Gazeta Transilvaniei, iulie 1911 (Anul 74, nr. 142-167)

1911-07-07 / nr. 147

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIE! Nr. 147.—1911 ocupe şi cu unii romi de industrie cas­nică etc. Poporul la început da din cap şi mornăia printre dinţi „Popa e omul dracului11. Cu încetul însă pilda vie, pilda faptelor a prins rădăcini şi în curând bunăstarea şi îndestulirea a luat locul sărăciei şi trândăviei de mai înainte. Cea mai bună dovadă, că o singură faptă are mai mare putere educativă decât zece critici de ziare. Quod erat demonstrandum ! Camera. In şedinţa de eri opoziţia s’a folosit de armele obstrucţiei tehnice, aşa că proiectul militar nu a ajuns la discuţie, înainte de ordinea zilei preziden­tul Berzeviczy a făcut cunoscut, că trei deputaţi cer concediu pe mai multe săp­tămâni din cauze sanitare. Aceasta a fost apă pe moara opoziţiei. La fecare cerere de concediu opoziţia a cerut votare nomi­nală şi până s’a terminat afacerea, erau orele 12. Restul şedinţei a fost ocupat cu interpelări în chestii personale. Preşedintele clubului rom. bucovinean. Din Viena se scrie, că clubul deputaţilor români din Bucovina a ales de pr­eşedinte pe d-nul Simionovici, de­oare­ce baronul Hurmuzachi a declarat, că nu mai poate accepta preşedinţia clubului, dată find demnitatea sa de căpitan al Bucovinei. Oprirea transportului cărnei din Argentina. Ministrul austriac de agricultură a interzis importul cărnei din Argentina In Aus­tria, cu toate că cantitatea prevăzută in conven­ţie n’a fost importată în întregime. Ordinul a­­cesta al ministrului agriculturei este cu atât mai senzaţional, de­oare­ce noul transport de carne se află pe drum spre Austria. Externe. »Kölnische Zeitung« află din Malgaco, că monarchiştii portughezi dispun de 50.000 soldaţi bine armaţi. Afară de a­­ceasta monarhiştii au la dispoziţie auto­mobile şi capitaluri însemnate de bani. Monarhiştii au în interiorul ţării şi 8 tu­nuri. Guvernul a luat măsuri întinse pen­tru paza graniţei. — Agenţia Havas află din Mogador, că situaţiunea la Agadir e liniştită. Tre­­bue observat însă, că echipagiul vasului „Berlin“ se coboară zilnic pe uscat in grupe de 40 de oameni şi explorează îm­prejurimile localităţii. Indigenii sunt li­niştiţi. — Ancheta în procesul regelui Ma­nuel acuzat de trădare de patrie conti­nuă, pe baza scrisorilor cari au fost găsite în palatul regal. Procesul acuză pe exre­­gele Manuel, că dânsul a voit să vândă unei puteri mari coloniile portugheze, spunând, că acele fiind domenii ale co­roanei, dispune asupra lor. — După o telegramă din Roma, co­du­ne batjocuritoare şi sgomotoasă in faţă până ce o perdutăm din vedere prin­tre cele dintâi case ale Săliştei. * Săliştea, ce însemnează sat mare, are 3000 (1900) de locuitori, dintre cari 600 (20%) Ovrei, ceilalţi sunt Români şi au aici 2 biserici şi 2 şcoale confesionale, cu mai mulţi învăţători. Unul »Demeter bá­csi«, păşise chiar la ultima alegere de de­putaţi dietali cu program poporal la Vişău, de al cărui cerc electoral se ţine şi Săliş­­tea, — Săliştea de sus (Felsöszelestye), deşi una de jos nu există, — dar a ajuns în minoritate faţă cu candidatul guvernu­lui, sprijinit acesta de mulţii Ovrei de pe Valea Vişăului, — din cele trei Vişaie, din Moisei şi din Borşa, care singură numără până la 2000 de ovrei. Înainte de descălecatul Moldovei, Să­liştea era o posesiune a lui Bogdan şi poate şi a înaintaşilor săi în voivodatul Maramureşului. Trecut în Moldova, acuzat cu infidelitate faţă de coroana maghiară, moşiile lui Bogdan fură confiscate de Lu­dovic cel mare, care la 1365 le dăruieşte fiilor lui Sas- Vodă al Moldovei (1361—1364) și anume lui Balk sau Balea, lui Ştefan, lui Dragomer şi lui Drug.