Inainte, ianuarie 1960 (Anul 17, nr. 4623-4646)

1960-01-03 / nr. 4623

ANUL XVI — NR. 4623 4 PAGINI 20 BANI DUMINICĂ 3 IANUARIE 1960 ! în întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor de­ plan pe 1960 Inițiativa sondorilor de la Zătreni In cursul anului 1959, sondorii în­treprinderii de foraj Zătreni au reușit să obțină realizări apreciabile în ceea ce privește ridicarea productivității granițelor, reducerea prețului de cost pe sondă terminată și micșorarea vo­lumului forajului steril. Aceste succese au fost scoase în e­­vidență cu ocazia prelucrării cifrelor de plan pentru anul 1960. Sondorii de aci au dezbătut recent, cu mult inte­res, sarcinile revenite în domeniul ac­tivității de săpare a sondelor în cursul anului 1960, sarcini mult sporite de­cât cele care au stat în fața acestui harnic colectiv în cursul anului trecut. Discuțiile au fost pline de conținut. Ele aveau la bază experiența anului­­ 1959, an în care sondorii de aci au reușit să realizeze economii la pre­țul de cost în valoare de peste 6.000.000 lei. Aceasta constituie o mîndrie pentru harnicii sondori, cum sunt cei din brigada condusă de tov. Valeriu Grigore, care la sonda nr. 92 au realizat economii de peste 900.000 lei, cei din brigada în care lucrează sondorul șef Ștefan Sandu, care la solida nr. 33 au redus prețul de post cu 1.009.000 lei, pentru sondorii din brigada tovarășului Adrian Di­cu și alții. In cursul anului 1959 ei și-au­­ dus din plin contribuția la îndepli­nirea și depășirea sarcinilor ce au revenit colectivului întreprinderii. Problemele puse in discuție in legă­tură cu planul de stat pe anul 1960 reflectau sarcinile ce revin acestui co­lectiv în lumina documentelor ple­narei C.G. al P.M.R. din 3—5 decem­brie 1959 privind sporirea volumului explorărilor geologice pentru asigu­rarea unui volum sporit de rezerve petrolifere necesare economiei națio­nale.­­ Pe marginea expunerii cifrelor de plan — expunere făcută de tov. Ser­­ghe Manu — au luat cuvîntul numeroși sondori, sondori șefi și brigadieri, care au arătat că planul este pe de­plin realizabil. In numele colectivelor cu care lucrează, ei s-au angajat să sprijine secțiile din care fac parte, pentru ca in cursul anului 1960 succe­sele înregistrate în anul 1959 să fie dezvoltate. Printre aceștia s-a ridicat și comunistul Radu Birligiu — șeful uneia din secțiile de foraj ale între­prinderii. Vorbitorul a scos în evidență experiența căpătată în cursul anului 1959 în ceea ce privește săparea cit mai economicoasă a sondelor și ridica­rea vitezei comerciale. Pe baza studiilor întocmite, el a arătat că în cadrul secției unde lucrează mai sunt rezerve, care mobilizate pot influența pozitiv ridicarea productivității muncii, spo­„SA SAP­AM SONDELE FARA ACCIDENTE SAU AVARII, SA LE dam producției înainte de TERMEN SI SA REALIZAM ECO­NOMII IN JURUL A 100.000 LEI PE SONDA TERMINATA”,­rirea vitezei comerciale și reducerea prețului de cost. „Colectivul secției noastre, a subli­niat vorbitorul, consideră pe deplin realizabil planul de stat revenit în cursul anului 1960 și sub îndrumarea permanentă și calif­cată a organizației de partid, cu sprijinul substanțial al comitetului sindical de secție vom reuși să ne achităm cu cinste de sarcini. Pentru a da o amploare mai mare în­trecerii socialiste, colectivul secției noastre cheamă la întrecere socialistă toate celelalte colective din întreprin­dere sub lozinca: „SA SAPAM SON­DELE FARA ACCIDENTE SAU A­­VARII, SA LE DAM PRODUCȚIEI ÎNAINTE DE TERMEN ȘI SA REA­LIZAM ECONOMII IN JURUL A 100.000 LEI PE SONDA TERMINATA”. In acest fel vom reuși