Gazeta Transilvaniei, iunie 1912 (Anul 75, nr. 119-143)

1912-06-14 / nr. 130

Pagina 2 Delegaţiunile. Din izvor oficial se anunţă, că In şedinţa de Joi a camerei vor fi aleşi membrii delegaţiunei un­gare. întrunirea delegaţiunilor este pro­iectată pe primele zilei ale toamnei la Budapesta, unde — după informaţiunile ziarului» Pester Lloyd«—va sosi Maj. Sa cu Întreaga curte. La ISChL Regele României Carol şi regina Elisabeta, cum se anunţă din Bucureşti, vor face în August a. c. o vizită monarhului nostru la Ischl. Patrioţii se improcesuiază­­Se ştie că opoziţia a intentat acţiune pu­blică în contra lui Tisza, Lukács şi soţii, pentru abuz de putere oficială etc. etc. Ca răspuns la această ac­ţiune, partidul muncii va face pro­ces de calomnie deputaţilor opozi­ţionali, cari in manifestul lor din urmă au susţinut, că mai mulţi membrii ai partidului muncei au călcat in picioare trupul însânge­rat al lui Kovács. Similis simili... Socialiştii austriaci contra eveni­mentelor din Ungaria. Social-democraţii din Mărisch-Ostrau au organizat alaltăeri un meeting de protestare contra eveni­mentelor din Ungaria. Deputatul Pro­­kesch a fost dese­ori întrerupt în dis­cursul său de reprezentantul guvernului. Oratorul pronunţând apoi cuvinte ofen­­sătoare la adresa Coroanei, reprezen­tantul guvernului a dizolvat întrunirea. Mulţimea s-a ridicat atunci contra re­prezentantului guvernului protestând şi vociferând furioasă. A trebuit să in­­tervie jandarmeria pentru ca spiritele să se liniştească şi să se împrăştie in linişte. Procurorul a deschis acţiune publică contra lui Prokesch pentru de­lictul de Ies-maj­estate. Externe. Intânirea între ţar şi îm­păratul Wilhelm va avea loc la 6 Iulie In apele Irlandeze s’au într’un port al Balticei, nu departe de Reval. La a­­ceastă întâlnire vor mai lua parte mi­nistrul de externe rus şi ambasadorul Germaniei la Petersburg. — La Constantinopol au loc con­ferinţe între comandantul flotei Darda­­nelelor sosit aci cu subsecretarul de stat la marină Rustem Paşa şi cu ami­ralul englez Lympus însărcinat cu reor­ganizarea marinei. S’a discutat cu pri­vire la apărarea Dardanelelor. — Din Uskueb se anunţă : De câ­teva zile printre albanezi domneşte li­nişte. Circulă zvonul, că albanezii au convocat un congres, la care vor lua parte Hilmi paşa. Ferid paşa şi moşte­nitorul tronului prinţul Jussuf Izzedim. Sunt speranţe, că pacea va fi încheiată definitiv, deoarece guvernul turc este dispus să satisfacă toate dorinţele alba­nezilor. — Din Atena se anunţă, că mai multe vase italiene de războiu şi de transport, având pe bord 20.000 soldaţi, încrucişează în apropiere de Tampalia. Italienii proectează operaţiuni în po­triva insulelor Chios şi Mitilene. dice capul greu, Mişu sta ţeapăn în picioare. Ce fusese asta? (scoate o batistă chic şi se şterge pe frunte emoţionat). Cleopatra ’l luase ’n braţe pe Mişu, şi făcea declaraţii de amor, Mitică a strigat de la spatele lui Mişu. Mişu s-a desprins de Cleopatra, s-a întors în loc şi, când a dat Mitică să pornească spre el, a ridicat bastonul de vârf cu măciu­lia nodoroasă ’n sus, şi l-a plesnit pe Mitică drept în frunte cu sete... Auzi putere la Poltronul 1... (își face cruce) de frică!... Am alergat în toate părţile: nici un sergent în grădină... Am dat­ fuga în bulevard, am găsit o birje, pe urmă și un sergent — nu vrea la în­ceput să vie dobitocul, zicea că e pă­căleală de întâi Aprilie, par’că nouă de păcăleală ne ardea ! L’am ridicat pe Mitică încetinel... Nu mai horcăia aşa tare... începu să se lumineze bine şi ploua mereu... Man­taua Cleopatrii era plină de sânge... Obrazul lui Mitică negru ca postavul şi umflat... i-am lăsat la Colţea pe amân­doi şi noi am mers la poliţie. El a murit pe seară — aşa a spus doctorul (zâmbind sceptic) eu zic că era mort chiar când am ajuns la spital: când l-am luat să-l coborâm din birje, a mai horcăit odată tare şi pe urmă s-a plecat scurt cu bărbia în piept, par’că i-a trosnit jungh­etura... (face miş­carea). Atunci, când s-a aplecat, i-am văzut creerii amestecaţi cu păr şi sân­ge cu spumă (grimasă). Ce-am păţit... A doua zi ne-a dus de la poliţie să ne confrunte cu mortul... Venise şi masa lui Mitică — o mahalagioaică — ce gură­­ făcea un scandal! par’că era nebună, se muşca de mâni, se trăgea de păr... Ne-a ocărât, ne-a blestemat... ba pe Cleopatra a şi scuipat-o. (bocin­­du-se ca bătrâna). »Mitică ! frumosul maichii ! Miti­că!« (schimbând tonul şi mutra şi dând din umeri). Ei, asta mi-e năcaz mie... Mitică şi frumos! poftim ! După aia, ţine-te tămbălău trei luni de zile pe la Văcăreşti, pe la ins­trucţie, pe la juraţi... Pe Mişu l-a achi­tat... Da ce ne-a făcut la toţi procuro­rul ! Pe urmă (foarte mâhnit) ne-a dat afară de la minister cu raport motivat — că suntem scandalagii. Halal de întâia Aprilie!... Eu îi spusesem lui Mitică... (Pleacă fluerând cu brio »Marga­­reta, îngeraş iubit). GAZETA TRANSILVANIEI. La moartea lui Caragiale. Ştirea despre trecerea la cele eterne a lui Caragiale produce impresii dureroase în cercurile cele mai largi la noi şi în România. Sute de telegrame de condolenţe să expedează zilnic la Schöneberg, la adresa d-nei Caragiale, pe case să arborează drapele de doliu şi totul să prepară pentru marea şi jalnica serbare funerară... Inimele sunt cernite, jalea şi durerea îşi face calea largă pe pământul românesc. Moartea. Despre moartea maestrului Cara­giale se anunţă mai autentic urmă­toarele : Caragiale a murit Sâmbătă, în lo­cuinţa sa din Schoeneberg. In noaptea spre Sâmbătă nu se simţise tocmai bine şi avusese vărsă­turi, dar starea generală nu era alar­mantă. Moartea a survenit pe la amiazi. In dimineaţa de Sâmbătă nu in­trase nimeni în camera sa, de­oarece Caragiale exprimase dorinţa să nu fie deranjat. Pe la parele 2, d­na Caragiale, întrând să-l cheme la masă, l-a găsit mort. Din cauza spaimei, d-na Cara­giale se află serios bolnavă. Am văzut câteva clipe pe tînărul Caragiale şi pe d­­oara, Sica marelui scriitor; ei sunt cu totul zdrobiţi de durere. Caragiale voia să plece spre Ro­mânia. Acuma, numai corpul său va­­ transportat acasă. Dispoziţii pentru îmormăntare. Corpul neînsufleţit al lui Cara­giale va fi adus în ţară. La aceasta se recere învoirea familiei, care se crede cu siguranţă că se va da. Pentru a lua dispoziţiile necesare au plecat la Ber­lin d-nul Delavrancea. Dânsul este în­sărcinat de către ministerul instrucţi­­unei publice şi al cultelor să exprime doamnei Caragiale, neconsolata soţie a ilustrului defunct, dorinţa guvernului român de a se transporta în ţară ră­măşiţele pământeşti ale lui Caragiale. Au mai plecat la Berlin, din acest trist incident, d-nul şi d-na Gherea, Vlahuţă şi Bacalbaşa, dir. teatrului na­ţional din Bucureşti. Ministrul de culte d-nul Arion a trimis d-nei Caragiale pe cale telegra­fică 2000 lei pentru întâmpinarea pri­melor cheltuieli de îmormântare. Impresia în Iaşi. Din Iaşi