Inainte, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2150-2176)

1952-01-17 / nr. 2164

I­N­A­I­N­T­E Lupta pentru îndeplinirea planului, în centrul activității comitetului de luptă pentru pace dela Depoul C. F. R. Oamenii muncii din țara noa­stră știu astăzi că pacea nu poate fi durabilă, nu poate consolidată decât prin muncă. fi .Acest lucru a constituit princi­pala­ preocupare a comitetului de luptă pentru pace de la Depoul CFR.­Craiova. Organizat temei­nic, îndrumat îndeaproape de către organizația de partid, anul trecut comitetul de luptă pentru pace a reușit să mobilizeze toți muncitorii din Depoul CFR, pentru a semna Apelul pentru un pact al păcii, între cele cinci mari puteri, lansat de Consiliul Mondial al Păcii. Dar muncito­rii știu că semnătura lor pentru pace este și mai durabilă dacă o întăresc prin muncă. In lupta pentru îndeplinirea mărețelor sarcini ale Cincinalu­lui, activitatea comitetului de luptă pentru pace de la Depoul CFR.­Craiova a fost aceea ca fiecare membru al comite­tului să popularizeze la locul s­ă­u de producție lupta popoarelor din lum­ea întreagă pentru pace, prin studierea dife­ritelor materiale care au apărut în presă sau prin convorbiri de la om la om. In felul acesta, ei au popularizat lupta pentru pace le­gând-o de sarcinile de plan, a­­rătând muncitorilor că însăși în­deplinirea planului de producție este o uriașă contribuție la lupta pentru pace. Gazeta de perete a fost întrebuințată de asemenea de comitetul de luptă pentru pace ca un mijloc puternic pentru mo­bilizarea muncitorilor la înde­plinirea planurilor fixate. In acest sens, în cursul lunei De­cembrie 1951 au fost scrise 4 articole. Pe ac­elaș plan de acțiune încă de anul trecut au fost antrenați mecanicii de locomotive la miș­carea cincisutistă care a luat un avânt din ce in ce mai mare. In fruntea acestei acțiuni a fost me­canicul Popescu Florea, membru în comitetul de luptă pentru pace. La întocmirea planului de muncă pe luna ianuarie a anului 1952, comitetul de luptă pentru pace al Depoului CFR­­ Craiova a prevăzut prelucrarea în cadrul unei adunări cu întreg personalul a rezoluțiilor Consiliului Mon­dial al Partizanilor Păcii. Pa­ralel cu aceasta s’au fixat consfă­tuiri legate de îndeplinirea pla­nului pe anul 1952. Așa este prevăzută conferința tovarășului Preda Marin intitulată: „Lupta pentru plan este lupta pentru întărirea și apărarea păcii. O sarcină principală p­e care a pus accentul acest comitet este și aceea a popularizării pe sca­ră largă a metodelor sovietice. Lucrul acesta s’a văzut din pri­mele zile ale lunii Ianuarie in care s’au realizat mari economii și s’a dat lucru de o mai bună calitate, datorită folosirii meto­delor sovietice în procesul de producție. Cu ajutorul organizației de partid și al comitetului de în­treprindere, comitetul de luptă pentru pace de la Depoul CFR,­­Craiova a reușit să formeze 2 brigăzi ale păcii, având ca o­­biectiv economisirea a cât mai multe metale neferoase și cât mai multe economii de diverse materiale. Una din aceste brigăzi poartă numele marelui savant francez, luptător neînfricat pen­tru pace Frederic Jolliot Curie, iar alta numele marelui scriitor român Mihail Sadoveanu. Mișca­rea cincișutistă a fost de a­seme­ne­a în centrul preocupării comi­tetului de luptă pentru pace. Rezultatele obținute până acum nu trebue să constitue un prilej de autoliniștire. Comitetul de luptă pentru pace de la Depoul CFR­, trebue să popularizeze și mai temeinic lupta pentru pace dusă de clasa muncitoare in frun­te cu comuniștii atât de la noi,­­din țăril­e cu democrație