Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1909 (Anul 72, nr. 1-23)
1909-01-22 / nr. 16
Nr. 16.—1909. A spus că această catedră se poate in- j fiinţa abia după celelalte catedre proiectate şi atuncia cu limba de predare germană, căci nu se poate atinge caracterul german al universităţii. Răspunsul acesta a avut un efect sdrobitor asupra studenţimii. Stri- j găte de »pereat«, »pfui«, »să piară« şi şu- fierături asurzitoare au sguduit universitatea. Tumultul a durat mai multe minute. Apoi a coborât studenţimea treptele cântând »Deşteaptă-te Române«. Înaintea universităţii s’au oprit toţi şi au început iarăşi pentru vr’o câteva minute strigăte de »o emit« şi şuierături. De-acolo au pornit cu toţii în mod solemn prin oraş cântând »Deşteaptă-te Române« şi »Pe-al nostru steag e scris unire« ; au trecut prin piaţa principală, strada domnească, piaţa Austriei şi s’au îndreptat spre suburbiul Roşu, unde se făceau chiar atuncia alegerile pentru consiliul comunal. In acest drum s’au oprit înaintea casei lui Koko Vassilko, în strada domnească, strigând »pereat« şi şuerând, şi apoi înaintea palatului guvernial, unde s’a cântat »Deşteaptă-te Române«. Studenţimea e hotărâtă să nu rămână la aceasta demonstraţie spontană, ci va lupta consecvent şi în toate chipurile pentru dobândirea acestei catedre, care este un postulat atât de îndreptăţit al întreg poporului român din Bucovina. ŞTIRILE ZILEI. — 21 Ianuarie v. Adunarea generală anuală a casinei române din Braşov este convocată pe Duminecă 25 ian. r. (7 Febr. n.) în localităţile casinei din Str. Hirscher Comitetul roagă şi pe aceasta cale pe membrii casinei să se prezente în număr cât mai mare la adunare şi să se înscrie în protocolul membrilor. In şedinţa de eri seara a comitetului casinei române s’a dat cetire raportului comisiunei cenzurătoare și proiectului raportului general anual al comitetului. Raportul comisiunei revizuitoare a constatat cu plăcere că agendele financiare administrative au fost conduse în mod perfect și lăudabil de cassierul casinei d-l G. Babele. In proiectul de raport general al comitetului, prezentat de președintele casinei d-1 Dr. N. Vecerdea, se resumează în liniamente generale activitatea casinei și a comitetului ei în anul administrativ 1908. Raportul constată cu plăcere că numărul membrilor casinei s’a înmulţit în anul espirat în mod îmbucurător. Casina a numărat 100 membrii, între cari 91 membrii ■ordinari, 2 membrii extraordinari şi 7 membrii externi. — Un fapt, care—credem — va fi luat cu deosebită satisfacţiune la cunoştinţă de cătră adunarea generală acasinei este închiriarea noului cvartir. In urma multelor pretenţiuni ale proprietarului actualelor localităţi ale casinei, biroul comitetului a primit mandat să caute un nou cvartir potrivit, care să nu fie nici prea scump şi să corespundă întru toate referinţelor unei casine. Biroul a deslegat această importantă cestiune într’un mod foarte satisfăcător, încheiând un contract favorabil cu reprezentanţii parochiei gr. or române din cetate luând în chirie pe timp de 10 ani întreg stagiul 1 al casei parochiale din piaţa Braşovului (Târgul Grâulu Nr. 5) pentru suma de 2200 cor. Nou cvartir constă din 3 odăi cătră piaţă, 10 odăi cătră curte, 1 antreu şi locuinţă pentru servitor. Comitetul casinei a subînchiriat tot pe timp de 10 ani două odă din noul cvartir comitetului »Soc. pentu fond de teatru român« pentru suma anuală de 800 cor., astfel încât casina însăşi plăteşte pentru noul cvartir numai suma de 1300 cor. Astfel s’a resolvat din toate punctele de vedere în modul cel mai favorabil cestiunea închirierea noului cvartir Pregătirile »Ligei culturale« pentu serbare» zilei de 24 ianuarie. D-l Buteulescu delegatul secţiunei Bucureşti a Lige a trimis