*) La 1468 Ivaşcu Iuga, nobil din Sălişte, ocupă dimpreună cu alţi nobili de prin satele învecinate moşiile de pe teritorul comunei Moisei al­ lui Ambrozie din îndepărtata Dolha, pentru care fapt sunt citaţi cu toţii înaintea re­gelui, unde pierd procesul.**) Un alt mem­bru al familiei acesteia, Ioan, primeşte la 1486 dimpreună cu băieţii săi o donaţiune mai mare pe teritorul comunei Sălişte***) din partea lui Mafia Corvinul, cu drept de moştenire. Dintr-o ascunzătoare, de­sigur, din vre-o cetăţuie de lemn, cum a existat şi aici una pe vremuri, deşi astăzi nu i­ se mai cunosc urmele, vor fi avizat Jurg şi Torna la 1594 pe primarul Bistriţei arde­lene despre năvala Tătarilor.****) Spre apus, pe lângă Iza, la nu prea mare depărtare de Sălişte aflăm Dragomi­­reştii (Dragomerfalva),sediul protopretorial al cercului administrativ al Izei, ca medic român, cu biserică şi şcoală confesională greco-catolică. Are înfăţişarea celorlalte sate vechi din jur, fără de a avea aspec­tul unui opid ce se ridică. Şcoala de stat e frumoasă, a noastră ca şi­ biserica ve­­chie, mai modestă decât ori­care dintre cele 2 de la Sălişte, dar ai barem mulţă­­mirea sufletească, că nu vezi ca acolo în­dreptate asupra ta din fiecare fereastră privirile adormite ce-ţi fac rău, a atâtor Ovrei nespălaţi şi ovreice cu părul în ne­orânduială. In adevăr, dintre cei 1800 lo­cuitori ai Dragomireştilor, abia dacă 25­ sunt Ovrei, lucru de mirare în aceste părţi. Casele sunt acoperite pe alocuri cu paie, deşi aici, ca pe tot cursul Izei ma afli încă mulţi de ai noştri în stare bună. Decât, la zi de judecată şi de târg vor , multe bătăi pe aici, unde se bea zdravăn la teritorul de astăzi al Dragomireş­­tilor se aflau saline bogate incă înainte de începutul erei creştine. Dragomireştii vor fi fost o moşie a familiei lui Dragomir sau Dragomer, a unuia dintre cei 4 feciori ai lui Sas Vodă moldoveanul, familie care a fost nobilitată la 1431.*) Chiar la capătul de cătră vest al Dra­gomireştilor se zideşte acuma o biserică nouă şi impozantă. In biserica vechie aflăm un potir dăruit, »închinat şi prinosit de Măria Sa luminatul Domn al Ţării­ Româ­­neşti Io Şt­efan] Cantiacmino] VV sfintei *) Mihályi O. C. p. 627. mănăstiri dela Maramurăş«, care va fi fost poate rea din Moisei ori cea din Peri, — la 1716.*) Până aici, în aceste ţinuturi depărtate, uitate de noi cei din »generaţia tinără«, a ajuns mâna cucernică şi darnică a domnilor români! Arşiţa soarelui îţi face calea de ne­suferit. Drumul, pe lângă valea Izei, prin­tre dealuri pleşuve, e monoton. Nci vedem un preot, afară, la câmp, îndemnând fetele de la fân la lucru. Ele însă nu se prea sin­chisesc de vorba părintelui, ci ne privesc şăgalnice şi batjocoritoare. Da, batjocori­toare, căci pe acolo nu prea umblă des »domni« şi »domnişori de român« ci nu­mai tZîd» (numirea maramureşană a Ji­­zilor sau Jidanilor), cari sunt numai­­ju­­pânii; iar ele, sărmanele, de unde să ştie că noi nu suntem »zidi«, pentru cari, Ro­mânii de pe aici, îngenunchiaţi economi­­ceşte, nu au decât un sentiment de dis­preţ, esprimat prin priviri chiorâşe. Multă bătaie de cap am avut mai încolo, la Ro­­zavlea, ca să conving pe un băiat, că şi eu sunt de al lor, Român. Cine-ar fi gân­dit vre­odată că şi în aceste ţinuturi ui­tate, poate să-ţi servească o poezie româ­nească drept legitimare şi act de naş­tere? Dar să revenim ! (Va urma). *) Iorga N.: Scrisori şi inscripţii, II. 91. *) Mihályit O. C. p. 95. **) Ibid. p. 483. ***) Ibid p. 578. ****) Ior­ga N.: Doc. rom. din arh. Bistri­ţei I, p. 1—2. Citetul italo-albanez anunţă, că revoluţia