Inainte, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2150-2176)
1952-01-17 / nr. 2164
INAINTE Lupta pentru îndeplinirea planului, în centrul activității comitetului de luptă pentru pace dela Depoul C. F. R. Oamenii muncii din țara noastră știu astăzi că pacea nu poate fi durabilă, nu poate consolidată decât prin muncă. fi .Acest lucru a constituit principala preocupare a comitetului de luptă pentru pace de la Depoul CFR.Craiova. Organizat temeinic, îndrumat îndeaproape de către organizația de partid, anul trecut comitetul de luptă pentru pace a reușit să mobilizeze toți muncitorii din Depoul CFR, pentru a semna Apelul pentru un pact al păcii, între cele cinci mari puteri, lansat de Consiliul Mondial al Păcii. Dar muncitorii știu că semnătura lor pentru pace este și mai durabilă dacă o întăresc prin muncă. In lupta pentru îndeplinirea mărețelor sarcini ale Cincinalului, activitatea comitetului de luptă pentru pace de la Depoul CFR.Craiova a fost aceea ca fiecare membru al comitetului să popularizeze la locul său de producție lupta popoarelor din lumea întreagă pentru pace, prin studierea diferitelor materiale care au apărut în presă sau prin convorbiri de la om la om. In felul acesta, ei au popularizat lupta pentru pace legând-o de sarcinile de plan, arătând muncitorilor că însăși îndeplinirea planului de producție este o uriașă contribuție la lupta pentru pace. Gazeta de perete a fost întrebuințată de asemenea de comitetul de luptă pentru pace ca un mijloc puternic pentru mobilizarea muncitorilor la îndeplinirea planurilor fixate. In acest sens, în cursul lunei Decembrie 1951 au fost scrise 4 articole. Pe acelaș plan de acțiune încă de anul trecut au fost antrenați mecanicii de locomotive la mișcarea cincisutistă care a luat un avânt din ce in ce mai mare. In fruntea acestei acțiuni a fost mecanicul Popescu Florea, membru în comitetul de luptă pentru pace. La întocmirea planului de muncă pe luna ianuarie a anului 1952, comitetul de luptă pentru pace al Depoului CFR Craiova a prevăzut prelucrarea în cadrul unei adunări cu întreg personalul a rezoluțiilor Consiliului Mondial al Partizanilor Păcii. Paralel cu aceasta s’au fixat consfătuiri legate de îndeplinirea planului pe anul 1952. Așa este prevăzută conferința tovarășului Preda Marin intitulată: „Lupta pentru plan este lupta pentru întărirea și apărarea păcii. O sarcină principală pe care a pus accentul acest comitet este și aceea a popularizării pe scară largă a metodelor sovietice. Lucrul acesta s’a văzut din primele zile ale lunii Ianuarie in care s’au realizat mari economii și s’a dat lucru de o mai bună calitate, datorită folosirii metodelor sovietice în procesul de producție. Cu ajutorul organizației de partid și al comitetului de întreprindere, comitetul de luptă pentru pace de la Depoul CFR,Craiova a reușit să formeze 2 brigăzi ale păcii, având ca obiectiv economisirea a cât mai multe metale neferoase și cât mai multe economii de diverse materiale. Una din aceste brigăzi poartă numele marelui savant francez, luptător neînfricat pentru pace Frederic Jolliot Curie, iar alta numele marelui scriitor român Mihail Sadoveanu. Mișcarea cincișutistă a fost de asemenea în centrul preocupării comitetului de luptă pentru pace. Rezultatele obținute până acum nu trebue să constitue un prilej de autoliniștire. Comitetul de luptă pentru pace de la Depoul CFR, trebue să popularizeze și mai temeinic lupta pentru pace dusă de clasa muncitoare in frunte cu comuniștii atât de la noi,din țările cu democrație