peste 300 adrese societăţilor , aproape 1000 persoanelor particulare, deşi cari aşteaptă răspunsul în scris, pentru ca apoi să le comunice programul şi rolul în ziua serbării. In curând vor fi trimise alte adrese, prin cari vor fi desemnaţi comisari marelui comitet organizator. Regina Italiei decorată. Sir Rene Rodd ambasadorul Angliei la Roma, a remis Duminecă Reginei Elena medalia regală Crucea roşie engleză, pe care i-a conferit-o Regele Eduard, ca un semn de admiraţie pentru ajutoarele, pe care Regin le-a împărţit cu atâta devotament răniţile şi victimelor cutremurului de pământ dinuilul Italiei. Consulat român în Fiume, in şedinţa de Duminecă a camerei de comerţ din Fiume s’a cetit o scrisoare, prin care 25 comercianţi cer să se înfiinţeze aci un consulat român. Camera a luat cunoştinţă de aceasta şi va raporta ministrului de comerţ. Opera lui Caragiale la Sorbona. Celebrul Roque, profesor de limbile romanice la »Hautes Etudes« din Paris a cerut d-lui Caragiale învoirea ca operele sale să fie traduse în franţuzeşte pe socoteală Sorbonei. Reforma calendarului în Orient- Ca să pună capăt confuziunei ce rezultă după urma calendarului, guvernul otoman s’a gândit încă de mult la introducerea calendarului gregorian. Spre acest scop a dat cazul în cercetarea unei comisiuni. După o matură chibzuinţă comisiunea s’a pronunţat pentru cel gregorian. Acest calendar se pune în aplicare chiar din anul acesta, aşa că anul financiar otoman va începe la 1 Martie st. n. Ar fi de dorit—scrie »Românul dela Pind« — ca şi bisericile ortodoxă şi armeană să Introducă acelaşi calendar. De multe ori s’a propus acest lucru dar a rămas fără rezultat. Intre altele la 1902 patriarhul Ioachim III a adresat o enciclică tuturor şefilor bisericeşti cerându-le avizul. In această enciclică patriarchal îşi exprimă dorinţa că în interesul bisericei şi în acel al ştiinţei ar fi bine să se unifice calendarul fără ca, bineînţeles să fie jignite regulile bisericeşti. Biserica autocefală din Grecia şi patriarhatul din Ierusalim au fost de acord pentru calendarul gregorian. Biserica română şi cea sârbă au fost pentru cel iulian. Sinodul rusesc a fost şi el de părere ca în interesul bisericii este ca cel Iulian să rămâe în vigoare Un bal filantropic se va ţinea în ziua de Trei Sfinţi la 12 Febr. n. în sala »Hotelului Univers« din Blaj. Venitul curat este destinat pentru »Fondul stud. morboşi«. Comitetul aranjator a compus din d-nii Dr. Ioan Raţiu preşedinte, Traian German secretar, Oct. Bonfiniu cassar, Gavrilă Precup controlor, Iacob Mureşianu, Vaier Suciu, Alexandru Ciura, Dr. Ambr. Cheţan, Ioan Fodor, Dr. Octav. Brie, Aurel Gaja, Flaviu C. Domaşa, Augustin Caliani, Ioan Băgăian. Preţul de intrare : de persoană 2 cor. de familie 4 cor. Furtună pe Oceanul Atlantic. Din New- York se anunţă, că o puternică furtună bântue pe Oceanul Atlantic. Un vapor de pasageri, al cărui nume nu se cunoaşte, s’a scufundat. E probabil că toţi pasagerii au pierit în valuri. Nou advocat român. D-l Dr. Iuliu Morariu ne aduce la cunoştinţă, că şi-a deschis cancelaria advocaţială în Uioara (Marosujvár) strada Király Nr. 24 între oficiul montan reg. şi farmacia László. Pentru nuşa studenţilor români din Braşov S’au mai făcut următoarele contribuiri : Cu lista de colectă Nr 107. (Colectant Silvestru Gioflec d. V. gimn.) Constantin Cioflec Arpătac 1 cor., George Rafiroi 1 cor., Romulus Cioflec 1 cor., Maria Bucşa 1 cor., Constantin Cioflec jun. 1 cor., Valeria Cioflec 20 b., Octavian Cioflec 20 b. Total Fy40 cor. Cu lista de col. Nr. 83. (Colectant: loan Scumpu) Iosif B. Crişan paroch 1 cor. George Surdu econom 60 b, loan Russe econom 60 b., loan Duma 20 b., Nicolae Limbaşan înv. 1 cor. 2 b., George Scumpui econom 1 cor., Emil Sămărghiţian înv. 1 cor., loan Popa Todea econom 50 b., Pantilie Ivan 1 cor. Suma : (1 cor. 92 b. Primească generoşii donatori sincerii« noastre mulţămite. —■ Direcţiunea scoalelor medii gr. or. rom din Braşov. , Revista »Carpathen«. Atragem atenţiunea publicului cetitor asupra proximului număr din revista germană »Carpathen«, care va apărea cât mai curând. Acest număr aproape întreg e dedicat literature! române, conţinând intre altele : 1 Două poesii ale lui Eminescu, trad. de V. Tecontia şi E. Girigoroviţa. 