să întîm­pinăm cel de al ÎII-Iea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu realizări cit mai însemnate”. Pentru traducerea în viață a acestei chemări, colectivul secției conduse de comunistul Radu Birligiu și-a propus numeroase măsuri tehnico-organizato­­rice de mare eficacitate economică. A­­ceste măsuri se referă în primul rînd la reducerea timpului neproductiv și la sporirea vitezei comerciale. Prin­tre cele mai importante din aceste mă­suri sunt: — aprovizionarea sondelor cu mate­riale și piese de schimb; — revizuirea, repararea, întreține­rea și supravegherea instalațiilor pe timpul funcționării, în scopul reducerii la maximum a opririlor pentru repa­rații; — reducerea opririlor organizato­rice sub 2 la sută; — folosirea de sape cu diametre co­respunzătoare regimului de foraj; — folosirea noroaielor de foraj îm­bunătățite în funcție de presiunile e­­xercitate de zăcămînt; — folosirea întregii capacități de lucru a instalațiilor pe toată durata săpării sondelor. Toate aceste măsuri vor avea drept scop săparea sondelor fără accidente, darea lor în producție înainte de ter­men și realizarea de economii în jurul a 100.000 lei pe sondă terminată.­­ Chemarea sondorilor din secția con­­ dusă de comunistul Radu Birligiu a fost primită cu mult entuziasm de către toți sondorii din întreprindere. Tov. inginer Constantin Tudorache, Du­mitru Stoica și alții, vorbind în nu­mele colectivelor cu care lucrează s-au angajat să promoveze cu mai mult curaj tehnica nouă, pentru a contri­bui din plin la realizarea și depă­șirea sarcinilor de plan, pentru a face ca întreprinderea de foraj Ză­treni să devină fruntașă pe țară în ramura forajului. Traducerea în viață a acestui an­gajament va constitui pentru colectivul întreprinderii de foraj Zătreni în­făptuirea cu succes a sarcinilor reve­nite din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. ION GHEORGHIȘOR președinte al consiliului sindical raional Oltețu. % \%\ Printre mecanicii de locomo­tivă frunt­ași din cadrul Depou­lui C.F.R. Craiova se află și co­munistul Marin C. Radu. Invă­­țind din experiența feroviarilor sovietici în ceea ce privește re­morcar­ea trenurilor cu suprato­­naj, comunistul Marin C. Radu pe care-l prezentăm în clișeul de față a reușit ca pe locomotiva cu seria 150.1105 să realizeze eco­nomii apreciabile de combustibil convențional. Pentru anul 1960 el s-a an­gajat să obțină noi victorii. Prolifictu­l dires­­ic plan Prelucrarea cifrelor de plan pe anul 1960 de către colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la G.A.S. Șopîrlița, din raionul Balș, a fost un prilej de angaja­mente sporite, în special pentru muncitorii din sectorul zootehnic. Analizînd posibilitățile existente la locul său de muncă, tov. Radu Constantin, șeful brigăzii zooteh­nice de la ferma Dobrun s-a an­gajat ca în anul acesta să se ob­țină cu 100 purcei mai mult peste plan, să reducă consumul de fu­raje la tineretul porcin cu 0,20 unități nutritive pe fiecare kilo­gram de spor și să realizeze peste sarcina planificată cite 20 grame spor de creștere în greutate vie. Ferma de la Fălcoi are și ea condiții pentru îngrășarea în acest an a unui număr de 2000 porci și tocmai de aceea brigadierul Constantin Mîrzacu s-a angajat să realizeze peste plan 10 tone carne și să reducă în același timp consumul specific al unităților nu­tritive. Pentru realizarea unei producții sporite de lapte, muncitorii și teh­nicienii sectorului vegetal s-au angajat ca în lumina sarcinilor iz­­vorîte din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 să extindă cultura porumbu­lui siloz și