaţii şi medicii. Adevărat că ocurparea unui asemenea drept presupune o organizaţie severă a corporaţiunii ziariştilor, constituirea de tribunale de onoare şi un sentiment înălţat de onoare al publicistului. Cu unanimitate congresul a adoptat o moţiune, prin care invită pressa lumei întregi la o agitaţie energică în favorul suprimărei obligaţiunei de a face mărturie. Câte voturi româneşti avem în comitatele bănăţene şi ardelene. In numărul nostru de eri am dat după tabelele oficiale, publicate de »Népszava«, numărul voturilor româneşti în comitatele Bihor, Maramureş, Sătmar şi Sălagiu. Continuăm astăzi cu comitatele din Bănat şi Ardeal, cu populaţiune mai însemnată românească din comitatul Aradului, dintre 2445 alegători cu trei voturi sunt 26*6% Români, dintre 10-297 alegători cu două voturi sunt 35*7% Români, dintre 20-565 alegători cu un vot 48-5% Români şi dintre 45-286 analfabeţi sunt 84'1% Români. Din totalitatea voturilor de 53-029, Românii dispun de abia de 43 6%. In comitatul Caraş-Severin dintre 2510 alegători cu 3 voturi sunt 34 5% Români, dintre 18,128 alegători cu 2 voturi sunt 48.7 Români, dintre 42-751 alegători cu 1 vot sunt 77'2% Români, dintre 53,483 analfabeţi sunt 88'10 Români. Din totalitatea voturilor de 91-887, Românii dispun de-abia de 631%.in comitatul Timişului dintre 5235 alegători cu 3 voturi sumt 76% Români, dintre 20-762 alegători cu 2 voturi sunt 29'6'/a Români, dintre 35'911 alegători cu 1 vot sunt 35.9% Români şi dintre 37-515 analfabeţi sunt 63-2%. Dintotalitatea voturilor de 96'892, Românii figurează cu 31-1%.in comitatul Albei inferioare dintre 1504 alegători cu 3 voturi sunt 34,2"la Români, dintre 4817 alegători cu 2 voturi sunt 45% Români, dintre 8446 alegători cu 1 vot sunt 65"9"ln Români, dintre 34,568 analfabeți sunt 87,3% Români. Din totalul voturilor de 26 054, Românii dispun de 55 6%.in comitatul Bistriţa-Nâsăud dintre 797 alegători cu 3 voturi sunt 242 Români, dintre 3820 alegători cu 2 voturi sunt 262% Români, dintre 9703 alegători cu 1 vot sunt 581 la Români şi din 15.820 analfabeţi sunt 813% Români. Din totalul voturilor de 21.320, Românii dispun de 44*8 %.in comitatul Brașov din 1686 alegători cu 3 voturi sunt 30-5% Maghiari, 57*27o Germani şi 118'la Români, dintre 5452 alegători cu 2 voturi sunt 31-7% Maghiari, 50-97,, Germani şi 76-37o Români, dintre 9512 alegători cu’ 1 vot sunt 387o Maghiari, 31'67o Germani şi 307o Români. Din 4215 analfabeţi sunt 24.77« Maghiari, 47o Germani şi 63-27« Români. Din totalul voturilor de 25.896, Maghiarii dispun de 33.67o, Germanii de 44-37« şi Românii de ,21*57». (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. ŞTIRILE ZILEI. — 15 Septemvrie v. Banca culturală. Propunerea făcută de părintele Dr. I. Cristea în ultimul sinod archidiecezan privitoare la înfiinţarea unei »bănci culturale« româneşti se apropie de realizare. Joia trecută, precum aflăm, s’a ţinut în Sibiiu sub presidiul d-lui adv. E. Ungureanu o anchetă, la care a participat un număr mai mare de preoţi gr. or. şi fruntaşi mireni ai bisericei gr. or. La anchetă a luat parte şi I. 17 S. Sa Mitropolitul I. Meţianu. După desbateri mai lungi membrii convocaţi la anchetă s’au constituit în comitet fondator pentru înfiinţarea »băncii culturale«. »Revista Economică« e informată că iniţiatorii acestei bănci au ajuns la convingerea, că singura soluţie posibilă pentru realizarea în parte a scopurilor culturale avute în vedere este întemeierea acestei bănci ca întreprindere speculativă pe acţii ca ori şicare întreprindere românească de această natură. Totodată fondatorii au schimbat din consideraţii mai înalte firma de »Bancă culturală« în „Bancă generală de credit Lumina11. Noua întreprindere este proiectată a se fonda cu un capital soc. de cor. 600.000 şi li se pune în vedere acţionarilor o dividendă maximală de 5%, după detragerea căreia din restul beneficiului net 45 la sută sunt destinate a se pune la dispoziţia conzistorului archidiecezan pentru scopuri culturale. Găpitănatul oraşului ne trimite spre publicare următorul anunţ urgent: Din cauza pericolului ameninţător al colerei proprietarii, administratorii de case şi locuitorii sunt provocaţi de urgenţă să ţină în cea mai mare curăţenie curţile, umblătorile, podurile, pivniţele, grajdurile, şopurile etc. şi să golească în fiecare