Gazeta Transilvaniei, septembrie 1908 (Anul 71, nr. 192-215)

1908-09-17 / nr. 204

Nr. 204.—1908. In preziut, congresul a convocat o şedinţă spre a discuta cestiunea tribuna­lelor de arbitragiu pentru pressă. Un zia­rist din Milan a dat lectură unui raport asupra activităţii acestor tribunale în Ita­lia. Congresul a decis să roage pe preşe­dinte a prezenta la viitoarea adunare un cod complet de drept modern al zia­riștilor. * A doua cestiune la ordinea zilei a fost aceea a secretului­ profesional. Pentru Germania a raportat Georg Schweizer din Berlin. El constată, că toate congresele anterioare au decis inviolabilitatea secre­tului profesional. Nici un ziarist nu va trada de bună­voie acest secret fiindcă de-­ va trada va atinge nu numai onoarea jurnalismului, dar şi condiţiunile de existenţă ale pressei. Cu toate astea un mare pericol ameninţă secretul profesional prin obligaţiunea, care în Germania este încă impusă ziariştilor de a face mărturie în cestiuni, unde şi’ fără aceasta el îşi asumă în senz juridic res­­ponsabilitatea cuprinsului şi tenorului ar­ticolului. Aceasta obligaţiune de a mărtu­risi este nedeamnă de’membrii corpora­­ţiunei pressei. Ea e stricăcioasă interese­lor profesiunei. Pressa nu poate să-și îm­plinească complet­ înalta sa misiune, decât atunci, când anonimatul va fi respectat în toate cazurile. Dacă statul atentează la anonimat, el împiedecă progresul cultural. De aceea se pretinde, ca ziaristul să fie în mod egal asimilat persoanelor acelora, cari au dreptul de a păstra secretul pro­fesional, cu acel­aş titlu, ca preoţii, advo­caţii şi medicii. Adevărat că ocurparea unui asemenea drept presupune o orga­nizaţie severă a corporaţiunii ziariştilor, constituirea de tribunale de onoare şi un sentiment înălţat de onoare al publi­cistului. Cu unanimitate congresul a adoptat o moţiune, prin care invită pressa lumei întregi la o agitaţie energică în favorul suprimărei obligaţiunei de a face mărturie. Câte voturi româneşti avem în comitatele bănăţene şi ardelene. In numărul nostru de eri am dat după tabelele oficiale, publicate de »Nép­szava«, numărul voturilor româneşti în co­mitatele Bihor, Maramureş, Sătmar şi Să­­lagiu. Continuăm astăzi cu comitatele din Bănat şi Ardeal, cu populaţiune mai în­semnată românească d­in comitatul Aradului, dintre 2445 alegători cu trei voturi sunt 26*6% Ro­mâni, dintre 10-297 alegători cu două vo­turi sunt 35*7% Români, dintre 20-565 alegători cu un vot 48-5% Români şi din­tre 45-286 analfabeţi sunt 84'1% Români. Din totalitatea voturilor de 53-029, Românii dispun de abia de 43 6%. In comitatul Caraş-Severin dintre 2510 alegători cu 3 voturi sunt 34 5% Români, dintre 18,128 alegători cu 2 vo­turi sunt 48.7 Români, dintre 42-751 ale­gători cu 1 vot sunt 77'2% Români, din­tre 53,483 analfabeţi sunt 88'10 Români. Din totalitatea voturilor de 91-887, Românii dispun de-abia de 631%.­in comitatul Timişului dintre 5235 alegători cu 3 voturi sumt 76% Români, dintre 20-762 alegători cu 2 voturi sunt 29'6'/a Români, dintre 35'911 alegători cu 1 vot sunt 35.9% Români şi dintre 37-515 analfabeţi sunt 63-2%. Din­­totalitatea vo­turilor de 96'892, Românii figurează cu 31-1%.­in comitatul Albei­ inferioare dintre 1504 alegători cu 3 voturi sunt 34,2"la Ro­mâni, dintre 4817 alegători cu 2 voturi sunt 45% Români, dintre 8446 alegători cu 1 vot sunt 65"9"ln Români, dintre 34,568 analfabeți sunt 87,3% Români. Din totalul voturilor de 26­ 054, Românii dispun de 55 6%.­in comitatul Bistriţa-Nâsăud dintre 797 alegători cu 3 voturi sunt 24­2 Ro­mâni, dintre 3820 alegători cu 2 voturi sunt 26­2% Români, dintre 9703 alegători cu 1 vot sunt 58­1 la Români şi din 15.820 analfabeţi sunt 813% Români. Din totalul voturilor de 21.320, Românii dispun de 44*8 %.