Graiul Sălajului, septembrie-decembrie 1994 (Anul 5, nr. 990-1040)

1994-10-18 / nr. 999

-ROCK DE LA A LA Z­ (XXXII) BEATLES (5) Odati semnat contractul cu managerul Brian Epstein, Beatles pornește în cel de-al treilea turneu hamburghez, „cartierul general" fiind acum vesti­tul „Star Club" unde concerta celebrul Little Ri­chard. Brian începe să se impună în stabilirea pro­­­gramului, fiind vizate piese menite a alimenta un repertoriu, original, care în scurt timp va fi agreat de casele de discuri și posturile de radio. Datorită relațiilor ce le avea, în ianuarie 1962 Brian Epstein obține o audiție la casa „Decca". Ma­rea greșeală a lui Brian este impunerea unor „cover" uri Paul Anka în repertoriul Beatles. Ma­nagerii casei de discuri nu sunt mulțumiți, așteptând ceva original. Trupa nu se descurajează, con­tinuându-și apari­țiile la „Star Club" din Hamburg. Intre Brian obține o nouă audiție, de această dată timp, la casa „E.M.I.“. Repertoriul este ales din compozi­țiile „Beatles", iar succesul este neașteptat. Piesele „Love Me Do" și „P.S.I. Love You" sunt alese pentru a apare pe un viitor single. Intre timp, ba­teristul Pete Best este înlocuit cu Ringo Star (n. 07. 07. 1940), considerându-se că noul venit are o mai mare capacitate de adaptare la evoluția mu­zicală a grupului. In decembrie 1962 apare single­ul „L­ove Me Do", succesul fiind uluitor. Toate posturile de ra­dio sunt în delir, programând piese cu Beatles la ore de maximă audiență. Grupul intuiește momen­tul favorabil și la puțin timp înregistrează un al doilea single intitulat „Please Please Me“. De a­­ceastă dată intră în scenă conservatoarea televiziu­ne londoneză care va trebui să cedeze în fața „sindromului“ Beatles. Popularul realizator TV, Dick James declanșează această explozie de muzică pop, ce nu va mai avea concurent în istoria mu­zicii de divertisment, Daniel MUREȘAN, Rubrică realizată cu sprijinul magazinului PUBLIMED ROCK SERVICE CONSIMM mic „Pagini suflet­ul românesc“ despre­ ­ Despre Constantin Noica (1909—1987), generos reprezen­tant al culturii românești și u­niversale, se poate scrie mult.­­Deși, după opinia mea, el nu este un filosof în înțelesul tra­dițional al cuvântului, nu și-a creat un sistem filosofic pro­priu, Noica a fost un excelent cunoscător al filosofiei și cul­turii românești și universale, în Cercetările și studiile sale are opinii și convingeri proprii, a­­ducând astfel contribuție la limpezirea unor probleme im­­ortante ale culturii românești, șezând-o în rând cu celelalte. Dintre lucrările importante a­­mintim: „Mathesis sau bucuriile simple” (1934), „Pagini despre sufletul românesc” (1944), „Ros­tirea filosofică românească” (1970), „Creație și frumos în rostirea românească” (1973), „E­­minescu sau Gânduri despre fi­irul deplin al culturii româ­nești” (1975), „Sentimentul ro­mânesc al ființei” (1978), „De­venirea întru ființă” (1981) și altele. „Paginile” de față sunt o re­editare a celor din 1944 (Edi­tura Humanitas, București, 1991) și cuprind studii, articole și conferințe prin care pregătea o lucrare intitulată „Contribu­ții la istorie a vieții spiritua­­le românești”, cerută de o edi­tură germană, împrejurările vi­trege au făcut ca lucrarea să nu mai apară. „Paginile ...” încep cu stu­diul „Ce e etern și ce e is­toric în cultura românească”, unde autorul, printre altele, a­­firmă: Noi știm că suntem ceea ce se numește „o cultură minoră. Mai știm că aceasta nu înseamnă neapărat inferioritate calitativă. Cultura noastră po­pulară, deși minoră, are reali­zări calitativ comparabile cu cele ale culturilor mari”. Da. Neam­ul­­ nostru a fost, multă RAFT vreme, un neam de țărani. Un neam așezat statornic pe glia­ng, pe care a brăzdat-o și a u­­dat-o cu lacrimi și, nu ai pu­ține ori, pentru a o apăra de dușmani, cu sânge. Dar, cu toa­te vicisitudinile istoriei „Nea­mul nostru rămâne pentru că ți el participă, în felul lui, la eternitatea ființei”. Dar neamul nostru are mo­­­­mente însemnate prin care „iese” din