populară cât și din cele capita­liste și coloniale, arătân­­du-se că în fruntea luptei pentru pace stă marea țară a socialis­mului victorios, Uniunea Sovie­tică. Este necesar de asemenea, să se organizeze o vitrină cu caricaturi în care să se înfăți­șezi­ fața mârșavă a ațâță­torilor la război, imperialiștii a­­mericani și englezi și slugi­i lor. In felul acesta, comitetul de luptă pentru pace dela Depoul CFR,­Craiova, va reuși să con­­tribue și mai puternic la înde­plinirea și depășirea sarcinilor de plan, întărind capacitatea de a­­părare a patriei noastre și uria­șul front al partizanilor păcii. ION CI­UBEL AN Valorifică resursele locale De la începutul activității sale, comisia permanentă a gospodă­riei locale de pe lângă sfatul popular al raionului Craiova a dovedit un viu interes pentru va­lorificarea resurselor locale­ In­­tr’o ședință a comisiei perma­nente s’a discutat problema des­coperirii resurselor locale, carie­re de piatră, pentru îmbunătă­țirea căilor de comunicație,dintre oraș și sat. In urma unui studiu amănun­țit de către deputații din acea­stă comisie, s’a ajuns la concluzia că în comunele Ciutura și Viârvor se pot valorifica cariere de pia­tră. In urma acestui fap­t, tov. Bouleainu Nicolae și tehnicianul­ secției Gulea Dumitru au ana­lizat posibilitățile exploatării a­­cestor cariere. Terenul în care se găsește pia­tra aparține unor țărani săraci care, fiind lămuriți asupra im­portanței folosirii carierei în­­in­teresul obștesc, au primit ca a­­cest teren să fie pus în valorifi­care de stat. Aceste cariere au servit celor pa­tru comune, Vi­i­vor, Ciutura, Ter­­pezița și Lazu care au scos anul acesta o cantitate de peste 1500 metri cubi de piatră ciuruită, pentru șoseaua Craiova—Cetate. Țăranii muncitori din comuna Terpezița și Lazu, împreună cu tov. Petre Borșu picher, tov. Do­­rlete Constantin și Grămescu Ion, președintele comitetului executiv al sfatului popular au adus la cu­noștința sfatului popular raional, că și în com­. Lazu, satul Vrăbiești, pe terenul gospodăriei agricole de stat se află o altă carieră. Comitetul executiv al sfatului popular raional a analizat și a­­ceastă problemă și împreună cu comisia permanentă gospodării locale, au luat măsuri pentru a pune în exploatare și această ca­rieră. Realizările comisiei permanente de gospodării locale a sfatului popular raional Craiova, ar fi și mai însemnate dacă s’ar fi acor­dat mai multă atenție proble­melor de organizare a muncii. Astfel, în tot decursul unui an nu s’au ținut decât trei ședințe la care președintele acestei co­misii, Croitori: Dumitru, din co­muna Podari satul Bălța Verde nu a participat. O altă lipsă in muncă a aces­tei comisii este acela că nu a ți­nut cont de sarcinile de plan. Este necesar ca în cel de al doilea an al Cincinalului, cerui­și­urnea permanentă a gospodăriei locale, să dea o atenție deose­bită respectării planului de mun­că și ținerii ședințelor regulate activizând în acelaș timp colec­tivul lărgit pe care îl are, pentru a putea răspunde cu cinste măre­țelor sarcini ale Cincinalului. ION IACOB poimâine in fața satului să dea socoteală.