se anunţă, că vestea mor­­ţei lui Caragiale a produs profundă impresie acolo. Caragiale avea legături sufleteşti cu Iaşul, unde venea foarte des. El a colaborat pe vremuri la zia­rul »Seara«, care apărea in localitate şi în ultimul timp a publicat o singură poveste »Vieaţa Românească«. Acum câţiva ani s’a oferit lui Ca­ragiale direcţia Teatrului Naţional din Iaşi, pe care însă a refuzat-o. Caragiale a fost în Iaşi pentru ultima dată, acum câteva săptămâni, împreună cu poetul Vlahuţă. Cu acea ocazie colaboratorii re­vistei »Vieaţa Românească« au dat un banchet în onoarea celor doi mari scriitori. Comitetul teatral întrunindu-se sub prezidenţia d-lui Mihail Sadoveanu a luat hotărârea ca viitoarea stagiune teatrală să se deschidă cu piesele »O noapte furtunoasă« şi »Năpasta«. In acelaş timp s-a decis ca o de­legaţie a artiştilor Teatrului Naţional, să participe la funerariile lui Caragiale. S-au expediat din Iaşi numeroase telegrame d-nei Caragiale la Berlin. La Teatrul Naţional, la ziarul »Opinia« şi la clubul conservator de­mocrat s-au arborat drapele negre. Familia lui Caragiale. Ion Luca Caragiale este din o famile de artişti. Fiu al actorului Luca Caragiale şi nepot al lui Iorgu Cara­giale, actor şi el, Caragiale a trăit de mic în mediul actorilor, ceea ce fără îndoială, a avut o oarecare înrâurire asupră-i. De altfel el însuşi a împărtă­şit vieaţa de actor şi e cunoscută pagina din vieaţa lui când era suflet. Prin 1885 a fost numit director al teatrului Na­ţional din Bucureşti, unde s’a arătat ca un neîntrecut om de teatru. Răposatul mai lasă, în afară de cei doi copii dela Berlin, — un fiu, Matei Ion Caragiale, din prima căsă­torie. Tânărul Matei Ion Caragiale lo­­cueşte în Bucureşti şi studiază dreptul. In ultimul timp el a început să scrie şi zilele acestea a publicat în mai multe reviste literare, câteva bucăţi cari vă­desc un real talent. Din vieaţă. Din vieaţa măestrului mai dăm următoarele notiţe: Nu odată marele nostru scriitor a arătat în diverse părţi din operile sale că locul naşterei sale a fost ora­şul, în care a trăit republica de o zi: Ploeştii. Unele note biografice arată că s’a născut în satul Mărgineni, judeţul Pra­hova, la 29 Ianuarie 1852. Carte multă la şcoala oficială n’a învăţat marele nostru scriitor: patru clase primare la şcoala domnească din Ploeşti. Vasta sa cultură şi-a apro­priat-o singur, mânat de setea sa ne­potolită de a afla, de a şti. Intrând în lumea teatrului, Cara­giale — asemănându-se înt’aceasta cu Eminescu — a debutat ca... suflet. Sunt delicioase amintirile marelui dispărut despre această epocă a vieţei sale. Dar nu numai suflet a fost Ca­ragiale la teatru. A mai fost şi director general al teatrului la 1885, demnitate pentru care îi indica operile sale dra­matice şi adânca sa pricepere în tot ceea ce privea teatrul. Fire neastâmpărată, cum sunt toate spiritele mari cari nu pot trăi cercuite în strâmtimea unei prozaice şi banale ocupaţiuni, Caragiale a fost de toate: funcţionar la R. M. S., res­taurator in gara Buzău, revizor şcolar. Dar cine dintre bucureşteni nu-şi aminteşte de berăria lui Caragiale din strada Gabroveni, unde lumea se du­cea să bea bere numai pentru a vedea pe autorul «Scrisorii pierdute?» Berărie a mai ţinut Caragiale şi în piaţa teatrului, fosta berărie «Gam­­brinus». Vă amintiţi de «Moftul român», mi­nunata revistă satirică pe care o sco­tea Caragiale cu Tony Bacalbaşa, re­vistă în care marele nostru scriitor