Inainte, ianuarie 1960 (Anul 17, nr. 4623-4646)
1960-01-03 / nr. 4623
ANUL XVI — NR. 4623 4 PAGINI 20 BANI DUMINICĂ 3 IANUARIE 1960 ! în întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor de plan pe 1960 Inițiativa sondorilor de la Zătreni In cursul anului 1959, sondorii întreprinderii de foraj Zătreni au reușit să obțină realizări apreciabile în ceea ce privește ridicarea productivității granițelor, reducerea prețului de cost pe sondă terminată și micșorarea volumului forajului steril. Aceste succese au fost scoase în evidență cu ocazia prelucrării cifrelor de plan pentru anul 1960. Sondorii de aci au dezbătut recent, cu mult interes, sarcinile revenite în domeniul activității de săpare a sondelor în cursul anului 1960, sarcini mult sporite decât cele care au stat în fața acestui harnic colectiv în cursul anului trecut. Discuțiile au fost pline de conținut. Ele aveau la bază experiența anului 1959, an în care sondorii de aci au reușit să realizeze economii la prețul de cost în valoare de peste 6.000.000 lei. Aceasta constituie o mîndrie pentru harnicii sondori, cum sunt cei din brigada condusă de tov. Valeriu Grigore, care la sonda nr. 92 au realizat economii de peste 900.000 lei, cei din brigada în care lucrează sondorul șef Ștefan Sandu, care la solida nr. 33 au redus prețul de post cu 1.009.000 lei, pentru sondorii din brigada tovarășului Adrian Dicu și alții. In cursul anului 1959 ei și-au dus din plin contribuția la îndeplinirea și depășirea sarcinilor ce au revenit colectivului întreprinderii. Problemele puse in discuție in legătură cu planul de stat pe anul 1960 reflectau sarcinile ce revin acestui colectiv în lumina documentelor plenarei C.G. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 privind sporirea volumului explorărilor geologice pentru asigurarea unui volum sporit de rezerve petrolifere necesare economiei naționale. Pe marginea expunerii cifrelor de plan — expunere făcută de tov. Serghe Manu — au luat cuvîntul numeroși sondori, sondori șefi și brigadieri, care au arătat că planul este pe deplin realizabil. In numele colectivelor cu care lucrează, ei s-au angajat să sprijine secțiile din care fac parte, pentru ca in cursul anului 1960 succesele înregistrate în anul 1959 să fie dezvoltate. Printre aceștia s-a ridicat și comunistul Radu Birligiu — șeful uneia din secțiile de foraj ale întreprinderii. Vorbitorul a scos în evidență experiența căpătată în cursul anului 1959 în ceea ce privește săparea cit mai economicoasă a sondelor și ridicarea vitezei comerciale. Pe baza studiilor întocmite, el a arătat că în cadrul secției unde lucrează mai sunt rezerve, care mobilizate pot influența pozitiv ridicarea productivității muncii, spo„SA SAPAM SONDELE FARA ACCIDENTE SAU AVARII, SA LE dam producției înainte de TERMEN SI SA REALIZAM ECONOMII IN JURUL A 100.000 LEI PE SONDA TERMINATA”,rirea vitezei comerciale și reducerea prețului de cost. „Colectivul secției noastre, a subliniat vorbitorul, consideră pe deplin realizabil planul de stat revenit în cursul anului 1960 și sub îndrumarea permanentă și califcată a organizației de partid, cu sprijinul substanțial al comitetului sindical de secție vom reuși să ne achităm cu cinste de sarcini. Pentru a da o amploare mai mare întrecerii socialiste, colectivul secției noastre cheamă la întrecere socialistă toate celelalte colective din întreprindere sub lozinca: „SA SAPAM SONDELE FARA ACCIDENTE SAU AVARII, SA LE DAM PRODUCȚIEI ÎNAINTE DE TERMEN ȘI SA REALIZAM ECONOMII IN JURUL A 100.000 LEI PE SONDA TERMINATA”. In acest fel vom reuși să întîmpinăm cel de al ÎII-Iea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu realizări cit mai însemnate”. Pentru traducerea în viață a acestei chemări, colectivul secției conduse de comunistul Radu Birligiu și-a propus numeroase măsuri tehnico-organizatorice de mare eficacitate economică. Aceste măsuri se referă în primul rînd la reducerea timpului neproductiv și la sporirea vitezei comerciale. Printre cele mai importante din aceste măsuri sunt: — aprovizionarea sondelor cu materiale și piese de schimb; — revizuirea, repararea, întreținerea și supravegherea instalațiilor pe timpul funcționării, în scopul