­ Cu mu­ltă vreme înainte se dusese vestea în toate comunele din împrejurimi că în ziua de 12 Ianuarie justiția populară ÎL va judeca pre chiaburul Ion A. Păunescu din comuna Leu în fața satului. De aceea­, în acea zi, la școala elementară din Leu se a­­dunaseră peste 500 de țărani să­raci și mijlocași. Din comunele învecinat, printre alții venise și colectivistul Marin Chir ©a din Castra,nova cu una din fetele sale. 3 ani a slugărit fata lui la chiabur, fără să se aleagă cu nimica. Nici de mâncat, nu avea de ajuns. In scurt timp sala spațioasă a școlii a devenit neîncăpătoare. Deodată liniștea cuprinse toată adunarea. Pe ușă intrară, întâi completul de judecată, apoi chiaburul Ion A. Păunescu ce semăna cu o fiară, condus de miliție. — Iată-1, ăsta e tâlharul care nu mi-a plătit munca pe o vară. Asta e calicul care mu a înșelat și mi-a luat locul dela jug. A­­cesta și pe mine m’a înșelat, au început să isbucnească zeci de glasuri din mulțim­e, când chiaburul a intrat în sală. Aproa­pe după un sfert de oră, când deabia s’a făcut liniște judecătorul a luat cuvântul: — „Tovarăși, în fața dvs„ astăzi vom judeca pe inculpatul Ion Păun efect domiciliat în co­muna Leu, proprietar a 40 po­goane, batoză de treer, seceră­­tori și alte acareturi. El se face vinovat de încălcarea legilor sta­tului nostru de democrație pojtu­lară sustrăgân­du-se dela []reda­rea cotelor obligatorii. El a sus­tras 6310 kgr. cereale și furaje din cotele datorate. Noi am venit în mijlocul dvs., și acum voim să vă auzim cu­vântul ca martori .Care să în­scrie? In acel moment din mulți­mea din sală se auziră zeci de glasuri. Eu mă înscriu primul zise țăranul sărac din Leu, Fane Mârșanu. Au urmat Ion Burti­­cală, Oprișor Nicolae, Pande­re Florică, Mitrică Zamfir, Dina Florica și Ioana Chirea, colecti­vistă din Castranova, și alții Judecătorul anunță­: Are cu­vântul martorul Fane Mârșanu. Dintr’o bancă, se ridică un om cu părul cărunt și cu încrețituri adânci pe 1‘ața-i lunguiață. Cu glas apăsat, de parcă te pătrun­dea în inimă ,1 începu : „Năpâr­ca asta înveninată, care acum se află în fața noastră mi-a supt o viață întreagă vlaga muncii mele și altor zeci și sute ca mine. Doar pentru ca i-am călcat pă­mântul această năpârcă mi-a bă­tut copilașii până au leșinat. El a îndrăznit să-i șoptească și nevesti-mi să nu se înscrie în co­lectivă, că va fi rău de ©a. Dar, în ciuda chiaburilor, noi tot vom face colectivă în sat. Eu zic to­varăși să fie condamnat la 25 ani muncă silnică și confiscarea averii. — 30, nr 25, strigă Ion Burti­­cală. Eu tovarăși vreau să vă spun — a început ©! — că li­ghioana asta care se află în fața dvs. a căutat să inducă în ©roare justiția poporului prezentând de­clarații false precum, chipu­rile, nu i-a rodit pământul. Tâl­harul să știe că pe noi nu ne înșeală. Să nu dea socoteală acum deci anul trecut a însămânțat în loc de sămânță de grâu, zoa­­nă și neghină? — Eu l-am prins tovarăși pe când însămânța zoană și neghi­nă — se ridică la cuvânt mar­torul Marin Matei. Vreau să a­­răt tovarăși aici adevărata față hidoasă a chiaburului. Ca tâlhar de drumul mare chiaburul Pău­­nescu în 1949 a sustras 300 bă­nuți grâu, d­um, de la mașina, de treierat, pe care voia să-l vândă la preț de speculă.­­ Asta, hoțomanul ăsta de chiabur nu i-aș mai auzi nu­mele. Chiar acum de curând a înșelat, pe Ghindeanu Marin, ță­ran sărac din satul nostru și i-a luat locul dela jug pentru un loc de casă. In afară de martori rând pe rând, zeci de țărani muncitori și-au spus cuvântul, demascând faptele ticăloase ale chiaburului Păunescu. Reluând cuvântul, judecătorul spuse: Tovarăși, așa după cum a reeșit din declarațiile dvs., in­culpatul Ion Păunescu a exploa­tat o viață întreagă poporul muncitor. El și de data aceasta a vrut să nesocotească legile ce­­lor ce muncesc sus­trăgând­u-se de la colectare. In fața dvs. dăm sentința: potrivit art. 183 din legii­ justiției noastre populare, chiaburul Ion Păunescu se con­damnă la opt ani închisoare, 30.000 lei amendă, 1000 lei chel­­tueli de judecată și confiscarea cerealelor. In sală