şi-a tipărit unele din cele mai delicioase bucăţi ale sale, adevărate giuvaeruri de spirit şi satiră? Un ziar care l-a avut un timp oarecare printre colaboratorii săi pe Caragiale, a fost «Epoca». Aci Caragiale a condus şi «Epoca literară», care sub direcţia sa ajunsese să însemne mult în mişcarea noastră literară. De câţiva ani Caragiale trăia re­tras la Berlin şi numai din când în când venea pentru scurt timp în ţară să-şi vadă prietenii. Monumentul lui Caragiale. D-l Take Ionescu a luat iniţiativa pentru ridicarea cât mai curând a unui monument măestrului Caragiale. Pe lista ce s a deschis spre acest scop, d-1 Take Ionescu a semnat 1000 de lei. Subscripţiile continuă şi nu preste mult va apărea în bronz sau în marmoră fi­gura simpatică a lui Caragiale în mijlocul Bucureştilor. Scrierile lui I. L. Caragiale, Teatru : 1. Teatru, Prefaţă de Titu Maio­­rescu, Bucureşti, 1889. — 2. »Năpasta«, Bucureşti, 1890. — 3. »Teatru«, Şaraga, Iaşi, vol. 1.­ Năpasta, »Conul Leonida faţă cu reacţiunea«, »O scrisoare pier­dută«, vol. II: „O noapte furtunoasă«, »D’ale Carnavalului«, »O soacră«. — 4. »Teatru«, Bucureşti, 1908. Nuvele, povestiri, etc . 5. „Note şi schiţe«, Ed. 2-a, Buc., 1892. — 6. »Păcat«, O făclie de Paşti, Om cu noroc«, Bucureşti, 1892. — 7. »Schiţe«, Şaraga, Iaşi, No. 64. — 8. „Schiţe uşoare«, »Bibi, p. toţi«, Nr. 58, (1896), Ed. 2-a, 1907. — 9. »Notiţe şi fragmente literare«, Buc., 1897. »Bibi. p. toţi«, No. 121. — 10 »Două bilete pierdute«, Buc., 1901.— 11. »Momente,« Buc., 1901. — 12. »1907 din primăvară până în toamnă, Buc., 1907. — 13. »Nu­vele, povestiri«, Buc., 1908. — 14. »Mo­mente, schiţe, amintiri,« Buc..» Minerva« 1908. — 15. Schiţe noui, Buc., 1910. Periodice: 16. Calendarul Dacia pe.1908, Iaşi. — 17. Moftul român, ziar umoristic, 1893 urm. —• 18. Calendarul Moftului român pe 1902, Buc. revistă literară (cu I. Slavici şi G. Coşbuc). Condoleanţa »Gazetei«. Din partea redacţiunei ziarului nostru s’a espedat la adresa văduvei în Schöneberg, Berlin următoarea tele­gramă: Moartea subită a măiestrului Ca­ragiale ne-a consternat. Primiţi pro­funde condolenţe. Gazeta Transilvaniei. Din România. Misiunea austriacă la Sinaia. Monitorul oficial publică următoa­rele relaţii oficiale privitoare la misiu­nea austriacă la Sinaia: Sâmbătă, 9 iunie, la ora 9 şi jum. dimineaţa, a sosit în Sinaia pentru a saluta pe M. M. Regele. Excelenta Sa generalul de infanterie Herman Kövess von Kövessháza, comandantul cor­pului 12 de armată Austro-Ungar Domnia-sa era însoţit de Feldmare­­şalii-Leutenenţi Gottfried Seibt şi Co­rniţele Marenzi von Taglano, de gene­ralii de brigadă Rudolf Hess, Martin Radicevic Cavaler von Woralka Hausch­ka von Treuenfels, General Dr. Wenzel Schuller de colonelii: Lanzinger, Togni von Oppova, Stipek, von Willerding, Lieb, Kratki von Salmon Foglar şi Baron Ambrus ;locotenent-colonel Geczy; maiorii von Sostaric şi Békesy, căpitanul de stat-major Karpathy şi aghiotantul său, locotenent Bomches von Bor. La gară, Excelenţa Sa a fost pri­mit de aghiotantul regal,colonel Baranga şi comandantul batalionului 4 vânători, locotenentul-colonel Berindei. De la gară, dimpreună cu însoţitorii săi, a fost condus în echipaje d’ale Curţei la casa de musafiri de la Castelul Peleş. De la ora 10 şi jum. până la 11 şi jum. dimineaţa, clasa cu ceilalţi domni ofiţeri a fost la batalionul 4 vânători, unde trupa a manevrat şi a făcut di­ferite exerciţii. La ora 12 şi jum. din zi