­in comitatul Brașov din 1686 alegă­tori cu 3 voturi sunt 30-5% Maghiari, 57*27o Germani şi 118'la Români, dintre 5452 alegători cu 2 voturi sunt 31-7% Ma­ghiari, 50-97,, Germani şi 76-37o Români, dintre 9512 alegători cu’ 1 vot sunt 387o Maghiari, 31'67o Germani şi 307o Români. Din 4215 analfabeţi sunt 24.77« Maghiari, 47o Germani şi 63-27« Români. Din totalul voturilor de 25.896, Maghiarii dispun de 33.67o, Germanii de 44-37« şi Românii de ,21*57». (Va urma). GAZETA TRA­NSILVANIEI. ŞTIRILE ZILEI. — 15 Septemvrie v. Banca culturală. Propunerea făcută de părintele Dr. I. Cristea în ultimul sinod archidiecezan privitoare la înfiinţarea unei »bănci culturale« româneşti se apropie de realizare. Joia trecută, precum aflăm, s’a ţinut în Sibiiu sub presidiul d-lui adv. E. Ungureanu o anchetă, la care a parti­cipat un număr mai mare de preoţi gr. or. şi fruntaşi mireni ai bisericei gr. or. La anchetă a luat parte şi I. 17 S. Sa Mi­tropolitul I. Meţianu. După desbateri mai lungi membrii convocaţi la anchetă s’au constituit în comitet fondator pentru înfi­inţarea »băncii culturale«. »Revista Eco­nomică« e informată că iniţiatorii acestei bănci au ajuns la convingerea, că singura soluţie posibilă pentru realizarea în parte a scopurilor culturale avute în vedere este întemeierea acestei bănci ca întreprindere speculativă pe acţii ca ori şi­care întreprin­dere românească de această natură. Tot­odată fondatorii au schimbat din consideraţii mai înalte firma de »Bancă culturală« în „Bancă generală de credit Lumina11. Noua întreprindere este proiectată a se fonda cu un capital soc. de cor. 600.000 şi li­ se pune în vedere acţionarilor o dividendă maxi­mală de 5%, după detragerea căreia din restul beneficiului net 45 la sută sunt des­tinate a se pune la dispoziţia conzistorului archidiecezan pentru scopuri culturale. Găpitănatul oraşului ne trimite spre publicare următorul anunţ urgent: Din cauza pericolului ameninţător al colerei proprietarii, administratorii de case şi lo­cuitorii sunt provocaţi de urgenţă să ţină în cea mai mare curăţenie curţile, umblătorile, podurile, pivniţele, grajdurile, şopurile etc. şi să golească în fie­care săp­tămână gropile de gunoiu. Hotelierii, câr­­ciumarii şi proprietarii de cafenele au să desinfecteze pissoriile cu var stâns, să ţină în mare curăţenie pânzăturile de masă, ta­câmurile şi albiturile de pat şi să spele cel puţin odată la săptămână podelele cu le­şie fierbinte. Organele poliţiale vor con­trola executarea dispoziţiunilor de mai sus şi vor pedepsi sever pe contravenienţi. Varul stâns se pregăteşte în modul următor - 1 chilă de var nestins se înmoaie într’un litru de apă şi după ce s’a răcit se amestecă cu alte trei litre de apă. Varul stâns are să fie întotdeauna proaspăt. Despre starea sănătăţii regelui Carol năviri pe holeră. In aceeaşi zi au fost 148 decese. Guvernul austriac a ordonat ca mă­suri în contra holerei, pe lângă controlul sanitar la graniţă a tuturor persoanelor venite din Rusia, şi o observaţie de 5 zile a călătorilor veniţi din Rusia. Guvernul a pus în vedere autorităţilor, ca să se aplice pe o scară cât mai întinsă toate măsurile sanitare, cari până acum s’au dovedit a fi eficace contra epidemiei de holeră. Curtea de apel din Berlin a anulat deriziunea de punere în libertate a prin­cipelui de Eulenburg şi a admis această punere în libertate numai pe lângă depu­nerea unei cauţiuni de 100.000 mărci. Artistul Sarasate, care a încetat din viaţă săptămâna trecută, a lăsat trei mili­oane. Moştenitoare sunt surorile sale. Con­­servatoriile din Paris şi Madrid au câte un legat de 100.000 franci. Carne ieftină şi sănătoasă se va pune mâne