populară cât și din cele capitaliste și coloniale, arătându-se că în fruntea luptei pentru pace stă marea țară a socialismului victorios, Uniunea Sovietică. Este necesar de asemenea, să se organizeze o vitrină cu caricaturi în care să se înfățișezi fața mârșavă a ațâțătorilor la război, imperialiștii americani și englezi și slugii lor. In felul acesta, comitetul de luptă pentru pace dela Depoul CFR,Craiova, va reuși să contribue și mai puternic la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, întărind capacitatea de apărare a patriei noastre și uriașul front al partizanilor păcii. ION CIUBEL AN Valorifică resursele locale De la începutul activității sale, comisia permanentă a gospodăriei locale de pe lângă sfatul popular al raionului Craiova a dovedit un viu interes pentru valorificarea resurselor locale Intr’o ședință a comisiei permanente s’a discutat problema descoperirii resurselor locale, cariere de piatră, pentru îmbunătățirea căilor de comunicație,dintre oraș și sat. In urma unui studiu amănunțit de către deputații din această comisie, s’a ajuns la concluzia că în comunele Ciutura și Viârvor se pot valorifica cariere de piatră. In urma acestui fapt, tov. Bouleainu Nicolae și tehnicianul secției Gulea Dumitru au analizat posibilitățile exploatării acestor cariere. Terenul în care se găsește piatra aparține unor țărani săraci care, fiind lămuriți asupra importanței folosirii carierei îninteresul obștesc, au primit ca acest teren să fie pus în valorificare de stat. Aceste cariere au servit celor patru comune, Viivor, Ciutura, Terpezița și Lazu care au scos anul acesta o cantitate de peste 1500 metri cubi de piatră ciuruită, pentru șoseaua Craiova—Cetate. Țăranii muncitori din comuna Terpezița și Lazu, împreună cu tov. Petre Borșu picher, tov. Dorlete Constantin și Grămescu Ion, președintele comitetului executiv al sfatului popular au adus la cunoștința sfatului popular raional, că și în com. Lazu, satul Vrăbiești, pe terenul gospodăriei agricole de stat se află o altă carieră. Comitetul executiv al sfatului popular raional a analizat și această problemă și împreună cu comisia permanentă gospodării locale, au luat măsuri pentru a pune în exploatare și această carieră. Realizările comisiei permanente de gospodării locale a sfatului popular raional Craiova, ar fi și mai însemnate dacă s’ar fi acordat mai multă atenție problemelor de organizare a muncii. Astfel, în tot decursul unui an nu s’au ținut decât trei ședințe la care președintele acestei comisii, Croitori: Dumitru, din comuna Podari satul Bălța Verde nu a participat. O altă lipsă in muncă a acestei comisii este acela că nu a ținut cont de sarcinile de plan. Este necesar ca în cel de al doilea an al Cincinalului, ceruișiurnea permanentă a gospodăriei locale, să dea o atenție deosebită respectării planului de muncă și ținerii ședințelor regulate activizând în acelaș timp colectivul lărgit pe care îl are, pentru a putea răspunde cu cinste mărețelor sarcini ale Cincinalului. ION IACOB poimâine in fața satului să dea socoteală. Cu multă vreme înainte se dusese vestea în toate comunele din împrejurimi că în ziua de 12 Ianuarie justiția populară ÎL va judeca pre chiaburul Ion A. Păunescu din comuna Leu în fața satului. De aceea, în acea zi, la școala elementară din Leu se adunaseră peste 500 de țărani săraci și mijlocași. Din comunele învecinat, printre alții venise și colectivistul Marin Chir ©a din Castra,nova cu una din fetele sale. 3 ani a slugărit fata lui la chiabur, fără să se aleagă cu