Graiul Sălajului, septembrie-decembrie 1994 (Anul 5, nr. 990-1040)
1994-10-18 / nr. 999
-ROCK DE LA A LA Z (XXXII) BEATLES (5) Odati semnat contractul cu managerul Brian Epstein, Beatles pornește în cel de-al treilea turneu hamburghez, „cartierul general" fiind acum vestitul „Star Club" unde concerta celebrul Little Richard. Brian începe să se impună în stabilirea programului, fiind vizate piese menite a alimenta un repertoriu, original, care în scurt timp va fi agreat de casele de discuri și posturile de radio. Datorită relațiilor ce le avea, în ianuarie 1962 Brian Epstein obține o audiție la casa „Decca". Marea greșeală a lui Brian este impunerea unor „cover" uri Paul Anka în repertoriul Beatles. Managerii casei de discuri nu sunt mulțumiți, așteptând ceva original. Trupa nu se descurajează, continuându-și aparițiile la „Star Club" din Hamburg. Intre Brian obține o nouă audiție, de această dată timp, la casa „E.M.I.“. Repertoriul este ales din compozițiile „Beatles", iar succesul este neașteptat. Piesele „Love Me Do" și „P.S.I. Love You" sunt alese pentru a apare pe un viitor single. Intre timp, bateristul Pete Best este înlocuit cu Ringo Star (n. 07. 07. 1940), considerându-se că noul venit are o mai mare capacitate de adaptare la evoluția muzicală a grupului. In decembrie 1962 apare singleul „Love Me Do", succesul fiind uluitor. Toate posturile de radio sunt în delir, programând piese cu Beatles la ore de maximă audiență. Grupul intuiește momentul favorabil și la puțin timp înregistrează un al doilea single intitulat „Please Please Me“. De această dată intră în scenă conservatoarea televiziune londoneză care va trebui să cedeze în fața „sindromului“ Beatles. Popularul realizator TV, Dick James declanșează această explozie de muzică pop, ce nu va mai avea concurent în istoria muzicii de divertisment, Daniel MUREȘAN, Rubrică realizată cu sprijinul magazinului PUBLIMED ROCK SERVICE CONSIMM mic „Pagini sufletul românesc“ despre Despre Constantin Noica (1909—1987), generos reprezentant al culturii românești și universale, se poate scrie mult.Deși, după opinia mea, el nu este un filosof în înțelesul tradițional al cuvântului, nu și-a creat un sistem filosofic propriu, Noica a fost un excelent cunoscător al filosofiei și culturii românești și universale, în Cercetările și studiile sale are opinii și convingeri proprii, aducând astfel contribuție la limpezirea unor probleme imortante ale culturii românești, șezând-o în rând cu celelalte. Dintre lucrările importante amintim: „Mathesis sau bucuriile simple” (1934), „Pagini despre sufletul românesc” (1944), „Rostirea filosofică românească” (1970), „Creație și frumos în rostirea românească” (1973), „Eminescu sau Gânduri despre fiirul deplin al culturii românești” (1975), „Sentimentul românesc al ființei” (1978), „Devenirea întru ființă” (1981) și altele. „Paginile” de față sunt o reeditare a celor din 1944 (Editura Humanitas, București, 1991) și cuprind studii, articole și conferințe prin care pregătea o lucrare intitulată „Contribuții la istorie a vieții spirituale românești”, cerută de o editură germană, împrejurările vitrege au făcut ca lucrarea să nu mai apară. „Paginile ...” încep cu studiul „Ce e etern și ce e istoric în cultura românească”, unde autorul, printre altele, afirmă: Noi știm că suntem ceea ce se numește „o cultură minoră. Mai știm că aceasta nu înseamnă neapărat inferioritate calitativă. Cultura noastră populară, deși minoră, are realizări calitativ comparabile cu cele ale culturilor mari”. Da. Neamul nostru a fost, multă RAFT vreme, un neam de țărani. Un neam așezat statornic pe gliang, pe care a brăzdat-o și a udat-o cu lacrimi și, nu ai puține ori, pentru a o apăra de dușmani, cu sânge. Dar, cu toate vicisitudinile istoriei „Neamul nostru rămâne pentru că ți el participă, în felul lui, la eternitatea ființei”. Dar neamul nostru are momente însemnate prin care „iese” din această „viziune... statică”. Și