a isbucnit un ropot puternic de aplauze. __ S’a făcut dreptate. Organizație U. T. M. fruntașe Zilele trecute la Comitetul raional UTM. Ba­ș a avut loc o ședință în care s-a analizat ac­tivitatea desfășurată de organi­zațiile din cuprinsul raionului. După ce secretarii organizațiilor de bază UTM. și-au expus ra­poartele de activitate, a urmat, decernarea „Drapelului Roșu” organizației UTM, din comuna Bobicești, care prin activitatea desfășurată a reușit să se achite de sarcinile avute. Tov Șerban Ion, secretarul acestei organiza­ții, și-a luat angajamentul ca în viitor să muncească mai bine pentru a păstra „Drapelul Roșu” de organizații fruntașe. Pentru apărarea sănătății oamenilor muncii nu demult în orașul Craiova, în vederea apărării sănătății oa­menilor muncii, prin grija Mi­nisterului Sănătății a luat ființă o școală de oficianți higieniști. La aceste cursuri au participat câte un agent sanitar din fiecare circumscripție sanitară din cu­prinsul regiunii noastre, cursan­ților asigurându-li-se e ©le nece­sare atât din punct de vedere al învățăturii cât și al cazării. La terminarea­ cursurilor, fiecare ab­solvent a primit echipamentul sanitar necesar, precum și bo­canci, halate, etc. VIOREL CHIURTU corespu Iși ridică necontenit nivelul lor politic și ideologic Spre a da viață Hotărîrilor partidului cu privire la ridica­rea nivelului politico-ideologic, pentru a contribui în mai mare măsură la construirea unei vieți noi, cadrele didactice dela școala pedagogică de educatoare din orașul Craiova, au pornit cu a­­vânt să studieze Cursul Scurt de Istorie a Partidului Comu­nist (b) al URSS. Acest cerc de studiu este frecventat­ în prezent de 15 pro­fesoare, cursantele a­ordând toa­tă atenția însușirii materiei pre­date. 3 7 ani de la eliberarea Varșoviei In ziua de 17 Ianuarie a. c. s’au împlinit 7 ani de la memo­rabila zi în care Armata Sovie­tică, alături de care a luptat Ar­mata Polonă Renăscută, a elibe­rat de sub jugul hitlerist ora­­șiul-martir, orașul erou, capitala Poloniei — Varșovia. La 12 Ianuarie 1945 Armatele Sovietice și alături de ele Arm­a­ta Polonă au pornit o puternică ofensivă care a dus la eliberarea Varșoviei și a întregului teritoriu polonez plână la Odra și Nysa. Datorită uriașelor pregătiri și a genialei strategii stalniste, Var­­șovia a putut fi eliberată numai după 5 zile de la pornirea ofen­sivei. In ziua de 17 Ianuarie 1945 Varșovia a fost eliberată prin sângele vărsat în comun de că­tre soldatul sovietic și soldatul po­lonez. In acele zile hotăritoare, care au redat viața orașului, Armata Sovietică a acordat­ Varșoviei un mare ajutor. Armata Sovietică nu numai că a izgonit ocupantul, dar a curățat orașul de cele peste două milioane de procetile, mine, gramate, a construit în curs de 8 zile um pod peste Vistula, a accelerat construirea podurilor de cale ferată și punerea în mișcare a comunicației feroviare. In această primă perioadă ex­trem de grea în care Varșovia începea deabia să se ridice din ruine, Uniunea Sovietică i-a mai furnizat 30 trolleybuss, 500 case demontabile, postul de radiodi­fuziune de la Raszyn și alte nu­meroase materiale și obiecte. Tovarășul Boleslaw Bierut, pre­ședintele Republicii Polone, vor­bind despre marele ajutor dat de poporul sovietic, a sp­us: „Acest ajutor frățesc, sincer și neprecupețit, înseamnă prima mâină frățească ce ne-a sprijinit la reînvierea capitalei noastre. Să țină minte acest lucru toți acei care pășesc pe străzile orașului renăscut — ei să transmită viitoa­relor generații caldele simțăminte de dragoste și recunoștință față de marele inițiator al