Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1909 (Anul 72, nr. 1-23)

1909-01-22 / nr. 16

Nr. 16.­—1909. A spus că această catedră se poate in- j fiinţa abia după celelalte catedre proiectate­­ şi atuncia cu limba de predare germană, căci­­ nu se poate atinge caracterul german al­­ universităţii. Răspunsul acesta a avut un­­ efect sdrobitor asupra studenţimii. Stri- j găte de »pereat«, »pfui«, »să piară« şi şu- f­ierături asurzitoare au sguduit universita­tea. Tumultul a durat mai multe minute. Apoi a coborât studenţimea treptele cân­tând »Deşteaptă-te Române«. Înaintea uni­versităţii s’au oprit toţi şi au început ia­răşi pentru vr’o câteva minute strigăte de »o emit« şi şuierături. De-acolo au pornit cu toţii în mod solemn prin oraş cântând »Deşteaptă-te Române« şi »Pe-al nostru steag e scris unire« ; au trecut prin piaţa principală, strada domnească, piaţa Austriei şi s’au îndreptat spre suburbiul Roşu, unde se fă­ceau chiar atuncia alegerile pentru consi­­liul comunal. In acest drum s’au oprit îna­intea casei lui Koko Vassilko, în strada domnească, strigând »pereat« şi şuerând, şi apoi înaintea palatului guvernial, unde s’a cântat »Deşteaptă-te Române«. Studenţimea e hotărâtă să nu ră­mână la aceasta demonstraţie spontană, ci va lupta consecvent şi în toate chipurile pentru dobândirea acestei catedre, care este un postulat atât de îndreptăţit al în­treg poporului român din Bucovina. ŞTIRILE ZILEI. — 21 Ianuarie v. Adunarea generală anuală a casinei române din Braşov este convocată pe Du­minecă 25 ian. r. (7 Febr. n.) în locali­tăţile casinei din Str. Hirscher Comitetul roagă şi pe aceasta cale pe membrii ca­sinei să se prezente în număr cât mai mare la adunare şi să se înscrie în pro­tocolul membrilor. In şedinţa de eri seara a comitetului casinei române s’a dat cetire raportului comisiunei cenzurătoare și proiectului ra­portului general anual al comitetului. Ra­portul comisiunei revizuitoare a constatat cu plăcere că agendele financiare admi­nistrative au fost conduse în mod perfect și lăudabil de cassierul casinei d-l G. Ba­bele. In proiectul de raport general al co­mitetului, prezentat de președintele casinei d-1 Dr. N. Vecerdea, se resumează în li­­niamente generale activitatea casinei și a comitetului ei în anul administrativ 1908. Raportul constată cu plăcere că numărul membrilor casinei s’a înmulţit în anul es­­pirat în mod îmbucurător. Casina a nu­mărat 100 membrii, între cari 91 membrii ■ordinari, 2 membrii extraordinari şi 7 membrii externi. — Un fapt, care—credem — va fi luat cu deosebită satisfacţiune la cunoştinţă de cătră adunarea generală a­­casinei este închiriarea noului cvartir. In urma multelor pretenţiuni ale proprieta­rului actualelor localităţi ale casinei, bi­roul comitetului a primit mandat să caute un nou cvartir potrivit, care să nu fie nici prea scump şi să corespundă întru toate referinţelor unei casine. Biroul a deslegat această importantă cestiune într’un mod foarte satisfăcător, încheiând un contract favorabil cu reprezentanţii parochiei gr. or române din cetate luând în chirie pe ti­mp de 10 ani întreg stagiul 1 al casei paro­­chiale din piaţa Braşovului (Târgul Grâulu Nr. 5) pentru suma de 2200 cor. Nou cvartir constă din 3 odăi cătră piaţă, 1­0 odăi cătră curte, 1 antreu şi locuinţă pen­tru servitor. Comitetul casinei a subîn­chiriat tot pe timp de 10 ani două odă din noul cvartir comitetului »Soc. pentu fond de teatru român« pentru suma anuală de 800 cor., astfel încât casina însăşi plă­teşte pentru noul cvartir numai suma de 1300 cor. Astfel s’a resolvat din toate punctele de vedere în modul cel mai fa­vorabil cestiunea închirierea noului cvartir Pregătirile »Ligei culturale« pentu serbare» zilei de 24 ianuarie. D-l Buteu­lescu delegatul secţiunei Bucureşti a Lige a trimis peste 300 adrese societăţilor , aproape 