autorul își alege trei momente și de seamă ai trei reprezentanți culturii noastre 1 sec. XVI Neagoe Basarab, domn și învățat, autorul celebrelor și mult controversatelor „învățături” adresate fiului său Teodosie, sfătuindu-i: „Te las gard grădinii mele ca să păzești precum o am păzit și o eu”, sec. XVIII (Dimitrie Cantemir, autor a unor opere celebre care s-au bucurat, încă de la apariție, de o largă circulație europeană, ales membru al Academiei germane) și sec. XX (poetul și filozoful Lucian Blaga). Nu ne permite spațiul să insistăm nici măcar în puține cuvinte asupra celorlalte studii reunite în volum. Le amintim doar: „Suflet agrar sau suflet pastoral?”, „Bisericuțele tre”, „Pentru o altă istorie noasgândirii românești”, „Cum gândește poporul român”, „Sufletul românesc și muzica” și „Ardealul în spiritualitatea românească” aceasta din urmă fiind o conferință ținută la radio în nemilosul august 1940. Inchefnd rândurile de față, cităm ultimele cuvinte din această conferință: „Dar au venit timpurile și vor mai veni timpuri ftând țara, așezată pe dinafară, va trebui însuflețită dinăuntru, toe timpurile acelea va trebui să fim cu adevărat vrednici. Iar în vrednicia românească nu se va întâmpla decât într-o direcție, „prin alipirea spirituală de Ardeal”. O carte pasionantă, ce se citește cu „sufletul la gură”, lectură pe care ne recomandăm. Prof. dr. Valentin DÄRÄBAN • Ml «* ' mm mo» tm OH ■■ MB Sfințire de Biserică Cu eforturi demne de toată admirația, locuitorii satului Chieșd și-au ridicat un nou lăcaș de cult — Biserica ortodoxă. După ce în anul 1989 s-a sfințit locul și s-a pus prima cărămidă, în acest an, dangătul clopotelor își cheamă credincioșii și pe toți cei care doresc să fie prezenți duminică, 23 octombrie, orele 10,00, la Chieșd, zi în care se va oficia o slujbă de sfințire a noului lăcaș. Din informațiile primite am a Hat că biserica are aproximativ 1500 mp. de pictură, lucrare realizată de Alexandru Crițan din Huedin. Așadar, în data de 23 octombrie. In Chieșd se așteaptă oaspeți de seamă la o sărbătoare aleasă. I. NICHITA MW Ml MB «UM 1Ut- Mite *UM IBM MW Sie» «BS6 BSti# oäi« **£'<>* «3S B Pledoarie pentru Muzeul satului sălăjean Păstrarea celor mai prețioase vestigii etnografice, începând cu uneltele ocupațiilor tradiționale și încheind cu monumentele de arhitectură populară, a devenit un obiectiv foarte important al muzeografiei contemporane, acum când satele se înnoiesc de la un capăt la altul al țării. Problemele studierii și conservării valorilor culturale și artistice s-au încadrat între preocupările tot mai susținute ale intelectualității românești, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. în 1905 s-a inaugurat, la Sibiu, Muzeul istoric și etnografic al Asociațiunii (ASTRA), iar în 1906, în cadrul expoziției de București s-a pus problema realizazării unui „sat etnografic", care avea însă să se realizeze mult mai târziu. In 1929 a fost adusă la Cluj și reconstituită o casă din Apuseni, mai exact de la Vidra (Alba). Acesta a fost punctul de plecare în realizarea unui „sat etnografic". Azi, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei are peste 50 de obiective (unele cu 2—3—4 piese). In ultima vreme s-a conturat și s-a concretizat un curent, ce se înscrie într-unul mai general — european — ce își propune îndreptarea eforturilor specialiștilor spre crearea cadrelor necesare conservării valorilor artei și arhitecturii populare. Astfel că, pe lângă Muzeele etnografice de ordin național (Muzeul satului București, ori Muzeul tehnicii populare Sibiu) sau regional (Muzeul din Cluj-Napoca, Muzeul Banatului , Timișoara) au apărut o serie de MUZEE CU FIC LOCAL: Baia Mare, SPECIDeva, Bran, Negrești-Oaș. Este firesc să predăm și pentru un astfel de muzeu noi și pentru zona Sălajului. Valentin ORGA MARȚI; 18 oct. 1994 7.00 TVM. Telematinal; 10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Limbi străine: franceza (începători); 11.35 îmbarcarea pentru Documentar; 12.15 Istanbul; Mala Murer; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 14.55 Fotbal ; Rapid București — Eintracht Frankfurt în turul II al Cupei U.E.F.A.; 16.50 Video Clipuri; 17.00 Conviețuiri; 18.00 Spectacol festiv cu prilejul aniversării a 80 de ani de la înființarea Comitetului Olimpic Român; 20.00 Actualități; 20.45 Telecinemateca: Europa (Coproducție Danemarca — Germania — Suedia); 22.40 Reflector; 23.10 Rock-pop- bazar; 23.35 Actualități; 23.55 Gong ; 0.25 Poezia cântului; 7.00 TVM. Telematinal; 10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Videolexicon; 11.35 Tendințe; 12.15 Mala Murer ; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 15.05 TVR Cluj-Napoca; 16.00 Actualități; 16.10 Săptămâna europeană a luptei împotriva drogurilor; 17.00 Microrecital: Lelia Florescu; 17.15 Arte vizuale; 17.40 Povestea vorbei; 18.00 Telediscul muzicii populare ; 18.30 Desene animate; 19.00 Sensul schimbării; 19.30 Salvați de clopoțel; 20.00 Actualități; 20.30 Film serial: Dr. Quinn (ep. 21); 21.20 Fotbal: Benfica Lisabona — Steaua București; 23 30 Actualități; 23.50 Confluențe ; 0.20 Fotbal: Hajduk Split — Anderlecht Bruxelles ; 0.35 întâlnirea de la miezul nopții. JOI, 20 oct. 1994 7.00 TVM. Telematinal; 10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Limbi străine: Engleza americană, germana; 11.35 Pasiuni și pasionați; 12.15 Mala Mujer; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 15.05 TVR Cluj-Napoca; 16.00 Actualități; 16.10 Caseta cu surprize; 17.00 La orizont — economia de piață; 18.00 Concursul creație și interpretare de romanței românești „Cria zantema de Aur” — ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 18.55 Tragerea multiplă expres și tragerea obișnuită foto; 19.00 Medicina pentru toți; 19.30 Salvați de clopoțel; 20.00 Actualități; 20.45 Film serial: Wallenberg: povestea unui erou (ep. 3); 21.45 Studioul economic ; 22.25 Concursul de creație și interpretare a romanței românești „Crizantema de aur” — ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 22.55 Simpozion; 23.40 Actualități; 24.00 Film serial: Forsyte Saga (ep. 15). VINERI, 21 oct. 1934 7.00 TVM. Telematinal;10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Videoclipuri ; 10.45 Curcubeu; 11.45 MTV Greatest Hits; 12.15 Maia Mujer; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 14.55 TVR Cluj- Napoca; 15.45 Actualități; 15.55 Agenda consumatorului; 16.15 Lege și fărădelege; 16.25 Emisiune în limba germană; 17.15 Pro Patria; 18.00 Concursul de creație și interpretare romanței românești „Cria zantema de aur”, ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 19.00 Casa (ep. 6); 20.00 Actualități; 20.45 Tezaur folcloric; 21.25 Film. Decepții (S.U.A., 1985); 23.00 Viața parlamentară; 23 30 Actualități; 23.50 Concursul de creație și interpretare a romanței „Crizantema de aur”, ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 0.20 MTV. Euro top 20;0.50 Cinematograful de noapte; SÂMBĂTĂ, 22 oct. 1994 7.00 Bună dimineața... de la Iași; 8.00 Bună dimineața de la. .. Cluj-Napoca; 9.00 Calendar; 9.10 Acasă la mama Ja; 10.00 Film pentru copii. Eu și McGee (ep. 3); 10.30 Pas cu pas; 11.30 Vârstele peliculei; 12.30 Alfa și Omega; 13.10 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 Ora 25 — Tranzit TV: Desene animate, seriale documentare, teatru scurt, seriale artistice, mapamond, reportaje, muzică, Beverly Hills. 90210; 19.15 Teleenciclopedia; 20.00 Actualități; 20.35 Film : Mancuso de la FBI (ep. 14); 21.30 Concursul național de creație și interpretare a romanței românești „Crizantema de aur", ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 22.30 Săptămâna sportivă; 23.00 MTV, Euro Top 20; 23.30 Actualități; 23.50 Film serial: Maddie și David (S.U.A.); 0.45 Concursul național de creație și interpretare a romanței românești „Crizantema de aur”, ediția a 27-a, Târgoviște, 1994.