Iaşul Literar, 1967 (Anul 18, nr. 1-12)

1967-05-01 / nr. 5

BOLTA RECE O­ norat fruntaşii literaturii V. Alecsandri şi C. Negruzzi. In alte şedinţe au fost abordate ridicularizările din Electorale şi Boerb­aie, atacurile nefondate, de estetică literară, îndreptate de Carp împotriva dramei „Răzvan şi Vidra" a lui Hasdău, precum şi opoziţia între artă pentru artă şi artă cu tendinţă. S-ar fi stăruit şi asupra formării societăţii istorice cu Lambrior, Xenopol, Tassu, Cernescu şi Panu, şi s-ar fi discutat despărţirea celor trei grupuri francez, german şi latin, toate fiind reluate ca aspecte ale aceleiaşi doctrine unitare, în conclavurile acestui local. Nu a fost străină con­vorbirilor nici bifurcarea asociaţiei în gruparea profesorilor, creatorii Institutelor unite (Maiorescu, Melik, Culianu, Xenopol, Vîrgolici, Burlă, Caragiani şi Paicu) şi gruparea politică (Maiorescu, Pogor, fraţii Negruzzi, Carp, T. Rosetti etc.). La Bolta Rece au avut loc numeroase sărbătoriri legate de lucrările literare, pe care membrii Junimei le citeau aici şi, se spune, că M. Eminescu ar fi comunicat prietenilor succesul obţinut de Alecsandri la Montpellier. Ca modalitate de biciuire a celor infatuoşi, ridicoli şi ignoranţi, zeflemeaua căpătase o ascuţime motivată de atmosfera Boltei Reci. Ea cerea controlul tonului şi a emfazei cu care se împăunau cei ce-şi aflau titlul înscris pe un pergament, căci gîtlejul va refuza să servească odată pe „titrat", şi diploma va rămîne o etichetă lipită fără de folos, cînd garafa este goală. La 1873, în toiul luptei literare provocată de lucrarea lui Maiorescu Beţia de cuvinte, scriitorii din Bucureşti au lovit asociaţia ieşamă. Duiliu Zamfirescu a redactat o bufonerie lirică Muza de la Borta Rece, din care actul întăi se petrecea în Olimp, unde Bodnărescu apărea cu „nemţoaica Tereza, bucătăreasa Bortei Reci", iar actul al doilea se desfăşura, învederînd petrecerile junimiştilor, în interiorul acestui local. Junimea a căutat în permanenţă să-i atragă pe marii creatori Eminescu, Creangă, Caragiale şi Slavici. După ce Eminescu a cetit Sărmanul Dionis, deşi a acceptat invitaţia lui Panu la Bolta Rece, nu s-a simţit mulţumit de­cît în tovărăşia altui prieten. împreună cu Creangă şi cu Lambrior, el a format la 1875 grupul „celor trei români" — numit astfel de Pogor, — care voia să adopte în literatură limba vorbită de popor. Mari prieteni, Eminescul şi Creangă erau fericiţi cînd cutreerau hanurile şi circiumele din jurul oraşului. La hanul lui Costache Bălan şi la Bolta Rece li se aducea pe un hîrb de strachină o mînă de cărbuni, pe care Creangă frigea pastrama şi vorbea cu Eminescu pînă se lumina de zi. Povestea, cîteodată şi lucruri „măscăroase", care păleau cu roşeală pe Naum pudicul, cînd era prezent. Creangă întîlnea la Bolta Rece şi pe învăţători cărora le dădea explicaţii asupra manualelor sale şcolare. Se obişnuise ca în aceste localuri, potentaţii zilei să cadă de acord asupra unor măsuri necesare, în­cît unele ospeţii ale Iaşului, prin aceste deliberări, prilejuiau ciocniri de opinii şi de interese. Boncescu, i ginerele lui Zahei Creangă, fratele scriitorului, care moştenise de la socrul său... un debit pe str. Cuza vodă, — relata că, în timpul alegerilor, marele prozator se simţea în largul lui, sperînd să poată ajuta poporul pe care-l iubea. Pentru acest eveniment îşi alesese sediul la Bolta Rece. Nu susţinea nici un partid politic, dar la întruniri, pentru a obţine ajutorarea populaţiei ţicăuane, Creangă provoca tumult, întrerupea pe vorbitori pînă-şi pierdeau cumpătul, iar dacă cineva îl apostrofa, el nu avea rezerve şi-l obliga să părăsească sala. Local al prieteniei, al povestirii şi al înţeleptului nectar, — asemănător locan­ţelor intime, pline de amintirile unor mari artişti şi de farmecul rusticităţii, care vieţuiesc de secole în colţurile ascunse din marile metropole. — Bolta Rece a fost vizitată, ca o curiozitate moldovenească de mari artişti şi oameni de cultură : cele­brii actori Rossini, Mounet Sully, Cocquelin Cadet, regisorul Borelli, scenograful Dalmary ; arhitecţii Fellner, Coschitz, Helmer şi Granet constructorii Teatrului Naţio­nal ; renumiţii actori : Matei Millo, Arceleanu, Luchian, Pechea Alexandrescu, State Dragomir, Gr. Manolescu, Petre Liciu şi alţii. Numeroşi călători veneau de la gară direct la Bolta Rece, după cum la­ Viena mergeau de-a dreptul la Zum Fürst Ipsila­nti, la Budapesta la Centenar, în Tirol la Felkierche, sau în alte ţări la Grătărăgii şi Locante rămase din evul mediu. Printre ei, după 1889 Caragiale vizita localul Boitei Reci pentru a-și reaminti de întîlnirile cu Eminescu­­și Creangă. 55

Next