1000 persoanelor particulare, deşi cari aşteaptă răspunsul în scris, pentru ca apoi să le comunice programul şi rolul în ziua serbării. In curând vor fi trimise alte adrese, prin cari vor fi desemnaţi comisari marelui comitet organizator. Regina Italiei decorată. Sir Rene­ Rodd ambasadorul Angliei la Roma, a re­mis Duminecă Reginei Elena medalia re­gală Crucea roşie engleză, pe care i-a con­ferit-o Regele Eduard, ca un semn de ad­miraţie pentru ajutoarele, pe care Regin le-a împărţit cu atâta devotament răniţile şi victimelor cutremurului de pământ di­nuilul Italiei. Consulat român în Fiume, in şedinţa de Duminecă a camerei de comerţ din Fiume s’a cetit o scrisoare, prin care 25 comercianţi cer să se înfiinţeze aci un consulat român. Camera a luat cunoştinţă de aceasta şi va raporta ministrului de comerţ. Opera lui Caragiale la Sorbona. Ce­lebrul Roque, profesor de limbile romanice la »Hautes Etudes« din Paris a cerut d-lui Caragiale învoirea ca operele sale să fie traduse în franţuzeşte pe socoteală Sor­­bonei. Reforma calendarului în Orient- Ca să pună capăt confuziunei ce rezultă după urma calendarului, guvernul otoman s’a gândit încă de mult la introducerea ca­lendarului gregorian. Spre acest scop a dat cazul în cercetarea unei comisiuni. După o matură chibzuinţă comisiunea s’a pronunţat pentru cel gregorian. Acest ca­lendar se pune în aplicare chiar din anul acesta, aşa că anul financiar otoman va în­cepe la 1 Martie st. n. Ar fi de dorit—scrie »Românul dela Pind« — ca şi bisericile ortodoxă şi armeană să Introducă acelaşi calendar. De multe ori s’a propus acest lucru dar a rămas fără rezultat. Intre al­tele la 1902 patriarhul Ioachim III a adre­sat o enciclică tuturor şefilor bisericeşti cerându-le avizul. In această enciclică pa­triarchal îşi exprimă dorinţa că în intere­sul bisericei şi în acel al ştiinţei ar fi bine să se unifice calendarul fără ca, bine­înţeles să fie jignite regulile bisericeşti. Biserica autocefală din Grecia şi patriar­hatul din Ierusalim au fost de acord pen­tru calendarul gregorian. Biserica română şi cea sârbă au fost pentru cel iulian. Si­nodul rusesc a fost şi el de părere ca în­­ interesul bisericii este ca cel Iulian să ră­­­mâe în vigoare Un bal filantropic se va ţinea în ziua de Trei Sfinţi la 12 Febr. n. în sala »Ho­telului Univers« din Blaj. Venitul curat este destinat pentru »Fondul stud. mor­­boşi«. Comitetul aranjator a compus din d-nii Dr. Ioan Raţiu preşedinte, Traian German secretar, Oct. Bonfiniu cassar, Ga­­vrilă Precup controlor, Iacob Mureşianu, Vaier Suciu, Alexandru Ciura, Dr. Ambr. Cheţan, Ioan Fodor, Dr. Octav. Brie, Aurel Gaja, Flaviu C. Domaşa, Augustin Caliani, Ioan Băgăian. Preţul de intrare : de per­soană 2 cor. de familie 4 cor. Furtună pe Oceanul Atlantic. Din New- York se anunţă, că o puternică furtună bântue pe Oceanul Atlantic. Un vapor de pasageri, al cărui nume nu se cunoaşte, s’a scufundat. E probabil că toţi pasagerii au pierit în valuri. Nou advocat român. D-l Dr. Iuliu Mo­rar­iu ne aduce la cunoştinţă, că şi-a des­chis cancelaria advocaţială în Uioara (Ma­­rosujvár) strada Király Nr. 24 între ofi­ciul montan reg. şi farmacia László. Pentru nu­şa studenţilor români din Braşov S’au mai făcut următoarele contri­­buiri : Cu lista de colectă Nr 107. (Colectant Silvestru Gioflec d­. V. gimn.) Constantin Cioflec Arpătac 1 cor., George Rafiroi 1 cor., Romulus Cioflec 1 cor., Maria Bucşa 1 cor., Constantin Cioflec jun. 1 cor., Va­leria Cioflec 20 b., Octavian Cioflec 20 b. Total Fy40 cor. Cu lista de col. Nr. 83. (Colectant: loan Scumpu­) Iosif B. Crişan paroch 1 cor. George Surdu econom 60 b, loan Russe econom 60 b., loan Duma 20 b., Nicolae Limbaşan înv. 1 cor. 2 b., George Scumpui econom 1 cor., Emil Săm­ărghiţian înv. 1 cor., loan Popa Todea econom 50 b., Pan­­tilie Ivan 1 cor. Suma : (1 cor. 92 b. Primească generoşii donatori sincerii« noastre mulţămite. —■ Direcţiunea scoalelor medii gr. or. rom din Braşov. , Revista »Carpath­en«. Atragem aten­ţiunea publicului cetitor asupra proximu­lui număr din revista germană »Carpa­­then«, care va apărea cât mai curând. A­­cest număr aproape întreg e dedicat lite­rature! române, conţinând intre altele : 1 Două poesii ale lui Em­inescu, trad. de V. Tecontia şi E. Girigoroviţa. 