Gazeta Transilvaniei, iulie 1911 (Anul 74, nr. 142-167)
1911-07-07 / nr. 147
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIE! Nr. 147.—1911 ocupe şi cu unii romi de industrie casnică etc. Poporul la început da din cap şi mornăia printre dinţi „Popa e omul dracului11. Cu încetul însă pilda vie, pilda faptelor a prins rădăcini şi în curând bunăstarea şi îndestulirea a luat locul sărăciei şi trândăviei de mai înainte. Cea mai bună dovadă, că o singură faptă are mai mare putere educativă decât zece critici de ziare. Quod erat demonstrandum ! Camera. In şedinţa de eri opoziţia s’a folosit de armele obstrucţiei tehnice, aşa că proiectul militar nu a ajuns la discuţie, înainte de ordinea zilei prezidentul Berzeviczy a făcut cunoscut, că trei deputaţi cer concediu pe mai multe săptămâni din cauze sanitare. Aceasta a fost apă pe moara opoziţiei. La fecare cerere de concediu opoziţia a cerut votare nominală şi până s’a terminat afacerea, erau orele 12. Restul şedinţei a fost ocupat cu interpelări în chestii personale. Preşedintele clubului rom. bucovinean. Din Viena se scrie, că clubul deputaţilor români din Bucovina a ales de preşedinte pe d-nul Simionovici, deoarece baronul Hurmuzachi a declarat, că nu mai poate accepta preşedinţia clubului, dată find demnitatea sa de căpitan al Bucovinei. Oprirea transportului cărnei din Argentina. Ministrul austriac de agricultură a interzis importul cărnei din Argentina In Austria, cu toate că cantitatea prevăzută in convenţie n’a fost importată în întregime. Ordinul acesta al ministrului agriculturei este cu atât mai senzaţional, deoarece noul transport de carne se află pe drum spre Austria. Externe. »Kölnische Zeitung« află din Malgaco, că monarchiştii portughezi dispun de 50.000 soldaţi bine armaţi. Afară de aceasta monarhiştii au la dispoziţie automobile şi capitaluri însemnate de bani. Monarhiştii au în interiorul ţării şi 8 tunuri. Guvernul a luat măsuri întinse pentru paza graniţei. — Agenţia Havas află din Mogador, că situaţiunea la Agadir e liniştită. Trebue observat însă, că echipagiul vasului „Berlin“ se coboară zilnic pe uscat in grupe de 40 de oameni şi explorează împrejurimile localităţii. Indigenii sunt liniştiţi. — Ancheta în procesul regelui Manuel acuzat de trădare de patrie continuă, pe baza scrisorilor cari au fost găsite în palatul regal. Procesul acuză pe exregele Manuel, că dânsul a voit să vândă unei puteri mari coloniile portugheze, spunând, că acele fiind domenii ale coroanei, dispune asupra lor. — După o telegramă din Roma, codune batjocuritoare şi sgomotoasă in faţă până ce o perdutăm din vedere printre cele dintâi case ale Săliştei. * Săliştea, ce însemnează sat mare, are 3000 (1900) de locuitori, dintre cari 600 (20%) Ovrei, ceilalţi sunt Români şi au aici 2 biserici şi 2 şcoale confesionale, cu mai mulţi învăţători. Unul »Demeter bácsi«, păşise chiar la ultima alegere de deputaţi dietali cu program poporal la Vişău, de al cărui cerc electoral se ţine şi Săliştea, — Săliştea de sus (Felsöszelestye), deşi una de jos nu există, — dar a ajuns în minoritate faţă cu candidatul guvernului, sprijinit acesta de mulţii Ovrei de pe Valea Vişăului, — din cele trei Vişaie, din Moisei şi din Borşa, care singură numără până la 2000 de ovrei. Înainte de descălecatul Moldovei, Săliştea era o posesiune a lui Bogdan şi poate şi a înaintaşilor săi în voivodatul Maramureşului. Trecut în Moldova, acuzat cu infidelitate faţă de coroana maghiară, moşiile lui Bogdan fură confiscate de Ludovic cel mare, care la 1365 le dăruieşte fiilor lui Sas- Vodă al Moldovei (1361—1364) și anume lui Balk sau Balea, lui Ştefan, lui Dragomer şi lui Drug.