să asigure cel puțin zece tone nutrețuri însilozate pen­tru fiecare cap de vită mare. EL. CONSTANTINESCU coresp. O fabrică de brichete furajere Incepînd cu anul acesta, in ca­drul gospodăriei de stat Cetate din raionul Cujmir își va începe activitatea de producție o fabrică de brichete furajere. Noua fabrică va avea o capacitate de 45 va­goane în 24 de ore și va putea pregăti brichete furajere variate ca conținut și rații pentru fiecare specie de animale. Producția fabricii va asigura ne­cesarul de hrănire a animalelor pentru aproape toate gospodăriile de stat din regiune, micșorînd cu mult volumul de depozitare a fu­rajelor, precum și prețul de cost al furajelor prin pregătirea hranei. DUMITRU ZEGREA coresp. REVELION De la revelionul organizat la întreprinderea Poligrafică din Craiova, nu au lipsit fruntașii în pro­ducție. Iată o parte din ei: Udrea Constantin, Dascălu Florica și Ionescu Marin, cu o clipă întinde de a se așeza la masă. (Clișeul nr. 1).‘ Noroc și spor la muncă in 1960! Obiectivul aparatului nostru fotol grafic a surprins una din multele imagini asemănătoare din primele clipe ale acesta nou an la revoltofî In clișeu, doi tineri muncitori de la întreprinderea „I.C. Frim­u“ — din Craiova — Dumitru Ioana și Puricei Constantin urîndu-și recipr­oc tradiționalul „La mulți ani !" (Clișeul nr. .). La unul din. revest* Danele organizate­ de U.T.M. pentru tinerii din­ orașul Craiova, ca de altfel In tot locul unde oamenii muncii au serbat acest eveniment, veselia, voia bună, fericirea s-au împletit cu cele m­ai bune ginduri pentru anul care abia a început (Clișeul nr. 3). I Din prima zi — primele succese Condorii din cadrul b­u­cplin­ir­ii de foraj Craiova au cinstit a­nul nou prin noi succese, încă din prima zi a anului 960, harnicii muncitori și teh­icieni din această întreprindere, ei care in cursul anului 1959 au rușit să-și îndeplinească preve­­rile planului de stat cu 51 zile mai devreme, au ținut să înre­gistreze și primele succese. Sc­anda nr. 117 care are adîncimei­­­e peste 1000 m., colectivul bri­găzii conduse de tov. Ion Po­pescu a reușit să foreze 55 m Munca rodnică desfășurată de către harnicii sondori din între­prinderea de foraj Craiova încă din prima zi a acestui an s-a soldat cu realizări apreciabile ,dîndu-se 120 de metri. Cuvîntarea tovarășului Ion Gh­eorghie Maurer rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului N­oI Cu prilejul Anului Nou, tovară­șul Ion Gheorghe Maurer, preșe­dintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noa­stre de radio și televiziune, urmă­toarea cuvîntare : Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Romîne! Ne aflăm la sfîrșitul unui an de muncă rodnică, de realizări remar­cabile în dezvoltarea economică și social-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul țării au intrat în funcțiune noi întreprin­deri, s-au deschis noi șantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuția națională, prin creșterea însemnată a producției industriale și agricole. Noi creații îmbogățesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Poporul munci­tor a trecut în revistă cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eli­berării patriei bogatele sale înfăp­tuiri, exprimate în avîntul econo­miei și culturii, în mersul ascen­dent al țării noastre pe calea so­cialismului. Ca urmare a măsuri­lor luate de partid și guvern a crescut nivelul de trai al popu­lației. Toate acestea sunt rezultatul muncii entuziaste și pline de ero­ism desfășurate de clasa munci­toare, de țărănimea muncitoare și intelectualitate, rodul politicii