nimica. Nici de mâncat, nu avea de ajuns. In scurt timp sala spațioasă a școlii a devenit neîncăpătoare. Deodată liniștea cuprinse toată adunarea. Pe ușă intrară, întâi completul de judecată, apoi chiaburul Ion A. Păunescu ce semăna cu o fiară, condus de miliție. — Iată-1, ăsta e tâlharul care nu mi-a plătit munca pe o vară. Asta e calicul care mu a înșelat și mi-a luat locul dela jug. Acesta și pe mine m’a înșelat, au început să isbucnească zeci de glasuri din mulțime, când chiaburul a intrat în sală. Aproape după un sfert de oră, când deabia s’a făcut liniște judecătorul a luat cuvântul: — „Tovarăși, în fața dvs„ astăzi vom judeca pe inculpatul Ion Păun efect domiciliat în comuna Leu, proprietar a 40 pogoane, batoză de treer, secerători și alte acareturi. El se face vinovat de încălcarea legilor statului nostru de democrație pojtulară sustrăgându-se dela []redarea cotelor obligatorii. El a sustras 6310 kgr. cereale și furaje din cotele datorate. Noi am venit în mijlocul dvs., și acum voim să vă auzim cuvântul ca martori .Care să înscrie? In acel moment din mulțimea din sală se auziră zeci de glasuri. Eu mă înscriu primul zise țăranul sărac din Leu, Fane Mârșanu. Au urmat Ion Burticală, Oprișor Nicolae, Pandere Florică, Mitrică Zamfir, Dina Florica și Ioana Chirea, colectivistă din Castranova, și alții Judecătorul anunță: Are cuvântul martorul Fane Mârșanu. Dintr’o bancă, se ridică un om cu părul cărunt și cu încrețituri adânci pe 1‘ața-i lunguiață. Cu glas apăsat, de parcă te pătrundea în inimă ,1 începu : „Năpârca asta înveninată, care acum se află în fața noastră mi-a supt o viață întreagă vlaga muncii mele și altor zeci și sute ca mine. Doar pentru ca i-am călcat pământul această năpârcă mi-a bătut copilașii până au leșinat. El a îndrăznit să-i șoptească și nevesti-mi să nu se înscrie în colectivă, că va fi rău de ©a. Dar, în ciuda chiaburilor, noi tot vom face colectivă în sat. Eu zic tovarăși să fie condamnat la 25 ani muncă silnică și confiscarea averii. — 30, nr 25, strigă Ion Burticală. Eu tovarăși vreau să vă spun — a început ©! — că lighioana asta care se află în fața dvs. a căutat să inducă în ©roare justiția poporului prezentând declarații false precum, chipurile, nu i-a rodit pământul. Tâlharul să știe că pe noi nu ne înșeală. Să nu dea socoteală acum deci anul trecut a însămânțat în loc de sămânță de grâu, zoană și neghină? — Eu l-am prins tovarăși pe când însămânța zoană și neghină — se ridică la cuvânt martorul Marin Matei. Vreau să arăt tovarăși aici adevărata față hidoasă a chiaburului. Ca tâlhar de drumul mare chiaburul Păunescu în 1949 a sustras 300 bănuți grâu, dum, de la mașina, de treierat, pe care voia să-l vândă la preț de speculă. Asta, hoțomanul ăsta de chiabur nu i-aș mai auzi numele. Chiar acum de curând a înșelat, pe Ghindeanu Marin, țăran sărac din satul nostru și i-a luat locul dela jug pentru un loc de casă. In afară de martori rând pe rând, zeci de țărani muncitori și-au spus cuvântul, demascând faptele ticăloase ale chiaburului Păunescu. Reluând cuvântul, judecătorul spuse: Tovarăși, așa după cum a reeșit din declarațiile dvs., inculpatul Ion Păunescu a exploatat o viață întreagă poporul muncitor. El și de data aceasta a vrut să nesocotească legile celor ce muncesc sustrăgându-se de la colectare. In fața dvs. dăm sentința: potrivit art. 183 din legii justiției noastre populare, chiaburul Ion Păunescu se condamnă la opt ani închisoare, 30.000 lei amendă, 1000 lei cheltueli de judecată și confiscarea cerealelor. In sală a