*) La 1468 Ivaşcu Iuga, nobil din Sălişte, ocupă dimpreună cu alţi nobili de prin satele învecinate moşiile de pe teritorul comunei Moisei al lui Ambrozie din îndepărtata Dolha, pentru care fapt sunt citaţi cu toţii înaintea regelui, unde pierd procesul.**) Un alt membru al familiei acesteia, Ioan, primeşte la 1486 dimpreună cu băieţii săi o donaţiune mai mare pe teritorul comunei Sălişte***) din partea lui Mafia Corvinul, cu drept de moştenire. Dintr-o ascunzătoare, desigur, din vre-o cetăţuie de lemn, cum a existat şi aici una pe vremuri, deşi astăzi nu i se mai cunosc urmele, vor fi avizat Jurg şi Torna la 1594 pe primarul Bistriţei ardelene despre năvala Tătarilor.****) Spre apus, pe lângă Iza, la nu prea mare depărtare de Sălişte aflăm Dragomireştii (Dragomerfalva),sediul protopretorial al cercului administrativ al Izei, ca medic român, cu biserică şi şcoală confesională greco-catolică. Are înfăţişarea celorlalte sate vechi din jur, fără de a avea aspectul unui opid ce se ridică. Şcoala de stat e frumoasă, a noastră ca şi biserica vechie, mai modestă decât oricare dintre cele 2 de la Sălişte, dar ai barem mulţămirea sufletească, că nu vezi ca acolo îndreptate asupra ta din fiecare fereastră privirile adormite ce-ţi fac rău, a atâtor Ovrei nespălaţi şi ovreice cu părul în neorânduială. In adevăr, dintre cei 1800 locuitori ai Dragomireştilor, abia dacă 25 sunt Ovrei, lucru de mirare în aceste părţi. Casele sunt acoperite pe alocuri cu paie, deşi aici, ca pe tot cursul Izei ma afli încă mulţi de ai noştri în stare bună. Decât, la zi de judecată şi de târg vor , multe bătăi pe aici, unde se bea zdravăn la teritorul de astăzi al Dragomireştilor se aflau saline bogate incă înainte de începutul erei creştine. Dragomireştii vor fi fost o moşie a familiei lui Dragomir sau Dragomer, a unuia dintre cei 4 feciori ai lui Sas Vodă moldoveanul, familie care a fost nobilitată la 1431.*) Chiar la capătul de cătră vest al Dragomireştilor se zideşte acuma o biserică nouă şi impozantă. In biserica vechie aflăm un potir dăruit, »închinat şi prinosit de Măria Sa luminatul Domn al Ţării Româneşti Io Ştefan] Cantiacmino] VV sfintei *) Mihályi O. C. p. 627. mănăstiri dela Maramurăş«, care va fi fost poate rea din Moisei ori cea din Peri, — la 1716.*) Până aici, în aceste ţinuturi depărtate, uitate de noi cei din »generaţia tinără«, a ajuns mâna cucernică şi darnică a domnilor români! Arşiţa soarelui îţi face calea de nesuferit. Drumul, pe lângă valea Izei, printre dealuri pleşuve, e monoton. Nci vedem un preot, afară, la câmp, îndemnând fetele de la fân la lucru. Ele însă nu se prea sinchisesc de vorba părintelui, ci ne privesc şăgalnice şi batjocoritoare. Da, batjocoritoare, căci pe acolo nu prea umblă des »domni« şi »domnişori de român« ci numai tZîd» (numirea maramureşană a Jizilor sau Jidanilor), cari sunt numaijupânii; iar ele, sărmanele, de unde să ştie că noi nu suntem »zidi«, pentru cari, Românii de pe aici, îngenunchiaţi economiceşte, nu au decât un sentiment de dispreţ, esprimat prin priviri chiorâşe. Multă bătaie de cap am avut mai încolo, la Rozavlea, ca să conving pe un băiat, că şi eu sunt de al lor, Român. Cine-ar fi gândit vreodată că şi în aceste ţinuturi uitate, poate să-ţi servească o poezie românească drept legitimare şi act de naştere? Dar să revenim ! (Va urma). *) Iorga N.: Scrisori şi inscripţii, II. 91. *) Mihályit O. C. p. 95. **) Ibid. p. 483. ***) Ibid p. 578. ****) Iorga N.: Doc. rom. din arh. Bistriţei I, p. 1—2. Citetul italo-albanez anunţă, că revoluţia a