2) Despre influenţa Saşilor din Ardeal asupra poporulu român, în timpurile vechi, de prof. N. Iarga. 3) Istoria germanismului în România IV, de R. Honigberger. 4) Pictură bizantină şi picturile lui O. Smigelski la catedrala română din Sibiiu, de Dr. Elie M. Cristea. 5) Proverbe româneşti din cor , lecţia lui I. A. Zaune, trad. de Dr. C . Lucea. Abonamentul acestei frumoasere-viste o de 4 cor. pe un cvartal (6 caiete) şi se află în librăria H. Zeidner din loc Un număr 1 cor. GAZETA T FI AN SILVANIEL Un costum naţional din România este le vânzare cu un preţ moderat. Amănunte a redacţia »Gazetei.« 3 expoziţie de lucru manual şi arta populară. Zilele trecute a avut loc la Berlin deschiderea unei expoziţii de lucru manual şi artă populară. Expoziţia se află sub Patronajul M. S. Reginei României şi a fost organizată de către doamnele ce formurează »Lyceum Club«. In secţia României , se află portretul în picioare al Reginei Elisabeta încadrat cu lauri. O altă foto- grafie reprezintă pe Suverană în costum naţional lucrând la război şi cu dedicaţia: »Viitorul ţârei îi ţese femeia«. Regina României expune de asemenea brodării, o biblie foarte cu mult sentiment ilustrată, pergamente scrise foarte frumos, etc. toate mult apreciate de cătră vizitatori. Feliurite societăţi de lucru de mână ca »Albina«, »Furnica«, »Soc. Maria«, »Munca«, etc. expun lucruri frumoase pânzături ţesute la războiu, cari au avut cel mai mare succes în străinătate. Societatea Liberty din Anglia a comandat pentru peste 20.000 de lei pânzături româneşti. »Ţesătoarea«, care e de asemenea sub direcţia Reginei, expune foarte frumoase mătăsuri, cari plac foarte mult la Berlin. O mulţime de doamne din înalta societate admiră şi cumpără din aceste adevărate podoabe de aria naţională românească. Costumele naţionale sunt foarte frumoase. O velinţă veche românească, obiecte de casă sculptate în lemn, ouă de lemn înpodobite, brodării cu mult gust făcute şi alte lucruri de preţ complectează secţia Românească. Bucovina expune lăicere şi velinţe în tonuri mate, foarte armonice. La aceiaşi expoziţie mai expun: Bul-garia, Grecia, Austria, Italia, Ungaria, Rusia, Bavaria şi Belgia. E vorba, ca o asemenea expoziţie internaţională să se deschidă la anul şi în Bucureşti. Pagina 3 Bibliografie. Vasile Grăsvadă. „Băncile populare dn România,“. Cu un adaus infernoa i-„ Preţul 1 coroană. Mihai Eminescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sul: numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. Nara iamir Lecca. „Fetfeea îndărătnică“, comedie în 5 Fete, tradusă dopă Shakespeare, din Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Imn festiv şi Hora de la Plevna coruri mixte de G. Fr. Preşmereanu. Preţul 1 cor. plus porto 10 bani. * Legenda funigeilor*, poem dramatic în trei acte de Şt. O. Iosif şi D. Angliei. Preţul 1 Leu. Dante „Infernul“ traducere în versuri de N. Gane. Preţul 3 cor. 50 bani. 1 plus 31 bani porto. „Prin Vraja Dragostei*, nuvele de I Vasile Pop editura Muierva. Preţul G. 1 50 pii, 10 fieri porto. M. Sadoveanu „ Vremuri de Beremie* 2 for Gag de Maupaansst „Povestiri alese ir duse de M. Sadoveanui. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zaharia Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Vărticica Plugarhii* — 50 bani. loan Adam: „Năzuinţi“ povestiri şi „Pe lângă vară“, pilde şi glume ţărăneşti. Ambele â 1.50 cor. ULTIME ŞTII Viena, 3 Februarie. S’a expediat de aici la Constantinopole un protocol referitor la proprietăţile de stat din Bosnia şi despăgubirea eventuală ce se va cuveni pentru ele. Până acuma tribunalul arbitral chemat să se pronunţe dacă proprietăţile în cestiune sunt în adevăr domenii ale sultanului, şi nu particulare ale provinciei anexate Bosnia, nu şi-a dat sentinţa. Dacă însă tribunalul, convocat de d-l Testa, membru al comitetului din „Cette publique“ va declara, că domeniile in litigiu aparţin imperiului otoman, atunci se va plăti pentru ele o despăgubire conform deciziunii parlamentului. GOllStailtillOpol, 3 Februarie. Instrucţiunile date acum de curând ambasadorului austro-ungar, precum şi demersurile făcute pe baza acestor instrucţiuni de marchizul de Pallavicini pe lângă Poartă au dat rezultatul că, conform afirmărilor marelui vizir, dificultăţile existente cu privire la boicotarea mărfurilor austro-ungare au fost înlăturate şi acum comerţul şi traficul dintre monarhie şi porturile turceşti pot fi reluate. Sofia, 3 Februarie. Arestările în afacerea complotului contra regelui Ferdinand continuă. Poliţia procedează cu multă prudenţă. Din izvor competent se anunţă, că complotul ar fi fost pus la cale de către reprezentantul unei mari puteri, care are tot interesul să aducă o diversiune în politica balcanică. Petersburg, : . Febr. Directorul poliţiei din Petersburg, Lopuşkin a fost arestat. El nu e acuzat că ar fi avut legături cu revoluţionarii ruşi şi că ar fi ştiut dinainte de atentatele săvârşite contra membrilor familiei imperiale şi a oamenilor de stat ruşi, fără a le împiedeca. Acuzaţia ce se ridică împotriva lui e că ar fi trădat secrete de stat. Cu privire la arestarea lui Lopuskin se mai comunică ca judecătorul de instrucţie ar fi stabilit că al doilea ucigaş al preotului Gapon a fost Azev. S’a mai stabilit că ucigaşii lui Plehve au fost la Lopuşkin cu o jumătate de ceas înainte de comiterea omorului. Toate atentatele comise în timpul din urmă de organizaţiunile teroriste au pornit de la Lopuşkin. Belgrad, 3 Febr. Reprezentantul Turciei la Belgrad a vizitat ori pe ministrul Milovanovici. Se zice că ambasadorul turc a aflat despre deciziunea organizaţiunii sârbo-macedonene de a trimite bande în Sandjac şi a cerut lui Milovanovici lămuriri. Ministrul l-a asigurat că în cazul când comitetul ar începe vreo acţiune, îl va dizolva imediat, iar pe capii macedoneni îi va trimite în interiorul ţării. Seminn, 3 Febr. Prinţul de coroană George s’a dus la ministrul de răsboiu, ca să facă presiune în sensul unei urgente mobilizări complete a voluntarilor. Ministrul de răsboiu a răspuns, că el personal e gata să împlinească prinţului dorinţa, dar şi-a exprimat în acelaşi timp temerea, că consiliul de miniştri, şi în special Milovanovici nu vor îngădui un pas atât de nesocotit. Prinţul George a răspuns, că el representă poporul sârb cu întregul lui comitet ales pentru salvarea naţiunii, şi că ofiţerii sârbi nu se vor mai lăsa să mai fie terorizaţi de sufletele corupte ale lui Milovanovici şi Pasici. Prin urmare , de aici înainte vor lucra pe propria lor răspundere. Londra, 3 Febr. Pressa engleză e foarte încântată de intervenţiunea ministrului de externe rus, Isvolski, care a reuşit să pună de acord Turcia cu Bulgaria. „Times“ spune că de mult timp nu s’a văzut un ministru atât de capabil în Rusia ca Isvolski. Belgrad, 3 Febr. Ministerul de răsboiu a comandat de la fabrici de arme franceze şi engleze 200 tunuri cu condiţiunea ca să te furniseze în cel mai scurt timp. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respona.: Victor Branişte .