pro­movate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiu­rile să se mîndrească cu realizările sale, să pășească în noul an cu încredere în forțele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succe­sele obținute. Perspectivele anului 1960 însuflețesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia și inițiativa creatoare a maselor, se vor realiza noi pro­grese pe tărîm economic, social și cultural. Oamenii muncii trec pra­gul noului an strîns uniți în jurul forței lor conducătoare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Romîn, întărind necontenit alianța munci­torească țărănească și frăția între poporul român și minoritățile na­ționale. Anul de care ne despărțim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frățească și într­eju­­c­­rarea tovărășească între popoarele țărilor socialiste. Uniunea Sovie­tică, pășind în etapa construcției desfășurate a comunismului, înfăp­tuiește în ritm rapid mărețul plan septenal de dezvoltare a țării. Suc­cesele­­ istorice ale Uniunii Sovie­tice și ale celorlalte țări socialiste pun și mai mult în evidență supe­rioritatea socialismului față de ca­pitalism. In front unit, țările so­cialiste pășesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor și al progresului mondial. In 1959, ideile păcii și colabo­rării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internațională. In relațiile internaționale se ob­servă un început bun de destin­dere a încordării. Propunerea gu­vernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală și totală a cîștigat adeziunea largă a popoa­relor. Nu peste mult timp va a­­vea loc un eveniment de mare în­semnătate — întîlnirea conducăto­rilor Uniunii Sovietice, Statelor U­­nite ale Americii, Angliei și Fran­ței, de la care popoarele așteaptă noi rezultate pozitive în dezvolta­rea colaborării internaționale și consolidării păcii. Exprimăm spe­ranța că p­rin eforturile tuturor forțelor iubitoare de pace, proce­sul destinderii va continua, proble­mele internaționale litigioase vor căpăta o rezolvare pașnica, nă­zuințele de pace ale omeniri vor fi îndeplinite. Alături de ce’ țări socialiste, Republica Populară Romînă va milita și în viitor pentru triumful păcii și colaborării între toate țările lumii, indiferent de o­­rînduirea lor socială. In numele Comitetului Cent­al al Partidului Muncitoresc Romínia al guvernului Republicii Popularii Romîne, al Prezidiului Marii Adu­nări Naționale, felicit cea­ ä muncitorii, țăranii muncitori»**­lectualii, femeile și tineretii noastre, pe toți cei ce nu și le urez noi succese în con­tra socialismului, fericire și s­tare în familie, spor la mune toate domeniile de activitate^ înflorirea scumpei noastre X» La mulți ani, tovarăși și pri Un hariie colectiv Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul d­e muncitori din cadrul secției de nasturi a întreprinderii raionale de industrie locală Co­rabia obține noi și însemnate rea­lizări în procesul de producție. Astfel, încă din luna decembrie 1959 muncitorii acestei secții au realizat întreg planul de producție ce le revenea pe anul respectiv. Obținerea unor asemenea succese de către muncitorii de la I.R.I.L. Corabia se datorește în primul rînd îmbunătățirii procesului de producție prin introducerea unor noi mașini de mare productivitate.