isbucnit un ropot puternic de aplauze. __ S’a făcut dreptate. Organizație U. T. M. fruntașe Zilele trecute la Comitetul raional UTM. Baș a avut loc o ședință în care s-a analizat activitatea desfășurată de organizațiile din cuprinsul raionului. După ce secretarii organizațiilor de bază UTM. și-au expus rapoartele de activitate, a urmat, decernarea „Drapelului Roșu” organizației UTM, din comuna Bobicești, care prin activitatea desfășurată a reușit să se achite de sarcinile avute. Tov Șerban Ion, secretarul acestei organizații, și-a luat angajamentul ca în viitor să muncească mai bine pentru a păstra „Drapelul Roșu” de organizații fruntașe. Pentru apărarea sănătății oamenilor muncii nu demult în orașul Craiova, în vederea apărării sănătății oamenilor muncii, prin grija Ministerului Sănătății a luat ființă o școală de oficianți higieniști. La aceste cursuri au participat câte un agent sanitar din fiecare circumscripție sanitară din cuprinsul regiunii noastre, cursanților asigurându-li-se e ©le necesare atât din punct de vedere al învățăturii cât și al cazării. La terminarea cursurilor, fiecare absolvent a primit echipamentul sanitar necesar, precum și bocanci, halate, etc. VIOREL CHIURTU corespu Iși ridică necontenit nivelul lor politic și ideologic Spre a da viață Hotărîrilor partidului cu privire la ridicarea nivelului politico-ideologic, pentru a contribui în mai mare măsură la construirea unei vieți noi, cadrele didactice dela școala pedagogică de educatoare din orașul Craiova, au pornit cu avânt să studieze Cursul Scurt de Istorie a Partidului Comunist (b) al URSS. Acest cerc de studiu este frecventat în prezent de 15 profesoare, cursantele aordând toată atenția însușirii materiei predate. 3 7 ani de la eliberarea Varșoviei In ziua de 17 Ianuarie a. c. s’au împlinit 7 ani de la memorabila zi în care Armata Sovietică, alături de care a luptat Armata Polonă Renăscută, a eliberat de sub jugul hitlerist orașiul-martir, orașul erou, capitala Poloniei — Varșovia. La 12 Ianuarie 1945 Armatele Sovietice și alături de ele Armata Polonă au pornit o puternică ofensivă care a dus la eliberarea Varșoviei și a întregului teritoriu polonez plână la Odra și Nysa. Datorită uriașelor pregătiri și a genialei strategii stalniste, Varșovia a putut fi eliberată numai după 5 zile de la pornirea ofensivei. In ziua de 17 Ianuarie 1945 Varșovia a fost eliberată prin sângele vărsat în comun de către soldatul sovietic și soldatul polonez. In acele zile hotăritoare, care au redat viața orașului, Armata Sovietică a acordat Varșoviei un mare ajutor. Armata Sovietică nu numai că a izgonit ocupantul, dar a curățat orașul de cele peste două milioane de procetile, mine, gramate, a construit în curs de 8 zile um pod peste Vistula, a accelerat construirea podurilor de cale ferată și punerea în mișcare a comunicației feroviare. In această primă perioadă extrem de grea în care Varșovia începea deabia să se ridice din ruine, Uniunea Sovietică i-a mai furnizat 30 trolleybuss, 500 case demontabile, postul de radiodifuziune de la Raszyn și alte numeroase materiale și obiecte. Tovarășul Boleslaw Bierut, președintele Republicii Polone, vorbind despre marele ajutor dat de poporul sovietic, a spus: „Acest ajutor frățesc, sincer și neprecupețit, înseamnă prima mâină frățească ce ne-a sprijinit la reînvierea capitalei noastre. Să țină minte acest lucru toți acei care pășesc pe străzile orașului renăscut — ei să transmită viitoarelor generații caldele simțăminte de dragoste și recunoștință față de marele