Excelenţa Sa a fost primit în audienţă de M. S. Regele. La ora 1 p. m. a a­­vut loc dejunul la care pe lângă Al­teţele Lor Regale Principii moştenitori, au avut onoarea a lua parte Excelenţa Sa cu d-nii Ofiţeri, Contele Czernia, însărcinatul de afaceri al legaţiunei 1, şi R. Austro Ungare, ataşatul militar local-colonel Hranilovic, ataşatul mili­tar de legaţie de Bourguignon, Curţile regale şi princiare, comandantul şi ajutorul batalionului 4 vânători, în total 46 persoane. In timpul mesei M. S. Regele a închinat în sănătatea M. S. Franz- Iosif, împărat şi Rege Apostolic: »Cu o deosebită plăcere salut ve­nirea Excelenţei Voastre, însoţit de un număr aşa de mare de generali şi ofi­ţeri din corpul XII de armată şi arăt viile Mele mulţumiri pentru această a­­tenţiune. »Bucuria mea de a vă vedea în mijlocul nostru este cu atât mai mare cu cât Mi se dă mult doritul prilej de a reînoi caldele Mele urări pentru Ma­iestatea Sa împăratul şi Rege, prea graţiosul vostru stăpân, a cărui fericire şi sănătate sunt deosebi de scumpe inimilor noastre şi a tuturor, şi asigu­rarea statornicului Meu interes pentru desvoltarea şi întărirea glorioasei Sale armate, cu care sunt unit de un lung şir de ani prin strânse legături, însu­fleţit de aceste sentimente ridic paharul Meu în sănătatea M. S. şi în onoarea oştirei Sale. Să trăiască Maiestatea Sa împăratul şi Regele Francisc Iosif­! Ultimele cuvinte ale Suveranului a fost acoperite cu puternice urale, după care muzica a cântat imnul im­perial. După dejun, M. S. Regele a ţinut cerc până la ora 3 p. m., când S’a re­tras, salutat cu profund de asistenţă. La ora 5 a fost Invitaţi la Castel şi acele din soţiile d-nilor ofiţeri străini ce venise cu d-lor la Sinaia. După re­­reprezentaţia de cinema, care a avut loc în sala de teatru a Castelului, in­vitaţii au trecut la hali, unde s’a oferit ceaiul, şi unde M. S. Regele, AA. L­. RR. Principele său­ Principesa, au con­vorbit cu doamnele şi domnii ofiţeri strănn până la ora 7 şi jum. seara, când Excelenţa Sa d. comandant al corpului XII, cerând permisiunea de a retrage având a părăsi Sinaia cu trenul de Arad a exprimat M. S. Regelui adânca lui gratitudine pentru deosebita bunăvoinţă cu care M. S. l-a onorat. M. S. Regele urându-i buna călătorie, i-a spus că a avut o deosebita plăcere de a-l vedea la Castelul Peleş. De la Castel, Excelenţa Sa, împreună cu ofiţerii, a fost condus în trăsuri de ale Curţei la gara Sinaia Raportul general al despărţământului Braşov al *Aso­­ciaţiunei«., cetit de secretarul desp. d-l prof. Dr. Al. Bogdan în adunarea generală ţinută Duminecă în Ghimbav. Onorată adunare generală! Ori cât de rigid s-ar părea orga­­nizmul despărţămintelor »Asociaţiunii«, el îngăduie totuş o dezvoltare. Comite­tul nostru a încercat-o într-o direcţie anumită şi i-a reuşit s o împlinească cum se va arăta mai încolo. Dar în cadrele naturale, în cari ar fi trebuit să se dezvolte — înmulţin­­du-şi numărul membrilor — avem ne­plăcerea să anunţăm un mic regres. După raportul cassierului numărul mem­brilor ordinari a scăzut dela 101 la 97, iar al celor ajutători dela 340 la 206. Cauzele nu sunt însă îngrijitoare, căci cei ce au trecut din şirul membrilor ordinari în rândurile celor ajutători au rămas totuş membri ai societăţii, iar neregularităţile ce s-au constatat in di­ferite rânduri cu expediţia cărticelelor din biblioteca poporală, trimise fiecărui membru ajutător, vor înceta, credem, in curând, şi