în vânzare de cătră oraş în măcelă­ria centrală (Intre scaune). Carne de porc calitatea II chila cu 60 filer­i şi carnea de la 2 junei chila cu 44 fileri. Carne de bivol calitatea I tot cu 60 b. Cartelul băncilor din Budapesta des­fiinţat. După o existenţă de abia 6 săp­tămâni cartelul băncilor Budapestane, con­form unei hotărâri unanime a reprezen­tanţilor lor, adusă la 24 crt. s’a declarat desfiinţat. După trecerea terminului de anunţ de o lună, fixat la constituirea car­telului, va să zică cu începere de la 25 oc­­tomvrie a. c. fiecare din băncile cartelate va avea mână liberă la fixarea condiţiilor sale. Desfiinţarea cartelului, scrie »R. E.«, va contribui fără îndoială mult la uşura­rea pieţei de bani, ţinută încătuşată de băncile cartelate. »Nunta lui Figaro«. Joi lall Septem­vrie 1908 s’a dat a cinci-suta reprezen­taţie a piesei »Nunta lui Figaro« în tea­trul naţional din Berlin. Intâiaşi dată s’a dat la 14 Septemvrie 1790. A suta repre­zentaţie s’a dat peste 37 de ani, a 300-a la 3 Ianuarie 1877, a 400-a la 29 Octom­­vrie 1892, sosesc din nou ştiri neliniştitoare. Unele ziare spun, că regele sufere din nou de dureri acute de stomac, în urma cărora Vineri şi Sâmbătă ar fi avut în două rân­duri sincope. Linia ferată Făgăraş-Braşov va fi des­chisă circulaţiunei probabil peste patru săptămâni. Lucrările la viaductele de la Şinca­ nouă vor fi terminate săptămâna acea­sta, iar peste patru săptămâni se va face prima încercare, dacă pot suporta greută­ţile prescrise. Noul an şcolar la seminariul »Andre­­ian« din Sibiiu s’a inaugurat ori în mod solemn. După terminarea serviciului divin elevii s’au întrunit în prefectoriul semina­rului, unde a sosit şi I. P. S. Sa Metropo­­litul loan. D-l director Dr. E. R. Roşea a rostit aici o frumoasă vorbire, în care a pus la inima elevilor mai ales iubirea de ordine şi de curăţenie. In urmă I. P. S Sa a adresat elevilor o vorbire plină de învă­ţături, îndemnându-i nu numai la însuşi­rea cunoştinţelor, de cari vom avea tre­buinţă în viaţa practică, ci şi la purtare bună şi cuviincioasă. Regele Spaniei la Paris. Suveranii Spaniei au sosit eri în Paris însoţiţi de către ministrul de externe, Allendesalcazar. Ministrul de externe francez Pichon i-a salutat în numele guvernului. Regele Spa­niei, ministrul de externe al Spaniei, pri­mul ministru francez Clémenceau și mi­nistrul de externe Pichon au avut eri­ o lungă convorbire privată. La amiazi re­gele Alfonso a vizitat pe președintele Fa­­lb­eres; convorbirea a durat’ 45 minute. Apoi d­l Falberes a înapoiat vizita regelui Alfonso. Convorbirea dintre regele Spaniei şi preşedintele Falberes, conferinţa miniş­trilor francezi şi spanioli a stabilit absolută comunitate de vederi a acestor două gu­verne în ceea­ ce priveşte politica maro­cană. Un spital pentru colera s’a înfiinţat în Braşov în urma unui ordin telegrafic sosit din Budapesta. Spitalul este aranjat pentru 20 bolnavi. De asemenea s’a an­gajat şi personalul de serviciu necesar. Numai muşteriii mai lipsesc.... Holera în Petersburg. Duminecă s’au constatat în Petersburg 268 nouă îmbol- ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 29 Septemvrie. Depu­tatul disident Bozoky Arpad şi-a ţinut alaltăeri darea de samă în Kunszent­mart­on. La adunare a participat şi dep. Farkashazy, care a vorbit con­tra votului plural, declarând că par­tidul stâng­ va lupta împotriva votu­lui plural. Londra, 29 Sept. In legătură cu evenimentele din Turcia ziarul „Times“ publică la loc de frunte un articol vehement contra Austro-Ungariei Articolul afirmă între altele că Au­­stro-Ungaria nu privește cu ochi buni desvoltarea de acum a Turciei, nu-i convine mai ales era constituţională, care însemnează ordine