inițiator al acestui ajutor, prietenul Varșoviei —„ Stalin”. De la ziua eliberării Varșoviei au trecut 7 ani. Datorită ajutorului frățesc al Uniunii Sovietice și al eroismului in muncă al constructorilor polonezi s-a schimbat radical înfățișarea capitalei. Milioane de metri cubi de clădiri au fost reconstruite. Varșovia este astăzi capitala unei țări de democrație populară, care construiește socialismul. Refacerea Varșoviei ocupă un loc de frunte în Planul de 6 ani, care va transforma Varșovia întruun centru industrial al Poloniei cu întreprinderi metalurgice și electrotehnice prin care fapt valoarea industriei soialiste a crește de peste 4 ori. Vorbind la prima conferință a organizației din Varșovia a Partidului Unit Muncitoresc Polon, tovarășul Boleslav Bierut a spus: „Reconstrucția și transformarea Varșoviei, precum și a celorlalte orașe și centre ale țării noastre înseamnă contribuția noastră la opera păcii, la opera de evidențiere a valorilor culturii noastre naționale și aceasta constituie contribuția noastră la ridicarea culturii celorlalte popoare”. La a 7-a aniversare de la eliberarea Varșoviei, poporul polonez își îndreaptă gândurile de recunoștință spre Uniunea Sovietică și Armata ei, care l-a eliberat de sub jugul hitlerist și a făcut posibilă instaurarea regimului de democrație populară, care îl duce spre socialism . Bucurandu-se de sprijinul și ajutorul Uniiiunii Sovietice, folosind experiența Țării Socialismului in toate domeniile, călăuzindu-se după ideile luptei pentru prace și progres. — poporul polonez, reconstruind Varșovia sa iubită și întreaga țară aduce astfel aportul său la marea luptă pentru pace, pe care o duce astăzi lagărul socialismului împotriva imperialiștilor — ațâțători la un nou război. Lichidând cu lipsurile, S. M. Z. Segarcea își va putea îndeplini cu cinste sarcinile Muncitorii și tehnicienii de la SMT Segarcea muncesc cu râvnă, pentru ca să îndeplinească planul de reparații înainte de termenul fixat, așa cum și-au luat angajamentul în fața partidului. Campania de pregătire, reparare și punere la punct a atelajelor, a început cu o lună de zile întârziere față de instrucțiunile primite de la centru. Această întârziere se explica prin faptul ca direcția și muncitorii de la acest SMT profitând de timpul favorabil au efectuat alături de toamnă și în luna Decembrie. Astfel, majoritatea tractoarelor și a plugurilor s’au întors în stațiune la mijlocul lunei Decembrie și chiar mai târziu. Datorită acestui fapt, reparaea și punerea la punct a mașinilor și tractoarelor a început un ritm mai accelerat abia pe ziua de 3 Ianuarie a.c. în loc de 1 Decembrie cum era prevăzut în plan. Ținând seamă de importanța campaniei de însâmânțâri din primăvara acestui an, întreg personalul stațiunii muncește cu râvnă nu numai ca să pună la punct toate lucrările la timpul fixat, dar chiar sâ le îndeplinească înainte de termen, recuperând întârzierea. Sub îndrumarea organizației de bază, într’o ședință sindicală ținută pe ziua de 10 Ianuarie și într’o ședință a organizației UTM, muncitorii și tehnicienii dela această stațiune și-au luat angajamente pentru ca întreaga campanie de reparații și punere la punct a tuturor atelajelor sa fie îndeplinită pe data de 3 Februarie în loc de 10 Februarie cum este prevăzut în plan. Aceasta se va face printr-o mai bună organizare a muncii și prin eforturile sporite ce le vor depune muncitorii ce lucrează efectiv la reparații. La SMT Segarcea în două săptămâni de când a început munca intensă s-au reparat aproape 