reducerii la maximum a opririlor pentru reparații; — reducerea opririlor organizatorice sub 2 la sută; — folosirea de sape cu diametre corespunzătoare regimului de foraj; — folosirea noroaielor de foraj îmbunătățite în funcție de presiunile exercitate de zăcămînt; — folosirea întregii capacități de lucru a instalațiilor pe toată durata săpării sondelor. Toate aceste măsuri vor avea drept scop săparea sondelor fără accidente, darea lor în producție înainte de termen și realizarea de economii în jurul a 100.000 lei pe sondă terminată. Chemarea sondorilor din secția con dusă de comunistul Radu Birligiu a fost primită cu mult entuziasm de către toți sondorii din întreprindere. Tov. inginer Constantin Tudorache, Dumitru Stoica și alții, vorbind în numele colectivelor cu care lucrează s-au angajat să promoveze cu mai mult curaj tehnica nouă, pentru a contribui din plin la realizarea și depășirea sarcinilor de plan, pentru a face ca întreprinderea de foraj Zătreni să devină fruntașă pe țară în ramura forajului. Traducerea în viață a acestui angajament va constitui pentru colectivul întreprinderii de foraj Zătreni înfăptuirea cu succes a sarcinilor revenite din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. ION GHEORGHIȘOR președinte al consiliului sindical raional Oltețu. % \%\ Printre mecanicii de locomotivă fruntași din cadrul Depoului C.F.R. Craiova se află și comunistul Marin C. Radu. Invățind din experiența feroviarilor sovietici în ceea ce privește remorcarea trenurilor cu supratonaj, comunistul Marin C. Radu pe care-l prezentăm în clișeul de față a reușit ca pe locomotiva cu seria 150.1105 să realizeze economii apreciabile de combustibil convențional. Pentru anul 1960 el s-a angajat să obțină noi victorii. Prolifictul diresic plan Prelucrarea cifrelor de plan pe anul 1960 de către colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la G.A.S. Șopîrlița, din raionul Balș, a fost un prilej de angajamente sporite, în special pentru muncitorii din sectorul zootehnic. Analizînd posibilitățile existente la locul său de muncă, tov. Radu Constantin, șeful brigăzii zootehnice de la ferma Dobrun s-a angajat ca în anul acesta să se obțină cu 100 purcei mai mult peste plan, să reducă consumul de furaje la tineretul porcin cu 0,20 unități nutritive pe fiecare kilogram de spor și să realizeze peste sarcina planificată cite 20 grame spor de creștere în greutate vie. Ferma de la Fălcoi are și ea condiții pentru îngrășarea în acest an a unui număr de 2000 porci și tocmai de aceea brigadierul Constantin Mîrzacu s-a angajat să realizeze peste plan 10 tone carne și să reducă în același timp consumul specific al unităților nutritive. Pentru realizarea unei producții sporite de lapte, muncitorii și tehnicienii sectorului vegetal s-au angajat ca în lumina sarcinilor izvorîte din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959 să extindă cultura porumbului siloz și să asigure cel puțin zece tone nutrețuri însilozate pentru fiecare cap de vită mare. EL. CONSTANTINESCU coresp. O fabrică de brichete furajere Incepînd cu anul acesta, in cadrul gospodăriei de stat Cetate din raionul Cujmir își va începe activitatea de producție o fabrică de brichete furajere. Noua fabrică va avea o capacitate de 45 vagoane în 24 de ore și va putea pregăti brichete furajere variate ca conținut și rații pentru fiecare specie de animale. Producția fabricii va asigura necesarul de hrănire a animalelor pentru aproape toate gospodăriile de stat din regiune, micșorînd cu mult volumul de depozitare a furajelor, precum și prețul de cost al furajelor prin pregătirea hranei. DUMITRU ZEGREA coresp. REVELION De la revelionul organizat la întreprinderea Poligrafică din Craiova, nu au lipsit fruntașii în producție. Iată o parte din ei: Udrea Constantin, Dascălu Florica și Ionescu Marin, cu o clipă întinde de a se așeza la masă. (Clișeul nr. 1).