a izbucnit în toată Albania. Răsculaţii au luat oraşul Rebusan cu asalt şi au incen­diat edificiile comunale. Deschiderea parlamentului austriac. Alaltăeri s-a deschis parlamentul aus­triac. Deschiderea s-a petrecut în linişte. După discursul de salutare al preşedinte­lui de vârstă Fuchs s-a procedat la depu­nerea jurământului. Formula de jurământ a fost cetită în toate limbile ţărilor aus­triace. Cu aceste şedinţa formală s-a în­chis. Mesagiul imperial. Eri la orele 11 a. m. s-au întrunit din nou membrii parlamentului pentru a da ascultare mesagiului imperial, cetit de Maj. Sa Monarchul. In acest mesagiu se spun între al­tele : Desvoltarea progresivă a mijloacelor de putere militară impune o îngrijire mai potenţată a armatei, care este cea mai bună garanţă a păcii. Se va ţinea insă cont de dorinţele populaţiunei, de-a se re­duce serviciul militar şi de-a se introduce şi alte uşurări. În legătură cu aceste reforme se va moderniza şi procedura penală militară. O desbatere urgentă pretind proiectele pri­vitor la banca comună, la reforma finan­ciară, asigurarea socială, ameliorarea si­­tuaţiunei materiale a funcţionarilor statu­lui, extinderea reţelei căilor ferate, comu­­nicaţiunea maritimă, raporturile comer­ciale, chestiunea înfiinţării facultăţii ita­liene şi reformele justiţiare. De încheiere mesagiul face amintire de reforma regu­lamentului camerei şi de pactul dintre Germani şi Cehi. întrunirea secţiilor dela Asociaţie. — Dare de seamă. — Vineri în 14 Iulie n. 1911 s’au în­trunit în Sibiia secţiile ştiinţifice-literare ale Asociaţiunii. Şedinţa plenară s’a des­chis la o­rele 10, în sala Muzeului, prin câteva cuvinte rostite de vicepreşedintele Asociaţiei, d-nul A. Bârceanu, sub a cărui prezidenţie s’au ţinut şedinţele. Au fost de faţă 18 membrii ordinari şi mai mulţi membrii corespondenţi. La propunerea preşedintelui, membrii şedinţei îşi exprimă prin sculare regre­tele pentru pierderea membrilor Iosif Sterca Şuluţu din secţia istorică şi Aurel Bratu din secţia ştiinţifică. Secretarul literar, d-nul O. Goga, ce­teşte raportul anual. Din acest raport reţinem urmă­toarele : Se relevează mai întâi pierderea su­ferită de Asociaţiune în anul din urmă prin răposarea membrilor Iosif Sterca Şuluţu, preşedintele secţiei istorice şi Aurel Bratu, membru corespondent în secţia ştiinţifică. Raportul apreciază în cuvinte potrivite lucrarea acestor doi membrii dintre cei mai activi şi stăruie cu privire la cel din urmă, ca Asociaţia să tipărească pe socoteala sa scrierile ră­mase pe urma lui. Lucrarea comemorativă, menită a înfăţişa istoricul aşezământului nostru din prilejul aniversării de 50 de ani de la înfiinţare, va apărea la sfârşitul lui Au­gust în numărul festiv al Transilvaniei şi va cuprinde mai multe capitole, unde se vor arăta năzuinţele cari au călăuzit Asociaţiunea în timp de o jumătate de veac, iar o monografie a instituţiunii va pregăti în timpul apropiat d-nul Andrei Bârseanu. La premiul Andreiu Mureşianu s’au prezentat următoarele lucrări: Informaţii literare şi culturale, 1903—1910, de O. C. Tăslăuanu ; Ziaristica bisericească la Ro­mâni, studiu istoric de O. Ghibu; La că- t rările vieţii şi Seri albastre, povestiri de I L. Bol­caş. Pentru completarea sumei trebuin­cioase, cu scop de a se ridica câte un bust lui Mihai Eminescu şi George Bariţ, raportul cere ca înaintea adunării gene­rale din acest an să se lanseze un apel iscălit de toţi membrii secţiilor, solici­tând ajutorul oamenilor de bine pentru înfăptuirea unui proiect, îmbrăţişat de altfel cu multă căldură de publicul ro­mânesc. Privitor la reorganizarea secţiilor, despre care a mai fost vorba şi