30 la sută din tractoare, peste 30 la suta din pluguri, iar semânătorile au fost reparate în întregime. Aceste rezultate îmbucurătoare sunit du atât mai mari cu cât la SMT Segarcea se fac reparații capitale, adică reparații grele care nu puteau fi făcute decât de către centrul mecanic din Craiova. La obținerea acestor rezultate au contribuit majoritatea muncitorilor care au înțeles și sunt conștienți de importanța lucrării ar.temistul Buica Comei s’a evidențiat în mod deosebit. Printr-o bună organizare a muncii în echipa sa, prin faptul că este punctual și nu lipsește niciodată de la serviciu și perfecționându-și încontinuu metodele de muncă, el reușește sâ-și îndeplinească înainte de termen lucrările ce-i sunt repartizate, dând în acelaș timp lucru de bună calitate. După ce-și îndeplinește lucrul în echipa sa, tov. Buica ajută și pe tovarășii din alte echipe. Prin exemplul personal și prin munca de lămurire ce a dus-o, tov. Buica Cornel a reușit sa antreneze și pe alți tovarăși. Urmând exemplul acestuia, tov. Bălan Gheorghe, Bălan Ștefan, Ghiță Eugen și alții muncind cu mai mult reușesc sa-și îndeplinească elan bune condițiuni și înainte de terîamen sarcinile de plan.. Această perioadă când toți muncitorii SMT-ului se află în stațiune, constitue cel mai bun prilej pentru ridicarea nivelului lor politic, ideologic și profesional. De aceea, în fiecare dimineață înainte de începerea lucrului se citește și se prelucrează articole din ziarul „Scânteia” și din „îndrumătorul SMT”. Aceste prelucrări se fac cu exemplificări concrete legate de munca din acest SMT, fapt ce contribue în bună măsură la lichidarea lipsurilor și la îndeplinirea planului. Cu toate rezultatele obținute și eforturile depuse de majoritatea muncitorilor, mai sunt printre ei unii care prin nepăsarea lor și felul cum muncesc nu fac cinste acestei întreprinderi. Printre aceștia se numără Ispas D. Marin, care,datorită delăsării în muncă a făcut să se defecteze uin motor de tractor nou. Nanu Petre care făcând parte din echipa de reparații, din neglijență și pentru a termina mai repede lucrul, a montat o chiulasa fără să fie curățată de span. Aceasta a fost observată la timp și demontată spre a fi curățată. Această neglijență, dacă n’ar fi fost observată, ar fi dăunat motorului. La fel ca aceștia mai sunt Preoteasa Gheorghe și Staniciu Nicolae. Cu aceștia organizația de bază și celelalte organizații de masfă vor trebui să ducă o mai temeinică muncă de lămurire pentru transformarea lor, ca și ei să înțeleagă care este rolul lor într’o stațiune de mașini și tractoare. Aceste lipsuri ce există la SMT Segarcea în problema pregătirii condițiilor pentru campania însămânțârilor de primăvară, se datoresc faptului că organizația de bază nu duce o permanentă și susținută muncă de agitație pentru a mobiliza toate forțele în această bătălie. Nu toți muncitorii și întreg personalul stației au fost lămuriți de ceea ce înseamnă repararea la timp și în bune condițiuni a tuturor tractoarelor și a celorlalte mașini și unelte agricole. Deasemenea gazeta de perete nu a fost folosită spre a critica codașii în muncă, pe cei ce dau lucru de calitate proastă, absentează, sau vin cu întârziere la serviciu. Pentru ca repararea tractoaelor sa fie terminată la timp și în bunei condițiuni va trebui ca organizația de bază și conducerea SMT- ului să depună mai multă muncă pentru lichidarea lipsurilor existente, pentru ca în campania însămânțârilor de primăvară SMT Segarcea să poată face față cu cinste sarcinilor ce-i revin,