2) Despre in­­fluenţa Saşilor din Ardeal asupra poporulu român, în timpurile vechi, de prof. N. Iarga. 3) Istoria germanismului în Româ­nia IV, de R. Honigberger. 4) Pictură bi­zantină şi picturile lui O. Smigelski la catedrala română din Sibiiu, de Dr. Elie M. Cristea. 5) Proverbe româneşti din co­­r , lecţia lui I. A. Zaune, trad. de Dr. C . Lucea. Abonamentul acestei frumoase­­re-­­­viste o de 4 cor. pe un cvartal (6 caiete) şi se află în librăria H. Zeidner din loc Un număr 1 cor. GAZETA T FI AN SILVANIEL Un costum naţional din România este­­ le vânzare cu un preţ moderat. Amănunte a redacţia »Gazetei.« 3 expoziţie de lucru manual şi arta populară. Zilele trecute a avut loc la Berlin d­­eschiderea unei expoziţii de lucru manual ş­­i artă populară. Expoziţia se află sub­­ Patronajul M. S. Reginei României şi a f­­ost organizată de către doamnele ce form­­­urează »Lyceum Club«. In secţia României , se află portretul în picioare al Reginei­­ Elisabeta încadrat cu lauri. O altă foto-­­ grafie reprezintă pe Suverană în costum­­ naţional lucrând la război şi cu dedicaţia:­­ »Viitorul ţârei îi ţese femeia«. Regina României expune de aseme­nea brodării, o biblie foarte cu mult sen­timent ilustrată, pergamente scrise foarte frumos, etc. toate mult apreciate de că­tră vizitatori. Feliurite societăţi de lucru de mână ca »Albina«, »Furnica«, »Soc. Maria«, »Munca«, etc. expun lucruri frumoase pânzături ţesute la războiu, cari au avut cel mai mare succes în străinătate. Socie­tatea Liberty din Anglia a comandat pentru peste 20.000 de lei pânzături româneşti. »Ţesătoarea«, care e de asemenea sub direcţia Reginei, expune foarte fru­moase mătăsuri, cari plac foarte mult la Berlin. O mulţime de doamne din înalta societate admiră şi cumpără din aceste adevărate podoabe de aria naţională ro­mânească. Costumele naţionale sunt foarte frumoase. O velinţă veche românească, obiecte de casă sculptate în lemn, ouă de lemn înpodobite, brodării cu mult gust făcute şi alte lucruri de preţ complectează secţia Românească. Bucovina expune lăicere şi velinţe în tonuri mate, foarte armonice. La aceiaşi expoziţie mai expun: Bul-­­­garia, Grecia, Austria, Italia, Ungaria, Ru­sia, Bavaria şi Belgia. E vorba, ca o ase­menea expoziţie internaţională să se des­chidă la anul şi în Bucureşti. Pagina 3 Bibliograf­ie. Vasile G­­răsva­dă. „Băncile populare dn România,“. Cu un adaus infernoa­ i-„ Preţul 1 coroană. Mihai Em­inescu. „Poezii“, cu o notiţă biografică de Ioan Săndulescu. Ediţia II complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani. Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sul: numărul 286 — 287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani. N­ara ia­mir Lecca. „Fetfeea îndărăt­nică“, comedie în 5 Fete, tradusă dopă Shakespeare, din Biblioteca pentru toţi. No. 284. Preţul 30 bani. Porto 5 bani. Imn festiv şi Hora de la Plevna co­ruri mixte de G. Fr. Preşmereanu. Preţul 1 cor. plus porto 10 bani.­­ * Legenda funigeilor*, poem dra­matic în trei acte de Şt. O. Iosif şi D. Angliei. Preţul 1 Leu. Dante „Infernul“ traducere în ver­­­­suri de N. Gane. Preţul 3 cor. 50 bani. 1 plus 31­ bani porto. „Prin Vraja Dragostei*, nuvele de I Va­sile Pop editura Muierva. Preţul G.­­ 1 50 pii, 10 fi­eri porto. M. Sadoveanu­ „ Vre­muri de Berem­ie* 2 for Gag de Maupaansst „Povestiri alese ir du­se de M. Sadoveanui. 2 cor. Octavian Goga „Poezii“. 