în anul trecut, se face propunerea de a nu se mai susţinea actuala împărţire pe baza diferi­telor ramuri de ştiinţă şi literatură, ci secţiile să se împartă după profesiuni, şi anume : 1. Secţia preoţilor, 2. Secţia învăţătorilor, 3. Secţia advocaţilor, 4. Secţia profesorilor, 5. Secţia medicilor, şi 6. Secţia funcţionarilor de bancă şi a agricultorilor. Raportorul crede, că organizarea nouă a secţiilor va avea numeroase a­­vantagii pentru Asociaţie. In legătură cu acest plan ar fi apoi să se reorganizeze şi revista Transilvania. Pe seama ţărănimii noastre se cere să se înfiinţeze (mai exact: să se reînfi­inţeze) o revistă culturală săptămânală, şi se face propunerea, ca Asociaţia să edi­teze din partea sa o astfel de revistă. In sfârşit raportul constată avântul îmbucurător luat de «Biblioteca poporală» prin apariţia periodică şi prin ieftinatatea sa. «Biblioteca tineretului», din care au apărut câteva numere bine primite, în vremea din urmă n’a mai fost sprijinită de publicul cetitor. Ordinea de zi a şedinţelor, la pro­punerea secretarului literar, se stabileşte în următoarele: 1. Propuneri pentru completarea sec­ţiilor. 2. Editarea lucrărilor rămase pe urma profesorului Aurel Bratu. 3. Apelul secţiilor pentru contribuiri la fondul ridicării busturilor Eminescu şi Bariţ. 4. Proiect de reorganizare a sec­ţiilor. 5. Reorganizarea revistei Transil­vania. 6. Editarea unei reviste poporale a­ Asociaţiei. 7. Fixarea conferenţelor din prilejul adunării generale. Şedinţa cea mai de aproape se a­­nunţă pe ziua următoare. Sâmbătă dimi­neaţa la oarele 9. Secţiile, după aceasta, ţin şedinţe separate. D­in şedinţa plenară de Sâmbătă s-au cetit şi desbătut rapoartele celor cinci sec­­ţiuni. D­l Dr. I. Raţiu a cetit raportul des­pre lucrările secţiei literare şi o dare de seamă asupra cărţilor înaintate la premiul Andrei Murăşanu, făcută de d l Dr. Al. Bogdan. D-l Dr. I. Lupaş a raportat des­pre activitatea secţiei istorice, d-l A. Vlaicu despre a secţiei ştiinţifice, d-l I. Borcia despre cea şcolară, iar d-l I. Simu despre cea economică. Pe temeiul propunerilor făcute, şe­dinţa a hotărât următoarele: 1. Privitor la editarea scrierilor ră­mase după moartea membrului A. Bratu, să se pună aceste scrieri la dispoziţia sec­ţiunii ştiinţifice, care va avea să facă o dare de seamă asupra publicării lor. 2. Apelul pentru contribuiri la înăl­ţarea busturilor Eminescu şi Bariţ va fi compus de secretarul literar şi subscris de toţi membrii prezenţi ai secţiunilor. 3. Proiectul de reorganizare a sec­ţiunilor după profesiuni se respinge, dar pentru lărgirea cercului de activitate a acestor organe ale Asociaţiei, se decide modificarea unui paragraf din regulament cu scop ca membrii corespondenţi (în loc de 5) să poată fi aleşi în număr nelimitat, — asupra acestei hotărâri se va pronunţa adunarea generală proximă. 4. Revista Transilvania să se publice tot în condiţiile de până acum ; îmbună­tăţirile să se facă în măsura mijloacelor, de care dispune Asociaţia. 5. Foaia destinată pentru ţărănime, in considerare, că există Biblioteca popo­rală abia înfiinţată, şi având în vedere insuficienţa actuală a mijloacelor băneşti să nu se întemeieze până în alţi ani. 6. Pentru adunarea generală jubilară de la Blaj se statoresc următoarele confe­­renţe: Despre Ioan Maiorescu, fost mem­bru onorar al Asociaţiei, va ţinea un dis­curs comemorativ d-nul Dr. Ios. Popovici, din prilejul aniversării de o sută de ani de la naşterea regretatului bărbat; o pre­legere literară va face d-l O. Goga şi una economică d-l A. Cheţianu. 7. Având în vedere, că lucrările d-lor Tăslăuanu şi Ghibu, prezentate la premiul

Next