‘ Noroc și spor la muncă in 1960! Obiectivul aparatului nostru fotol grafic a surprins una din multele imagini asemănătoare din primele clipe ale acesta nou an la revoltofî In clișeu, doi tineri muncitori de la întreprinderea „I.C. Frimu“ — din Craiova — Dumitru Ioana și Puricei Constantin urîndu-și reciproc tradiționalul „La mulți ani !" (Clișeul nr. .). La unul din. revest* Danele organizate de U.T.M. pentru tinerii din orașul Craiova, ca de altfel In tot locul unde oamenii muncii au serbat acest eveniment, veselia, voia bună, fericirea s-au împletit cu cele mai bune ginduri pentru anul care abia a început (Clișeul nr. 3). I Din prima zi — primele succese Condorii din cadrul bucplinirii de foraj Craiova au cinstit anul nou prin noi succese, încă din prima zi a anului 960, harnicii muncitori și tehicieni din această întreprindere, ei care in cursul anului 1959 au rușit să-și îndeplinească preverile planului de stat cu 51 zile mai devreme, au ținut să înregistreze și primele succese. Scanda nr. 117 care are adîncimeie peste 1000 m., colectivul brigăzii conduse de tov. Ion Popescu a reușit să foreze 55 m Munca rodnică desfășurată de către harnicii sondori din întreprinderea de foraj Craiova încă din prima zi a acestui an s-a soldat cu realizări apreciabile ,dîndu-se 120 de metri. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghie Maurer rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului NoI Cu prilejul Anului Nou, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio și televiziune, următoarea cuvîntare : Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Romîne! Ne aflăm la sfîrșitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea economică și social-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul țării au intrat în funcțiune noi întreprinderi, s-au deschis noi șantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuția națională, prin creșterea însemnată a producției industriale și agricole. Noi creații îmbogățesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut în revistă cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei și culturii, în mersul ascendent al țării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid și guvern a crescut nivelul de trai al populației. Toate acestea sunt rezultatul muncii entuziaste și pline de eroism desfășurate de clasa muncitoare, de țărănimea muncitoare și intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să pășească în noul an cu încredere în forțele sale creatoare, cu hotărîrea de a dezvolta succesele obținute. Perspectivele anului 1960 însuflețesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia și inițiativa creatoare a maselor, se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social și cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniți în jurul forței lor conducătoare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Romîn, întărind necontenit alianța muncitorească țărănească și frăția între poporul român și minoritățile naționale. Anul de care ne despărțim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frățească și întrejucrarea tovărășească între popoarele țărilor socialiste. Uniunea Sovietică, pășind în etapa construcției desfășurate a comunismului, înfăptuiește în ritm rapid mărețul plan septenal de dezvoltare a țării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice și ale celorlalte țări socialiste pun și mai mult în evidență superioritatea socialismului față de capitalism. In front unit, țările socialiste pășesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor și al progresului mondial. In 1959, ideile păcii și colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internațională. In relațiile internaționale se observă un început bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea generală și totală a cîștigat adeziunea largă a popoarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare însemnătate — întîlnirea conducătorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei și Franței, de la care popoarele așteaptă noi rezultate pozitive în dezvoltarea colaborării internaționale și consolidării păcii. Exprimăm speranța că prin eforturile tuturor forțelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaționale litigioase vor căpăta o rezolvare pașnica, năzuințele de pace ale omeniri vor fi îndeplinite. Alături de ce’ țări socialiste, Republica Populară Romînă va milita și în viitor pentru triumful păcii și colaborării între toate