1 cor. Zahar­ia Bârsan „Poesii“ 1 cor. 50. Sandu (Aldea) “Vărticica Plugar­­hii* — 50 bani. loan Adam: „Năzuinţi“ povestiri şi „Pe lângă vară“, pilde şi glume ţărăneşti. Ambele â 1.50 cor.­ ­ U­LTIME ŞT­II Viena, 3 Februarie. S’a expediat de aici la Constantinopole un proto­col referitor la proprietăţile de stat din Bosnia şi despăgubirea eventuală ce se va cuveni pentru ele. Până acuma tribunalul arbitral chemat să se pronunţe dacă proprietăţile în ces­tiune sunt în adevăr domenii ale sul­tanului, şi nu particulare ale provin­ciei anexate Bosnia, nu şi-a dat sen­tinţa. Dacă însă tribunalul, convocat de d-l Testa, membru al comitetului din „Cette publique“ va declara, că domeniile in litigiu aparţin imperiului otoman, atunci se va plăti pentru ele o despăgubire conform deciziunii par­lamentului. GOllStailtillOpol, 3 Februarie. In­strucţiunile date acum de curând am­basadorului austro-ungar, precum şi demersurile făcute pe baza acestor instrucţiuni de marchizul de Pallavi­­cini pe lângă Poartă au dat rezulta­tul că, conform afirmărilor marelui vizir, dificultăţile existente cu privire la boicotarea mărfurilor austro-ungare au fost înlăturate şi acum comerţul şi traficul dintre monarhie şi portu­rile turceşti pot fi reluate. Sofia, 3 Februarie. Arestările în afacerea complotului contra regelui Ferdinand continuă. Poliţia procedează cu multă prudenţă. Din izvor compe­tent se anunţă, că complotul ar fi fost pus la cale de către reprezentan­tul unei mari puteri, care are tot in­teresul să aducă o diversiune în po­litica balcanică. Petersburg, : . Febr. Directorul poliţiei din Petersburg, Lopuşkin a fost arestat. El nu e acuzat că ar fi avut legături cu revoluţionarii ruşi şi că ar fi ştiut dinainte de atentatele săvârşite contra membrilor familiei imperiale şi a oamenilor de stat ruşi, fără a le împiedeca. Acuzaţia ce se ridică împotriva lui e că ar fi trădat secrete de stat. Cu privire la aresta­rea lui Lopuskin se mai comunică ca judecătorul de instrucţie ar fi stabilit că al doilea ucigaş al preotului Ga­­pon a fost Azev. S’a mai stabilit că ucigaşii lui Plehve au fost la Lopuş­­kin cu o jumătate de ceas înainte de comiterea omorului. Toate atentatele comise în timpul din urmă de orga­­nizaţiunile teroriste au pornit de la Lopuşkin. Belgrad, 3 Febr. Reprezentantul Turciei la Belgrad a vizitat ori pe ministrul Milovanovici. Se zice că ambasadorul turc a aflat despre de­­ciziunea organizaţiunii sârbo-macedo­­nene de a trimite bande în Sandjac şi a cerut lui Milovanovici lămuriri. Ministrul l-a asigurat că în cazul când comitetul ar începe vreo acţiune, îl va dizolva imediat, iar pe capii ma­cedoneni îi va trimite în interiorul ţării. Seminn, 3 Febr. Prinţul de co­roană George s’a dus la ministrul de răsboiu, ca să facă presiune în sensul unei urgente mobilizări complete a voluntarilor. Ministrul de răsboiu a răspuns, că el personal e gata să împlinească prinţului dorinţa, dar şi-a exprimat în acelaşi timp temerea, că consiliul de miniştri, şi în special Mi­lovanovici nu vor îngădui un pas a­­tât de nesocotit. Prinţul George a răspuns, că el representă poporul sârb cu întregul lui comitet ales pen­tru salvarea naţiunii, şi că ofiţerii sârbi nu se vor mai lăsa să mai fie terorizaţi de sufletele corupte ale lui Milovanovici şi Pasici. Prin urmare , de aici înainte vor lucra pe propria lor răspundere. Londra, 3 Febr. Pressa engleză e foarte încântată de intervenţiunea ministrului de externe rus, Isvolski, care a reuşit să pună de acord Tur­cia cu Bulgaria. „Times“ spune că de mult timp nu s’a văzut un mi­nistru atât de capabil în Rusia ca Isvolski. Belgrad, 3 Febr. Ministerul de răsboiu a comandat de la fabrici de arme franceze şi engleze 200 tunuri cu condiţiunea ca să te furniseze în cel mai scurt timp. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respona.: Victor Branişte .

Next