această „viziune... statică”. Și autorul își alege trei momente și de seamă ai trei reprezentanți culturii noastre 1 sec. XVI Neagoe Basarab, dom­n și învățat, autorul cele­brelor și mult controversatelor „învățături” adresate fiului său Teodosie, sfătuindu-i: „Te las gard grădinii mele ca să păzești precum o am păzit și o eu”, sec. XVIII (Dimitrie Can­­temir, autor a unor opere ce­lebre care s-au bucurat, încă de la apariție, de o largă cir­culație europeană, ales membru al Academiei germane) și sec. XX (poetul și filozoful Lucian Blaga). Nu ne permite spațiul să in­sistăm nici măcar în puține cu­vinte asupra celorlalte studii reunite în volum. Le amintim doar: „Suflet agrar sau suflet pastoral?”, „Bisericuțele tre”, „Pentru o altă istorie noas­gândirii românești”, „Cum gân­­­dește poporul român”, „Sufle­tul românesc și muzica” și „Ar­dealul în spiritualitatea româ­nească” aceasta din urmă fiind o conferință ținută la radio în nemilosul august 1940. Inche­­fn­d rândurile de față, cităm ultimele cuvinte din această conferință: „Dar au venit tim­purile și vor mai veni timpuri ftând țara, așezată pe dinafară, va trebui însuflețită dinăuntru, toe timpurile acelea va trebui să fim cu adevărat vrednici. Iar în vrednicia românească nu se va întâmpla decât într-o direcție, „prin alipirea spi­rituală de Ardeal”. O carte pasionantă, ce se ci­tește cu „sufletul la gură”, lec­tură pe care n­e recomandăm. Prof. dr. Valentin DÄRÄBAN • Ml «* ' mm mo» tm OH ■■ MB Sfințire de Biserică Cu eforturi demne de toată admirația, locuitorii satului Chieșd și-au ridicat un nou lă­caș de cult — Biserica ortodo­xă. După ce în anul 1989 s-a sfințit locul și s-a pus prima cărămidă, în acest an, dangătul clopotelor își cheamă credin­cioșii și pe toți cei care doresc să fie prezenți duminică, 23 octombrie, orele 10,00, la Chi­­eșd, zi în care se va oficia o slujbă de sfințire a noului lăcaș. Din informațiile primite am a Hat că biserica are aproxima­tiv 1500 mp. de pictură, lucra­re realizată de Alexandru Cri­­țan din Huedin. Așadar, în data de 23 octom­brie. In Chieșd se așteaptă oas­peți de seamă la o sărbătoare aleasă. I. NICHITA MW Ml MB «UM 1Ut- Mite *UM IBM MW Sie» «BS6 BSti# oäi« **£'<>* «3S B Pledoarie pentru Muzeul satului sălăjean Păstrarea celor mai prețioase vestigii etnografice, începând cu uneltele ocupațiilor tradiționale și încheind cu monumentele de arhitectură populară, a devenit un obiectiv foarte important al mu­zeografiei contemporane, acum când satele se înnoiesc de la un capăt la altul al țării. Problemele studierii și conser­vării valorilor culturale și artis­tice s-au încadrat între preocu­pările tot mai susținute ale inte­lectualității românești, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. în 1905 s-a inaugurat, la Si­biu, Muzeul istoric și etnografic al Asociațiunii (ASTRA), iar în 1906, în cadrul expoziției de București s-a pus problema reali­za­zării unui „sat etnografic", care avea însă să se realizeze mult mai târziu. In 1929 a fost adusă la Cluj și reconstituită o casă din Apuseni, mai exact de la Vidra (Alba). A­­cesta a fost punctul de plecare în realizarea unui „sat etnografic". Azi, secția în aer liber a Muzeu­lui Etnografic al Transilvaniei are peste 50 de obiective (unele cu 2—3—4 piese). In ultima vreme s-a conturat și s-a concretizat un curent, ce se înscrie într-unul mai general — european — ce își propune în­dreptarea eforturilor specialiștilor spre crearea cadrelor necesare conservării valorilor artei și arhi­tecturii populare. Astfel că, pe lângă Muzeele etnografice de ordin național (Muzeul satului București, ori Muzeul tehnicii po­pulare Sibiu) sau regional (Mu­zeul din Cluj-Napoca, Muzeul Ba­natului , Timișoara) au apărut o serie de MUZEE CU FIC LOCAL: Baia Mare, SPECI­Deva, Bran, Negrești-Oaș. Este firesc să predăm și pentru un astfel de muzeu noi și pentru zona Sălajului. Valentin ORGA MARȚI; 18 oct. 1994 7.00 TVM. Telematinal; 10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Limbi