atunci sperăm să se ri­dice iarăşi numărul membrilor ajutători. Ori dacă comitetele unor agenturi au trimis lista membrilor ajutători direct la centru, ele sunt rugate a ne raporta în viitor şi nouă, ca să evităm consta­tări atât de neplăcute cura au fost a­­cestea. Nu mai sperăm însă astăzi ca altădată, că toţi intelectualii români din oraş şi sate se vor face cândva mem­bri ordinari ai »Asociaţiunii«. Căci membri noi s-au înscris în anul acesta numai 6 inşi (în anul tre­cut 17). Pe viaţă: Asociaţiunea mese­riaşilor români din Braşov, ordinari: domnii Ioan Broşa, preot, Dârste, Savu Luca învăţ. Săceie, Moise Grecean preot Chichiş, Aurel Oancea preot Săcele şi Dim. Grecean preot Harman. Membrii fundatori sunt 5 (nou d-l C. Popovici), pe viaţă: 15. Cu numărul cel mai mare de mem­bri ajutători stau în frunte comunele Arpătac cu 53 şi Feldioara cu 46 mem­bri. Urmează : Sâmpietru cu 31, Satu­lung cu 19, Braşovul cu 17, Bacifalu şi Turcheşul cu câte 15 şi Vâlcelele cu 10 membri. (De la celelalte agenturi n-avem date). In schimb am înmulţit numărul agent­urilor, organizând încă 2 : în Baci­falu (preş. Aur. Oancea, secret. N. Le­­pedean) şi în Turcheş (preş. I. Pascu, secret. N. Odor). In deosebi­rea din Bacifalu a dezvoltat în acest întâi an al existenţii sale o activitate deamnă de lăudat. Faţă de 25 din anul trecut avem deci astăzi 27 de agenturi. Se ştie, că unul dintre mijloacele cele mai eficace, cari stau la dispoziţia »Asociaţiunei« sunt bibliotecile. Ar fi foarte greu să le mai schimbi de-aci înainte între cele 27 comune. Şi de a­­ceea comitetul, la propunerea directo­rului desp., a hotărât să înfiinţeze din fiecare bibliotecă ambulantă una stabilă şi anume câte una în fiecare agentură. Cu această măsură vom da o altă faţă organizaţiei desp. nostru, îngrijindu-ne să îmbogăţim micile biblioteci de as­tăzi, aşa încât ele să satisfacă tuturor cerinţelor culturale ale sătenilor. Şi pentru a avea în fiecare agentură câ­te-o bibliotecă, comitetul continuă să întemeieze şi altele nouă. In anul ace­sta este în pregătire, una. Şi rămânând la caracterizarea ac­tivităţii culturale în agenturile desp. nostru, trebue să spunem, că e foarte îmbucurător succesul ce l-am avut cu încercarea de-a lăsa agenturilor în ac­tivitatea lor iniţiativă proprie. Aduna­rea gen. din anul trecut declarase obli­gatorie pentru fiecare agentură facerea unui raport, care să se trimită comit, desp. până la Paşti. A patra parte din agenturile (7 din 27: Bacifalu, Satulung, Feldioară, Arpătac, Vâlcele, Codlea, Preşmer) şi-au împlinit datoria, şi, ca să aibă ce raporta, comitetele agentu­rilor au dezvoltat şi o activitate, cum nu s-a mai pomenit până acum. Este destul să ilustrăm vorbele noastre cu cifre. In anul trecut s’au ţi­nut 27 prelegeri la sate. In anul acesta numărul lor a ajuns la 43, iar în 23 de cazuri din aceste 43, după prelegeri urma lectură, cântări şi declamaţiuni. ( Nr. 130-1912, de unde la ora 8 şi jum. a plecat prin Predeal cătră Sibiiu, reşedinţa corpului său de armată. * Unele ziare streine anunţă, că regele Ferdinand al Bulgariei, înapoindu-se de la Berlin la Sofia se va opri două zile la Sinaia, spre a vizita familia regală ro­mână. Se crede că regele Ferdi­nand va profita de această ocazie ca să invite pe M. S. Regele Ca­rol să asiste la sfinţirea marei catedrale din Sofia. La acea so­lemnitate au fost invitaţi de ase­menea Ţarul Rusiei şi regii Ser­biei, Muntenegrului şi Greciei.

Next