țările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Cental al Partidului Muncitoresc Romínia al guvernului Republicii Popularii Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, felicit cea ä muncitorii, țăranii muncitori»**lectualii, femeile și tineretii noastre, pe toți cei ce nu și le urez noi succese în contra socialismului, fericire și stare în familie, spor la mune toate domeniile de activitate^ înflorirea scumpei noastre X» La mulți ani, tovarăși și pri Un hariie colectiv Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul de muncitori din cadrul secției de nasturi a întreprinderii raionale de industrie locală Corabia obține noi și însemnate realizări în procesul de producție. Astfel, încă din luna decembrie 1959 muncitorii acestei secții au realizat întreg planul de producție ce le revenea pe anul respectiv. Obținerea unor asemenea succese de către muncitorii de la I.R.I.L. Corabia se datorește în primul rînd îmbunătățirii procesului de producție prin introducerea unor noi mașini de mare productivitate. Pînă în prezent, colectivul de muncitori de la această întreprinder a produs în contul acestui an peste 3.000 de grosuri nasturi de cea mai bună calitate. Cel mai însemnat aport la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan l-au adus muncitorii Gheorghe Butnaru, Ion Papuc, Popa Cornelia, Stănășilă Ștefania și alții, care zilnic își depășesc sarcinile de plan ce le revin. MIRCEA C. ION coresp. Cineva a coborît de pe muntele Bou și a adus în sat vestea că Ghiță Mujescu și-a pregătit totul pentru a coborî turma la vale. Nu era singur. Alături de el mai era și Simion Jerca, un tînăr de ispravă, care de copil a cunoscut tainele codrului și s-a îndeletnicit cu păstoritul. Cei din sat le duceau studii. Nu era tocmai așa ușor să cobori cale de cîțiva zeci de kilometri o turmă ca a întovărășiților din Topești. Se mai întîmplă ca pe la locuri rele să te apuce noaptea și fiara sălbatică abia așteaptă să înfașce cîte o oaie. Intovărășiții din Topești erau neliniștiți și, spre a veni în ajutorul celor doi ciobani, au pregătit repede cele necesare pentru a urca sus, în inima munților în întîmpinarea lor. Era vorba de avutul lor obștesc și nu voiau să se mai întîmple același lucru ca în 1956, cînd la coborîre s-au pierdut vreo 17 oi. Chiaburul Nicolae Lazăr care se strecurase în întovărășirea zootehnică numai cu trei oi din cele 80 pe care le avea, ar fi voit ca întovărășirea să le piardă pe toate, că de, lui nu-i păsa nimic. ■" Cu desagii atîrnați pe greabănul cailor micuți, cîțiva întovărășiți în frunte cu comunistul Vasile Mujescu au pornit la drum. Nu e tocmai așa ușor să urci pe drumuri de munte. Chiar dacă ești de prin părțile locului și cunoști bine drumul pînă la stînă, totuși se mai întîmplă să dai greș și abia după cîteva zile de aternătură prin codru să faci cale întoarsă și să-ți fie drumul în zadar. însoțitorii care s-au oferit voluntar să coboare turma la iernat, au chibzuit bine fiecare cârpie. Ei căutau să fixeze nu numai cărările pe unde ar putea ajunge la stînă,ci și drumul pe unde va coborî turna. Cînd s-au apropiat de colina din mun’"1« .Boți, „voluntarii” cu prinse doemnale, într-un fel, specifice"or 'are colindă munții. Ecoul pădasi gea tocmai la izvorul rece, unde Ghiță Mujescu a svea instalată stînă. Au primit răspunsul și, după cîteva minute de urcuș s-au întîlnit cu toții. Chibzuind ce aveau să facă, au strîns turma roată pentru coborîș. Frații Ghiță și Vasile Mujescu au pornit-o în frunte, urmați de Simion Jerca, Constantin Croitoru și Vasile Drumen. Mioarele zburdau. Cunoșteau parcă și ele că le sosise ceasul cînd trebuie să coboare la iernat. Pe drum nu s-a întîmplat nimic deosebit. Oamenii au avut de înfrînt oboseala și în plus sfiruirea ninsorii care lovea în obrajii rumeni ai ciobanilor. In sat la Topești, totul era pregătit. Cei rămași în sat au construit saivanul, așa că cele 215 oi ale întovărășiților aveau să ierneze în bune condiții. Intovărășiții au pregătit și furajele necesare. De pe cele 28 hectare cultivate cu fînețe s-a adunat finul necesar pentru furajarea oilor pe timpul iernii. Turma a fost adăpostită, iar intovărășiții s-au strîns la sfat pentru a-și face