­­ Pînă în prezent, colectivul de mun­citori de la această întreprinder a produs în contul acestui an peste 3.000 de grosuri nasturi de cea mai bună calitate. Cel mai însemnat aport la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan l-au adus muncitorii Gheorghe Butnaru, Ion Papuc, Popa Cornelia, Stă­­nășilă Ștefania și alții, care zilnic își depășesc sarcinile de plan ce le revin. MIRCEA C. ION coresp. Cineva a coborît de pe muntele Bou și a adus în sat vestea că Ghiță Mujescu și-a pregătit totul pentru a coborî turma la vale. Nu era singur. Alături de el mai era și Simion Jerca, un tînăr de ispra­vă,­ care de copil a cunoscut tai­nele codrului și s-a îndeletnicit cu păstoritul. Cei din sat le du­ceau studii. Nu era tocmai așa ușor să cobori cale de cîțiva zeci de kilometri o turmă ca a întovă­­rășiților din Topești. Se mai întîmplă ca pe la locuri rele să te apuce noaptea și fiara sălbatică abia așteaptă să înfașce cîte o oaie. Intovărășiții din Topești erau neliniștiți și, spre a veni în aju­torul celor doi ciobani, au pregă­tit repede cele necesare pentru a urca sus, în inima munților în întîmpinarea lor. Era vorba de a­­vutul lor obștesc și nu voiau să se mai întîmple același lucru ca în 1956, cînd la coborîre s-au pier­dut vreo 17 oi. Chiaburul Nicolae Lazăr care se strecurase în înto­vărășirea zootehnică numai cu trei oi din cele 80 pe care le avea, ar fi voit ca întovărășirea să le piar­dă pe toate, că de, lui nu-i păsa nimic. ■" Cu desagii atîrnați pe greabă­­nul cailor micuți, cîțiva întovără­șiți în frunte cu comunistul Va­sile Mujescu au pornit la drum. Nu e tocmai așa ușor să urci pe drumuri de munte. Chiar dacă ești de prin părțile locului și cu­noști bine drumul pînă la stînă, totuși se mai întîmplă să dai greș și abia după cîteva zile de ater­­nătură prin codru să faci cale în­toarsă și să-ți fie drumul în zadar. însoțitorii care s-au oferit vo­­luntar să coboare turma la iernat, au chibzuit bine fiecare cârpie­. Ei căutau să fixeze nu numai că­rările pe unde ar putea ajunge la stînă,­­ci și drumul pe unde va co­borî tu­rna. Cînd s-au apropiat de colina din mun’"1« .Boți, „voluntarii” cu prins­e do­emnale, într-un fel, specifi­ce"or '­are colindă munții. Ecoul păd­asi gea tocmai la izvorul rece, unde Ghiță Mujescu a svea instalată stînă. Au primit răspun­sul și, după cîteva minute de ur­cuș s-au întîlnit cu toții. Chibzuind ce aveau să facă, au strîns turma roată pentru coborîș. Frații Ghiță și Vasile Mujescu au pornit-o în frunte, urmați de Simion Jerca, Constantin Croitoru și Vasile Dru­­men. Mioarele zburdau. Cunoșteau parcă și ele că le sosise ceasul cînd trebuie să coboare la iernat. Pe drum nu s-a întîmplat nimic deosebit. Oamenii au avut de în­­frînt oboseala și în plus sfiruirea ninsorii care lovea în obrajii ru­meni ai ciobanilor. In sat la Topești, totul era pre­gătit. Cei rămași în sat au con­struit saivanul, așa că cele 215 oi ale întovărășiților aveau să ier­neze în bune condiții. Intovărășiții au pregătit și furajele necesare. De pe cele 28 hectare cultivate cu fînețe s-a adunat finul necesar pentru furajarea oilor pe timpul iernii. Turma a fost adăpostită, iar intovărășiții s-au strîns la sfat pen­tru a-și face socotelile. Comunistul Vasile Mujescu, în­sărcinat de adunarea generală să țină întreaga evidență a veniturilor turmei, a prins a socoti. Calculele arătau un progres față de ceilalți ani. In vara trecută de pildă, în­tovărășiți­ din Topești, raionul Baia de Aramă, au realizat cite 9 kg. brînză și cîte 2,600 kg. lună de la fiecare oaie. Adunarea generală a întovărășirii a hotărît să se re­partizeze întovărășiților cîte 8 kg. brînză de fiecare oaie și 2,400 kg. lină, iar restul de 1 kg. brînză și 0,200 kg. lină să fie repartizate la fondul de bază. întreaga cantitate de brînză și lină alocată la fondul obștesc s­-a valorificat pe bază de contract. În prezent, fondul