săptămână gropile de gunoiu. Hotelierii, cârciumarii şi proprietarii de cafenele au să desinfecteze pissoriile cu var stâns, să ţină în mare curăţenie pânzăturile de masă, tacâmurile şi albiturile de pat şi să spele cel puţin odată la săptămână podelele cu leşie fierbinte. Organele poliţiale vor controla executarea dispoziţiunilor de mai sus şi vor pedepsi sever pe contravenienţi. Varul stâns se pregăteşte în modul următor - 1 chilă de var nestins se înmoaie într’un litru de apă şi după ce s’a răcit se amestecă cu alte trei litre de apă. Varul stâns are să fie întotdeauna proaspăt. Despre starea sănătăţii regelui Carol năviri pe holeră. In aceeaşi zi au fost 148 decese. Guvernul austriac a ordonat ca măsuri în contra holerei, pe lângă controlul sanitar la graniţă a tuturor persoanelor venite din Rusia, şi o observaţie de 5 zile a călătorilor veniţi din Rusia. Guvernul a pus în vedere autorităţilor, ca să se aplice pe o scară cât mai întinsă toate măsurile sanitare, cari până acum s’au dovedit a fi eficace contra epidemiei de holeră. Curtea de apel din Berlin a anulat deriziunea de punere în libertate a principelui de Eulenburg şi a admis această punere în libertate numai pe lângă depunerea unei cauţiuni de 100.000 mărci. Artistul Sarasate, care a încetat din viaţă săptămâna trecută, a lăsat trei milioane. Moştenitoare sunt surorile sale. Conservatoriile din Paris şi Madrid au câte un legat de 100.000 franci. Carne ieftină şi sănătoasă se va pune mâne în vânzare de cătră oraş în măcelăria centrală (Intre scaune). Carne de porc calitatea II chila cu 60 fileri şi carnea de la 2 junei chila cu 44 fileri. Carne de bivol calitatea I tot cu 60 b. Cartelul băncilor din Budapesta desfiinţat. După o existenţă de abia 6 săptămâni cartelul băncilor Budapestane, conform unei hotărâri unanime a reprezentanţilor lor, adusă la 24 crt. s’a declarat desfiinţat. După trecerea terminului de anunţ de o lună, fixat la constituirea cartelului, va să zică cu începere de la 25 octomvrie a. c. fiecare din băncile cartelate va avea mână liberă la fixarea condiţiilor sale. Desfiinţarea cartelului, scrie »R. E.«, va contribui fără îndoială mult la uşurarea pieţei de bani, ţinută încătuşată de băncile cartelate. »Nunta lui Figaro«. Joi lall Septemvrie 1908 s’a dat a cinci-suta reprezentaţie a piesei »Nunta lui Figaro« în teatrul naţional din Berlin. Intâiaşi dată s’a dat la 14 Septemvrie 1790. A suta reprezentaţie s’a dat peste 37 de ani, a 300-a la 3 Ianuarie 1877, a 400-a la 29 Octomvrie 1892, sosesc din nou ştiri neliniştitoare. Unele ziare spun, că regele sufere din nou de dureri acute de stomac, în urma cărora Vineri şi Sâmbătă ar fi avut în două rânduri sincope. Linia ferată Făgăraş-Braşov va fi deschisă circulaţiunei probabil peste patru săptămâni. Lucrările la viaductele de la Şinca nouă vor fi terminate săptămâna aceasta, iar peste patru săptămâni se va face prima încercare, dacă pot suporta greutăţile prescrise. Noul an şcolar la seminariul »Andreian« din Sibiiu s’a inaugurat ori în mod solemn. După terminarea serviciului divin elevii s’au întrunit în prefectoriul seminarului, unde a sosit şi I. P. S. Sa Metropolitul loan. D-l director Dr. E. R. Roşea a rostit aici o frumoasă vorbire, în care a pus la inima elevilor mai ales iubirea de ordine şi de curăţenie. In urmă I. P. S Sa a adresat elevilor o vorbire plină de învăţături, îndemnându-i nu numai la însuşirea cunoştinţelor, de cari vom avea trebuinţă în viaţa practică, ci şi la purtare bună şi cuviincioasă. Regele Spaniei la Paris. Suveranii Spaniei au sosit eri în Paris însoţiţi de către ministrul de externe, Allendesalcazar. Ministrul de externe francez Pichon i-a salutat în numele guvernului. Regele Spaniei, ministrul de externe al Spaniei, primul ministru francez Clémenceau și ministrul de externe Pichon au avut eri o lungă convorbire privată. La amiazi regele Alfonso a vizitat pe președintele Falberes; convorbirea a durat’ 45 minute. Apoi dl Falberes a înapoiat vizita regelui Alfonso. Convorbirea dintre regele Spaniei şi preşedintele Falberes, conferinţa miniştrilor francezi şi spanioli a stabilit absolută comunitate de vederi a acestor două guverne în ceea ce priveşte politica marocană. Un spital pentru colera s’a înfiinţat în Braşov în urma unui ordin telegrafic sosit din Budapesta. Spitalul