acestui a­jutor, prietenul Varșoviei —„ Stalin”. De la ziua eliberării Varșoviei au trecut 7 ani. Datorită ajuto­rului frățesc al Uniunii Sovie­tice și al eroismului in muncă al constructorilor polonezi s-a schim­bat radical înfățișarea capitalei. Milioane de metri cubi de clădiri au fost reconstruite. Varșovia este astăzi capitala­­ unei țări de democrație populară, care construiește socialismul. Refacerea V­arșoviei ocupă un loc de frunte în Planul de 6 ani, care va transforma Varșovia în­truun centru industrial al Poloniei cu întreprinderi metalurgice și e­­lectrotehnice prin care fapt va­loarea industriei so­ialiste­­ a creș­te de peste 4 ori. Vorbind la prima conferință a organizației din V­arșovia a Par­tidului Unit Muncitoresc Polon, tovarășul Boleslav Bierut a spus: „Reconstrucția și transforma­rea Varșoviei, precum și a celor­lalte orașe și centre ale țării noa­stre înseamnă contribuția noas­tră la opera păcii, la opera de evidențiere a valorilor culturii noa­stre naționale și aceasta consti­­tuie contribuția noastră la ridica­rea culturii celorlalte popoare”. La a 7-a aniversare de la eli­berarea Varșoviei, poporul polo­nez își îndreaptă gândurile de recunoștință spre Uniunea Sovie­tică și Armata ei, care l-a elibe­rat de sub jugul hitlerist și a fă­cut posibilă instaurarea regimu­lui de democrație populară, care îl d­u­ce spre so­cialis­m . Bucuran­­du-se de sprijinul și ajutorul U­­niiiunii Sovietice, folosind­ expe­riența Țării Socialismului in toate domeniile, călăuzindu-se după ideile luptei pentru prac­e și pro­gres. — poporul polonez, recon­struind Varșovia sa iubită și în­treaga țară aduce astfel apor­tul său la marea luptă pentru pace, pe care o duce astăzi la­gărul socialismului împotriva im­perialiștilor — ațâțători la un no­u război. Lichidând cu lipsurile, S. M. Z. Segarcea își va putea îndeplini cu cinste sarcinile Muncitorii și tehnicienii de la SMT Segarcea muncesc cu râvnă, pentru ca să îndeplinească planul de reparații înainte de termenul fixat, așa cum și-au luat angaja­mentul în fața partidului. Campania de pregătire, reparare și punere la punct a atelajelor, a început cu o lună de zile întâr­ziere față de instrucțiunile primite de la centru. Această întârziere se­ explica prin faptul ca direcția și muncitorii de la acest SMT profi­tând de timpul favorabil au efec­tuat alături de toamnă și în luna Decembrie. Astfel, majoritatea trac­toarelor și a plugurilor s’au întors în stațiune la mijlocul lunei De­cembrie și chiar mai târziu. Da­torită acestui fapt, reparaea și punerea la punct a mașinilor și tractoarelor a început un ritm mai accelerat abia pe ziua de 3 Ia­nuarie a.c. în loc de 1 Decembrie cum era prevăzut în plan. Ținând seamă de importanța campaniei de însâmânțâri din pri­măvara acestui an, întreg perso­nalul stațiunii muncește cu râvnă nu numai ca să pună la punct toate lucrările la timpul fixat, dar chiar sâ le îndeplinească înainte de termen, recuperând întârzierea. Sub îndrumarea organizației de bază, într’o ședință sindicală ți­nută pe ziua de 10 Ianuarie și în­tr’o ședință a organizației UTM, muncitorii și tehnicienii dela acea­stă stațiune și-au luat angajamen­te pentru ca întreaga campanie de reparații și punere la punct a tuturor atelajelor sa fie îndeplinită pe data de 3 Februarie în loc de 10 Februarie cum este prevăzut în plan. Aceasta se va face printr-o mai bună organizare a muncii și prin eforturile sporite ce le vor depune muncitorii ce lucrează e­­fectiv la reparații. La SMT Segarcea în două săp­tămâni de când a început munca intensă s-au reparat aproape 30 la sută din tractoare, peste 30 la su­ta din pluguri, iar semânătorile a­u­ fost reparate în întregime. A­­ceste rezultate îmbucurătoare sunit d­u atât mai mari cu cât la SMT Segarcea se fac reparații capitale, adică reparații grele care nu pu­teau fi făcute decât de către cen­trul mecanic din Craiova. La obținerea acestor rezultate au contribuit majoritatea muncitori­lor care au înțeles și sunt conști­enți de importanța lucrării ar.