izbucnit în toată Albania. Răsculaţii au luat oraşul Rebusan cu asalt şi au incendiat edificiile comunale. Deschiderea parlamentului austriac. Alaltăeri s-a deschis parlamentul austriac. Deschiderea s-a petrecut în linişte. După discursul de salutare al preşedintelui de vârstă Fuchs s-a procedat la depunerea jurământului. Formula de jurământ a fost cetită în toate limbile ţărilor austriace. Cu aceste şedinţa formală s-a închis. Mesagiul imperial. Eri la orele 11 a. m. s-au întrunit din nou membrii parlamentului pentru a da ascultare mesagiului imperial, cetit de Maj. Sa Monarchul. In acest mesagiu se spun între altele : Desvoltarea progresivă a mijloacelor de putere militară impune o îngrijire mai potenţată a armatei, care este cea mai bună garanţă a păcii. Se va ţinea insă cont de dorinţele populaţiunei, de-a se reduce serviciul militar şi de-a se introduce şi alte uşurări. În legătură cu aceste reforme se va moderniza şi procedura penală militară. O desbatere urgentă pretind proiectele privitor la banca comună, la reforma financiară, asigurarea socială, ameliorarea situaţiunei materiale a funcţionarilor statului, extinderea reţelei căilor ferate, comunicaţiunea maritimă, raporturile comerciale, chestiunea înfiinţării facultăţii italiene şi reformele justiţiare. De încheiere mesagiul face amintire de reforma regulamentului camerei şi de pactul dintre Germani şi Cehi. întrunirea secţiilor dela Asociaţie. — Dare de seamă. — Vineri în 14 Iulie n. 1911 s’au întrunit în Sibiia secţiile ştiinţifice-literare ale Asociaţiunii. Şedinţa plenară s’a deschis la orele 10, în sala Muzeului, prin câteva cuvinte rostite de vicepreşedintele Asociaţiei, d-nul A. Bârceanu, sub a cărui prezidenţie s’au ţinut şedinţele. Au fost de faţă 18 membrii ordinari şi mai mulţi membrii corespondenţi. La propunerea preşedintelui, membrii şedinţei îşi exprimă prin sculare regretele pentru pierderea membrilor Iosif Sterca Şuluţu din secţia istorică şi Aurel Bratu din secţia ştiinţifică. Secretarul literar, d-nul O. Goga, ceteşte raportul anual. Din acest raport reţinem următoarele : Se relevează mai întâi pierderea suferită de Asociaţiune în anul din urmă prin răposarea membrilor Iosif Sterca Şuluţu, preşedintele secţiei istorice şi Aurel Bratu, membru corespondent în secţia ştiinţifică. Raportul apreciază în cuvinte potrivite lucrarea acestor doi membrii dintre cei mai activi şi stăruie cu privire la cel din urmă, ca Asociaţia să tipărească pe socoteala sa scrierile rămase pe urma lui. Lucrarea comemorativă, menită a înfăţişa istoricul aşezământului nostru din prilejul aniversării de 50 de ani de la înfiinţare, va apărea la sfârşitul lui August în numărul festiv al Transilvaniei şi va cuprinde mai multe capitole, unde se vor arăta năzuinţele cari au călăuzit Asociaţiunea în timp de o jumătate de veac, iar o monografie a instituţiunii va pregăti în timpul apropiat d-nul Andrei Bârseanu. La premiul Andreiu Mureşianu s’au prezentat următoarele lucrări: Informaţii literare şi culturale, 1903—1910, de O. C. Tăslăuanu ; Ziaristica bisericească la Români, studiu istoric de O. Ghibu; La că- t rările vieţii şi Seri albastre, povestiri de I L. Bolcaş. Pentru completarea sumei trebuincioase, cu scop de a se ridica câte un bust lui Mihai Eminescu şi George Bariţ, raportul cere ca înaintea adunării generale din acest an să se lanseze un apel iscălit de toţi membrii secţiilor, solicitând ajutorul oamenilor de bine pentru înfăptuirea unui proiect, îmbrăţişat de altfel cu multă căldură de publicul românesc. Privitor la reorganizarea secţiilor, despre care a mai fost vorba şi în