de ba­ză al întovărășirii a ajuns la 13.400 lei. Averea întovărășiților din To­pești nu este însă numai aceasta. Ei mai posedă ca avuție obștea­scă în număr de 25 oi, plus un saivan pe care l-au construit în vara anului trecut. Rezultatele întovărășirii zooteh­nice din Topești vor fi și mai bune. Pentru anul acesta adunarea gene­rală a hotărît să se mai constru­iască un saivan, iar numărul oi­lor să crească la 500. Acum, cînd zăpada a acoperit crestele muntelui Bou, jos la sai­vanul din Topești ciobanii Ghiță Mujescu și Simion Jerca îngrijesc oile. Furaje au din belșug, așa că munca lor din vară a fost bine îm­pletită cu a celor rămași jos la poalele muntelui, care s-au îngrijit să asigure furajele necesare pen­tru iernat. S. FLOREA Pentru sănăta­sa cetățenilor din Leu Recent, în comuna Leu, raionul Craiova, a fost dat în folosință dispensarul uman, complect reno­vat prin contribuție voluntară bă­nească și muncă voluntară de că­tre cetățenii comunei. Dispensarul medical este înca­drat ca medic de medicină gene­rală și medic pediatru, precum și cu personal mediu sanitar. La dispensar există două cabinete medicale unde se fac consultații și tratamente, o casă de nașteri și o bucătărie de lapte pentru co­pii. La lucrările de renovare a clă­dirii dispensarului s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Ion P. Luca, Marin D. Buia, Dumitru Zamfir și alții. La secția turnătorie a uzinei „Electropute­r“ Procentul de rebuturi trebuie să fie redus Intrînd în secția turnătorie a uzi­nei „ Elect­ropu­tere’ din Craiova, un panou îți atrage atenția. Apropiin­­du-te mai mult vei vedea că în el sînt cuprinse angajamentele luate­­ de colectivul secției în urma dezbaterii documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959­ Angajamentele se referă la obținerea unor economii de materiale în valoare de 129.500 lei. Tot aci se arată și căile pe care se poate ajunge la această sumă. Dorind să afli­ rezultatele obținute de acest colectiv, vei constata însă că obiectivele întrecerii nu au fost înfăp­tuite. Ceva mai mult, pe 11 luni seca­torul turnătorie a depășit cheltuielile la prețul de cost cu 515.000 lei. După cum știm, colectivul uzinei „Electroputere” a economisit pe 11 luni ale anului trecut 4.993.000 lei. Dacă și sectorul turnătorie din cadrul acestei uzine ar fi recuperat pierderile de 515.000 lei și ar fi rea­lizat și economii de 129.500 lei cit se angajase, economiile pe întreaga uzină ar fi depășit cifra de 5.500.000 lei. Dar colectivul acestei secții nu și-a­­­ ci­pertat cuvîntul Cauzele ce au dus la neîndeplinirea angajamentului se datoresc procentului de rebuturi încă ridicat. Acesta, cu excepția cltor­va luni, a depășit permanent plafo­nul admis. Una din cauzele principale care au dus la această stare de lucruri a fost insuficienta preocupare a unor maiș­tri față de buna organizare a procesu­lui­­ de producție. Maistrul constituie veriga de bază în sistemul de r­e­­­ducere a­l producției. De el depind în cea mai mare măsură buna zare a procesului de producție, reali­zarea ritmică a planului, respectarea procesului tehnologic în executarea produselor, calitatea lucrărilor etc. In secția turnătorie a uzinei sunt maiștri ca tov. Ștefan Negoiță și Flo­rea Panțucu care-și îndeplinesc sar­cinile ce le revin. Ca urmare­, in ate­lierul de turnare otel unde maistru este comunistul Florea Panțucu, muncitorii* execută turnări de lună calitate.Ei au reușit să înlăture a­m ’­ciențe care duceau le centului de rebutu? fiind redus sub ci­­ceasta a concurat f maistru a stat­ul oamenilor, a vi­tățile­ luînd mă lor.

Next