este aranjat pentru 20 bolnavi. De asemenea s’a angajat şi personalul de serviciu necesar. Numai muşteriii mai lipsesc.... Holera în Petersburg. Duminecă s’au constatat în Petersburg 268 nouă îmbol- ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 29 Septemvrie. Deputatul disident Bozoky Arpad şi-a ţinut alaltăeri darea de samă în Kunszentmarton. La adunare a participat şi dep. Farkashazy, care a vorbit contra votului plural, declarând că partidul stâng va lupta împotriva votului plural. Londra, 29 Sept. In legătură cu evenimentele din Turcia ziarul „Times“ publică la loc de frunte un articol vehement contra Austro-Ungariei Articolul afirmă între altele că Austro-Ungaria nu privește cu ochi buni desvoltarea de acum a Turciei, nu-i convine mai ales era constituţională, care însemnează ordine şi liniştire în diplomaţia Europei, câtă vreme scopul Austro-Ungariei este, ca în Macedonia să fie stabilă anarchia. De aici poate izbucni foarte uşor scânteia unui mare război european — continuă „Times“ — care ar aprinde întregul continent şi mai ales Peninsula balcanică. In cazul acesta împărţirea (ciontirea) Turciei ar fi foarte aproape, iar Austro-Ungaria îşi doreşte parte din Turcia. Articolul produce în cercurile diplomatice mare senzaţie. Paris, 29 Sept. Poliţia din Biaritz a arestat pe un anarchist spaniol Fernando Canatrava, care se zice că ar fi luat parte la un complot în contra regelui Spaniei. El ar fi proiectat un nou atentat în contra regelui Spaniei pe Sâmbătă, dar a fost trădat de o femeie, cu care plănuise să comită atentatul. Salonic. 29 Sept. Toată Macedonia e inundată de misiuni şi proclamaţiuni bulgare. Lumea se teme de o mişcare violentă şi tulburătoare din partea bulgarilor. Petersburg, 29 Sept. Adunarea studenţilor universităţii de aci adecis prin 2300 voturi contra 77 să proclame greva generală a studenţilor Pagina 3, universitari în caz când guvernul rus ar lua noi măsuri de represiune contra studenţilor. Constantinopol, 29 Sept. Eri s’a ţinut sub preşidenţia Sultanului un consiliu, la care au luat parte marele vizir şi ministrul de război. Se zice ca consiliul a fost provocat de atitudinea Bulgariei, care vrea să aducă la suprafaţă cestiunile politice care o privesc şi de care se vorbeşte cu atâta aprindere actualmente. Sofia, 29 Septemvrie. Luni au avut loc în Sofia o mare manifestaţie cu prilejul afacerii căilor ferate orientale. Erau de faţă mai multe mii de persoane care au aclamat o rezoluţie aprobând luarea în posesie de către guvernul bulgar a acestor căi ferate. Adunarea a promis ajutorul său cabinetului, cerându-i să nu restituiască drumurile de fier ocupate. Asemeni manifestaţiuni a avut loc la Rusciuc şi în mai multe oraşe din Bulgaria meridională. New York, 29 Sept. Andrew Carnegie a dăruit 250.000 dolari pentru întemeerea unui institut de ajutorare a victimelor muncii. Ei vor fi ajutaţi din acest fond cu tot ce reclamă starea lor precară. Numărul jubilar al „Gazetei Transilvaniei*“ se poate comanda direct sau prin librării cu preţul de 1 coroană 50 bani în Austro-Ungaria şi 2 coroane (2 Lei 20 bani) în România şi străinătate. Venitul curat ce va rezulta din desfacerea ediţiei jubilare, a „Gazetei“ se va da fondului jubilar pentru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria. Bibliografie. — *Legenda funigeilor«, poem dramatic în trei acte de St. O. Iosif şi D. Anghel. Preţul 1 Leu. Dante „Infernul“ traducere în versuri de N. Gane. Preţul 3 cor. 50 bani, plus 30 bani porto. „Prin Vraja Dragostei“, nuvele de Vasile Pop, editura Minerva. Preţul 6. 150 plus 10 fileri porto. M.Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor. , Guy de Maupdlansst „Povestiri alese traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului“ — 50 bani. Ioan Adam : „Năzuinţi“ povestiri şi „Pe lângă vară“, pilde şi glume ţărăneşti. Ambele a 1 50 cor. Vasile C. Gsvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus informativ Preţul 1 coroaiă. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralamb Lecca. „Femeea îndărătnică“, pomenie în 5 fete, tradusă după Shakespeare.In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce. Bd. STIRII 1. CIVECU. VIII Kochgasse Nr. 29 — Viena Consultaţiuni cu celebrităţile medicale, cu specialiştii de la facultatea de medicină din I Viena. Telefon nr. 17065.