şi liniştire în diplomaţia Europei, câtă vreme sco­pul Austro-Ungariei este, ca în Ma­cedonia să fie stabilă anarchia. De aici poate izbucni foarte uşor scân­teia unui mare război european — continuă „Times“ — care ar aprinde întregul continent şi mai ales Pen­insula balcanică. In cazul acesta îm­părţirea (ciontirea) Turciei ar fi foarte aproape, iar Austro-Ungaria îşi do­­reşte­ parte din Turcia. Articolul pro­duce în cercurile diplomatice mare senzaţie. Paris, 29 Sept. Poliţia din Biaritz a arestat pe un anarchist spaniol Fer­nando Canatrava, care se zice că ar fi luat parte la un complot în contra regelui Spaniei. El ar fi proiectat un nou atentat în contra regelui Spaniei pe Sâmbătă, dar a fost trădat de o femeie, cu care plănuise să comită atentatul. Salonic. 29 Sept. Toată Mace­donia e inundată de misiuni şi pro­­clam­aţiuni bulgare. Lumea se teme de o mişcare violentă şi tulburătoare din partea bulgarilor. Petersburg, 29 Sept. Adunarea studenţilor universităţii de aci a­­de­­cis prin 2300 voturi contra 77 să proclame greva generală a studenţilor Pagina 3, universitari în caz când guvernul rus ar lua noi măsuri de represiune con­tra studenţilor. Constantinopol, 29 Sept. Eri s’a ţinut sub preşidenţia Sultanului un consiliu, la care au luat parte marele vizir şi ministrul de război. Se zice ca consiliul a fost provocat de atitu­dinea Bulgariei, care vrea să aducă la suprafaţă cestiunile politice care o privesc şi de care se vorbeşte cu a­­tâta aprindere actualmente. Sofia, 29 Septemvrie. Luni au avut loc în Sofia o mare manifesta­ţie cu prilejul afacerii căilor ferate orientale. Erau de faţă mai multe mii de persoane care au aclamat o rezo­luţie aprobând luarea în posesie de către guvernul bulgar a acestor căi ferate. Adunarea a promis ajutorul său cabinetului, cerându-i să nu re­­stituiască drumurile de fier ocupate. Asemeni manifestaţiuni a avut loc la Rusciuc şi în mai multe oraşe din Bulgaria meridională. New­ York, 29 Sept. Andrew Car­negie a dăruit 250.000 dolari pentru întemeerea unui institut de ajutorare a victimelor muncii. Ei vor fi ajutaţi din acest fond cu tot ce reclamă starea lor precară. Numărul jubilar al „Gazetei Transilvaniei*“ se poate comanda direct sau prin librării cu preţul de 1 coroană 50 bani în Austro-Un­garia şi 2 coroane (2 Lei 20 bani) în România şi străinătate. Venitul curat ce va rezulta din desfacerea ediţiei jubilare, a „Gaze­tei“ se va da fondului jubilar pen­tru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania şi Ungaria. Bibliografie. — *Legenda funigeilor«, poem dra­matic în trei acte de St. O. Iosif şi D. Anghel. Preţul 1 Leu. Dante „Infernul“ traducere în ver­suri de N. Gane. Preţul 3 cor. 50 bani, plus 30 bani porto. „Prin Vraja Dragostei“, nuvele de Vasile Pop, editura Minerva. Preţul 6. 150 plus 10 fileri porto. M.­­Sadoveanu „Vremuri de Beremie“ 2 cor. , Guy de Maupdlansst „Povestiri alese traduse de M. Sadoveanu. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharie Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Cărticica Plugarului“ — 50 bani. Ioan Adam : „Năzuinţi“ povestiri şi „Pe lângă vară“, pilde şi glume ţărăneşti. Ambele a 1­ 50 cor. Vasile C. Gsvadă. „Băncile populare din România“. Cu un adaus informativ Preţul 1 coroai­ă. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II, complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Haralam­b Lecca. „Femeea îndărăt­nică“, pomenie în 5 fete, tradusă după Shakespeare.­­In Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Branisce. Bd. STIRII 1. CIVECU. VIII Kochgasse Nr. 29 — Viena Consult­aţiuni cu celebrităţile medicale, cu specialiştii de la facultatea de medicină din I Viena. Telefon nr. 17065.

Next