străine: franceza (începători); 11.35 îmbar­carea pentru Documentar; 12.15 Istanbul; Mala Murer; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 14.55 Fotbal ; Rapid București — Ein­tracht Frankfurt în turul II al Cupei U.E.F.A.; 16.50 Video­ Clipuri; 17.00 Conviețuiri; 18.00 Specta­col festiv cu prilejul ani­versării a 80 de ani de la înființarea Comitetu­lui Olimpic Român; 20.00 Actualități; 20.45 Teleci­­nemateca: Europa (Copro­ducție Danemarca — Ger­mania — Suedia); 22.40 Reflector; 23.10 Rock-pop-­ bazar; 23.35 Actualități; 23.55 Gong­ ; 0.25 Poezia cântului; 7.00 TVM. Telematinal; 10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Videolexicon; 11.35 Ten­dințe; 12.15 Mala Murer ; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 15.05 TVR Cluj-Na­poca; 16.00 Actualități; 16.10 Săptămâna euro­peană a luptei împotriva drogurilor; 17.00 Microre­­cital: Lelia Florescu; 17.15 Arte vizuale; 17.40 Po­vestea vorbei; 18.00 Tele­­discul muzicii populare ; 18.30 Desene animate; 19.00 Sensul schimbării; 19.30 Salvați de clopoțel; 20.00 Actualități; 20.30 Film serial: Dr. Quinn (ep. 21); 21.20 Fotbal: Benfica Lisabona — Stea­ua București; 23 30 Actu­alități; 23.50 Confluențe ; 0.20 Fotbal: Hajduk Split — Anderlecht Bruxelles ; 0.35 întâlnirea de la mie­zul nopții. JOI, 20 oct. 1994 7.00 TVM. Telematinal; 10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Limbi străine: Engleza a­­mericană, germana; 11.35 Pasiuni și pasionați; 12.15 Mala Mujer; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 15.05 TVR Cluj-Napoca; 16.00 Actualități; 16.10 Caseta cu surprize; 17.00 La ori­zont — economia­ de pia­ță; 18.00 Concursul creație și interpretare de romanței românești „Cri­a zantema de Aur” — edi­ția a 27-a, Târgoviște, 1994; 18.55 Tragerea mul­tiplă expres și tragerea obișnuită foto; 19.00 Me­dicina pentru toți; 19.30 Salvați de clopoțel; 20.00 Actualități; 20.45 Film se­rial: Wallenberg: poves­tea unui erou (ep. 3); 21.45 Studioul economic ; 22.25 Concursul de crea­ție și interpretare a ro­manței românești „Cri­zantema de aur” — ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 22.55 Simpozion; 23.40 Ac­tualități; 24.00 Film seri­al: Forsyte Saga (ep. 15). VINERI, 21 oct. 1934 7.00 TVM. Telematinal;­10.00 Actualități; 10.05 Desene animate; 10.35 Vide­o­clipuri ; 10.45 Curcubeu; 11.45 MTV­ Greatest Hits; 12.15 Maia Mujer; 13.05 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 TVR Iași; 14.55 TVR Cluj- Napoca; 15.45 Actualități; 15.55 Agenda consumato­rului; 16.15 Lege și fără­delege; 16.25 Emisiune în limba germană; 17.15 Pro Patria; 18.00 Concursul de creație și interpretare romanței românești „Cri­a zantema de aur”, ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 19.00 Casa (ep. 6); 20.00 Actualități; 20.45 Tezaur folcloric; 21.25 Film. De­cepții (S.U.A., 1985); 23.00 Viața parlamentară; 23 30 Actualități; 23.50 Con­cursul de creație și inter­pretare a romanței „Cri­zantema de aur”, ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 0.20 MTV. Euro top 20;­0.50 Cinematograful de noapte; SÂMBĂTĂ, 22 oct. 1994 7.00 Bună dimineața... de la Iași; 8.00 Bună di­mineața de la. .. Cluj-Na­poca; 9.00 Calendar; 9.10 Acasă la mama Ja; 10.00 Film pentru copii. Eu și McGee (ep. 3); 10.30 Pas cu pas; 11.30 Vârstele pe­liculei; 12.30 Alfa și Ome­ga; 13.10 1001 audiții; 14.00 Actualități; 14.10 O­ra 25 — Tranzit TV: De­sene animate, seriale do­cumentare, teatru scurt, seriale artistice, mapa­mond, reportaje, muzică, Beverly Hills. 90210; 19.15 Teleenciclopedia; 20.00 Actualități; 20.35 Film : Mancuso de la FBI (ep. 14); 21.30 Concursul nați­onal de creație și inter­pretare a romanței româ­nești „Crizantema de aur", ediția a 27-a, Târgoviște, 1994; 22.30 Săptămâna sportivă; 23.00 MTV, Euro Top 20; 23.30 Actualități; 23.50 Film serial: Maddie și David (S.U.A.); 0.45 Concursul național de cre­ație și interpretare a ro­manței românești „Cri­zantema de aur”, ediția a 27-a, Târgoviște, 1994.

Next