anul trecut, se face propunerea de a nu se mai susţinea actuala împărţire pe baza diferitelor ramuri de ştiinţă şi literatură, ci secţiile să se împartă după profesiuni, şi anume : 1. Secţia preoţilor, 2. Secţia învăţătorilor, 3. Secţia advocaţilor, 4. Secţia profesorilor, 5. Secţia medicilor, şi 6. Secţia funcţionarilor de bancă şi a agricultorilor. Raportorul crede, că organizarea nouă a secţiilor va avea numeroase avantagii pentru Asociaţie. In legătură cu acest plan ar fi apoi să se reorganizeze şi revista Transilvania. Pe seama ţărănimii noastre se cere să se înfiinţeze (mai exact: să se reînfiinţeze) o revistă culturală săptămânală, şi se face propunerea, ca Asociaţia să editeze din partea sa o astfel de revistă. In sfârşit raportul constată avântul îmbucurător luat de «Biblioteca poporală» prin apariţia periodică şi prin ieftinatatea sa. «Biblioteca tineretului», din care au apărut câteva numere bine primite, în vremea din urmă n’a mai fost sprijinită de publicul cetitor. Ordinea de zi a şedinţelor, la propunerea secretarului literar, se stabileşte în următoarele: 1. Propuneri pentru completarea secţiilor. 2. Editarea lucrărilor rămase pe urma profesorului Aurel Bratu. 3. Apelul secţiilor pentru contribuiri la fondul ridicării busturilor Eminescu şi Bariţ. 4. Proiect de reorganizare a secţiilor. 5. Reorganizarea revistei Transilvania. 6. Editarea unei reviste poporale a Asociaţiei. 7. Fixarea conferenţelor din prilejul adunării generale. Şedinţa cea mai de aproape se anunţă pe ziua următoare. Sâmbătă dimineaţa la oarele 9. Secţiile, după aceasta, ţin şedinţe separate. Din şedinţa plenară de Sâmbătă s-au cetit şi desbătut rapoartele celor cinci secţiuni. Dl Dr. I. Raţiu a cetit raportul despre lucrările secţiei literare şi o dare de seamă asupra cărţilor înaintate la premiul Andrei Murăşanu, făcută de d l Dr. Al. Bogdan. D-l Dr. I. Lupaş a raportat despre activitatea secţiei istorice, d-l A. Vlaicu despre a secţiei ştiinţifice, d-l I. Borcia despre cea şcolară, iar d-l I. Simu despre cea economică. Pe temeiul propunerilor făcute, şedinţa a hotărât următoarele: 1. Privitor la editarea scrierilor rămase după moartea membrului A. Bratu, să se pună aceste scrieri la dispoziţia secţiunii ştiinţifice, care va avea să facă o dare de seamă asupra publicării lor. 2. Apelul pentru contribuiri la înălţarea busturilor Eminescu şi Bariţ va fi compus de secretarul literar şi subscris de toţi membrii prezenţi ai secţiunilor. 3. Proiectul de reorganizare a secţiunilor după profesiuni se respinge, dar pentru lărgirea cercului de activitate a acestor organe ale Asociaţiei, se decide modificarea unui paragraf din regulament cu scop ca membrii corespondenţi (în loc de 5) să poată fi aleşi în număr nelimitat, — asupra acestei hotărâri se va pronunţa adunarea generală proximă. 4. Revista Transilvania să se publice tot în condiţiile de până acum ; îmbunătăţirile să se facă în măsura mijloacelor, de care dispune Asociaţia. 5. Foaia destinată pentru ţărănime, in considerare, că există Biblioteca poporală abia înfiinţată, şi având în vedere insuficienţa actuală a mijloacelor băneşti să nu se întemeieze până în alţi ani. 6. Pentru adunarea generală jubilară de la Blaj se statoresc următoarele conferenţe: Despre Ioan Maiorescu, fost membru onorar al Asociaţiei, va ţinea un discurs comemorativ d-nul Dr. Ios. Popovici, din prilejul aniversării de o sută de ani de la naşterea regretatului bărbat; o prelegere literară va face d-l O. Goga şi una economică d-l A. Cheţianu. 7. Având în vedere, că lucrările d-lor Tăslăuanu şi Ghibu, prezentate la premiul