socotelile. Comunistul Vasile Mujescu, însărcinat de adunarea generală să țină întreaga evidență a veniturilor turmei, a prins a socoti. Calculele arătau un progres față de ceilalți ani. In vara trecută de pildă, întovărășiți din Topești, raionul Baia de Aramă, au realizat cite 9 kg. brînză și cîte 2,600 kg. lună de la fiecare oaie. Adunarea generală a întovărășirii a hotărît să se repartizeze întovărășiților cîte 8 kg. brînză de fiecare oaie și 2,400 kg. lină, iar restul de 1 kg. brînză și 0,200 kg. lină să fie repartizate la fondul de bază. întreaga cantitate de brînză și lină alocată la fondul obștesc s-a valorificat pe bază de contract. În prezent, fondul de bază al întovărășirii a ajuns la 13.400 lei. Averea întovărășiților din Topești nu este însă numai aceasta. Ei mai posedă ca avuție obștească în număr de 25 oi, plus un saivan pe care l-au construit în vara anului trecut. Rezultatele întovărășirii zootehnice din Topești vor fi și mai bune. Pentru anul acesta adunarea generală a hotărît să se mai construiască un saivan, iar numărul oilor să crească la 500. Acum, cînd zăpada a acoperit crestele muntelui Bou, jos la saivanul din Topești ciobanii Ghiță Mujescu și Simion Jerca îngrijesc oile. Furaje au din belșug, așa că munca lor din vară a fost bine împletită cu a celor rămași jos la poalele muntelui, care s-au îngrijit să asigure furajele necesare pentru iernat. S. FLOREA Pentru sănătasa cetățenilor din Leu Recent, în comuna Leu, raionul Craiova, a fost dat în folosință dispensarul uman, complect renovat prin contribuție voluntară bănească și muncă voluntară de către cetățenii comunei. Dispensarul medical este încadrat ca medic de medicină generală și medic pediatru, precum și cu personal mediu sanitar. La dispensar există două cabinete medicale unde se fac consultații și tratamente, o casă de nașteri și o bucătărie de lapte pentru copii. La lucrările de renovare a clădirii dispensarului s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Ion P. Luca, Marin D. Buia, Dumitru Zamfir și alții. La secția turnătorie a uzinei „Electroputer“ Procentul de rebuturi trebuie să fie redus Intrînd în secția turnătorie a uzinei „ Electroputere’ din Craiova, un panou îți atrage atenția. Apropiindu-te mai mult vei vedea că în el sînt cuprinse angajamentele luate de colectivul secției în urma dezbaterii documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959 Angajamentele se referă la obținerea unor economii de materiale în valoare de 129.500 lei. Tot aci se arată și căile pe care se poate ajunge la această sumă. Dorind să afli rezultatele obținute de acest colectiv, vei constata însă că obiectivele întrecerii nu au fost înfăptuite. Ceva mai mult, pe 11 luni secatorul turnătorie a depășit cheltuielile la prețul de cost cu 515.000 lei. După cum știm, colectivul uzinei „Electroputere” a economisit pe 11 luni ale anului trecut 4.993.000 lei. Dacă și sectorul turnătorie din cadrul acestei uzine ar fi recuperat pierderile de 515.000 lei și ar fi realizat și economii de 129.500 lei cit se angajase, economiile pe întreaga uzină ar fi depășit cifra de 5.500.000 lei. Dar colectivul acestei secții nu și-a cipertat cuvîntul Cauzele ce au dus la neîndeplinirea angajamentului se datoresc procentului de rebuturi încă ridicat. Acesta, cu excepția cltorva luni, a depășit permanent plafonul admis. Una din cauzele principale care au dus la această stare de lucruri a fost insuficienta preocupare a unor maiștri față de buna organizare a procesului de producție. Maistrul constituie veriga de bază în sistemul de reducere al producției. De el depind în cea mai mare măsură buna zare a procesului de producție, realizarea ritmică a planului, respectarea procesului tehnologic în executarea produselor, calitatea lucrărilor etc. In secția turnătorie a uzinei sunt maiștri ca tov. Ștefan Negoiță și Florea Panțucu care-și îndeplinesc sarcinile ce le revin. Ca urmare, in atelierul de turnare otel unde maistru este comunistul Florea Panțucu, muncitorii* execută turnări de lună calitate.Ei au reușit să înlăture am ’ciențe care duceau le centului de rebutu? fiind redus sub ciceasta a concurat f maistru a statul oamenilor, a vitățile luînd mă lor.