­­te­mistul Buica Comei s’a evidențiat în mod deosebit. Printr-o bună or­ganizare a muncii în echipa sa, prin faptul că este punctual și nu lipsește niciodată de la serviciu și perfecționându-și încontinuu meto­dele de muncă, el reușește sâ-și îndeplinească înainte de termen lu­crările ce-i sunt repartizate, dând în acelaș timp lucru de bună ca­litate. După ce-și îndeplinește lu­crul în echipa sa, tov. Buica ajută și pe tovarășii din alte echipe. Prin exemplul personal și prin munca de lămurire ce a dus-o, tov. Buica Cornel a reușit sa antreneze și pe alți tovarăși. Urmând exem­plul acestuia, tov. Bălan Gheor­­ghe, Bălan Ștefan, Ghiță Eugen și alții muncind cu mai mult reușesc sa-și îndeplinească elan bune condițiuni și înainte de ter­îa­men sarcinile de plan.. Această perioadă când toți mun­citorii SMT-ului se află în stațiune, constitue cel mai bun prilej pentru ridicarea nivelului lor politic, ideo­logic și profesional. De aceea, în fiecare dimineață înainte de în­ceperea lucrului se citește și se prelucrează articole din ziarul „Scânteia” și din „îndrumătorul SMT”. Aceste prelucrări se fac cu exemplificări concrete legate de munca din acest SMT, fapt ce con­­tribue în bună măsură la lichida­rea lipsurilor și la îndeplinirea planului. Cu toate rezultatele obținute și eforturile depuse de majoritatea muncitorilor, mai sunt printre ei unii care prin nepăsarea lor și fe­lul cum muncesc nu fac cinste a­­cestei întreprinderi. Printre aceștia se numără Ispas D. Marin, care,­­datorită delăsării în muncă a fă­cut să se defecteze uin motor de tractor nou. Nanu Petre care fă­când parte din echipa de repara­ții, din neglijență și pentru a ter­mina mai repede lucrul, a mon­tat o chiulasa fără să fie cură­țată de span. Aceasta a fost observată la timp și­­ demontată spre a fi curățată. Această negli­jență, dacă n’ar fi fost observată, ar fi dăunat motorului. La fel ca aceștia mai sunt Preoteasa Gheor­­ghe și Staniciu Nicolae. Cu aceștia organizația de bază și celelalte organizații de masfă vor trebui să ducă o mai temei­nică muncă de lămurire pentru transformarea lor, ca și ei să în­țeleagă care este rolul lor într’o stațiune de mașini și tractoare. Aceste lipsuri ce există la SMT Segarcea în problema pregătirii condițiilor pentru campania însă­­mânțârilor de primăvară, se dato­­resc faptului că organizația de bază nu duce o permanentă și sus­ținută muncă de agitație pentru a mobiliza toate forțele în această bătălie. Nu toți muncitorii și întreg personalul stației au fost lămuriți de ce­ea ce înseamnă repararea la timp și în bune condițiuni a tu­turor tractoarelor și a celorlalte mașini și unelte agricole. Dease­menea gazeta de perete nu a fost folosită spre a critica codașii în muncă, pe cei ce dau lucru de calitate proastă, absentează, sau­ vin cu întârziere la serviciu. Pentru ca repararea tractoa­elor sa fie terminată la timp și în bunei condițiuni va trebui ca organiza­ția de bază și conducerea SMT- ului să depună mai multă muncă pentru lichidarea lipsurilor exis­tente, pentru ca în campania însă­­mânțârilor de primăvară SMT Se­garcea să poată face față cu cin­ste sarcinilor ce-i revin,

Next