Inainte, februarie 1962 (Anul 19, nr. 5269-5292)
1962-02-01 / nr. 5269
ANUL XVII - NII. 5269 4 PAGI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI REGIONAL 1 FEBRUARIE 1962 Mf#G Un nou succes al constructorilor energeticieni • Al nouălea centru raional din Oltenia racordat la sistemul energetic național. • Prin aplicarea unor procedee noi de lucru, s-au realizat importante economii. In condiții destul de grele, harnicii constructori energetici de la șantierul Craiova al I.C.M.E. nr. 5 Sibiu au terminat recent lucrările de execuție a liniei electrice de 15 kV Ploștina-Baia de Aramă. Prin aceasta se realizează alimentarea cu energie electrică din sistemul energetic național a celui de-al nouălea centru de raion din regiunea Oltenia. In același timp s-a creat posibilitatea electrificării și localităților din jurul centrului Baia de Aramă. Linia electrică de 15 kV, care are o lungime de 28 km este executată pe stîlpi din beton armat vibrat care asigură durabilitate și siguranță în exploatare, avînd un preț de cost mult mai redus față de liniile electrice executate pe stîlpi din lemn. Importante economii s-au realizat la această lucrare și prin folosirea la gropile de fundație ale stîlpilor de susținere a pietrei burate în loc de beton. La execuția acestei lucrări s-au evidențiat în mod deosebit echipele conduse de către fruntașii Marin Nica, Gheorghe Moagă, Mihai Hrișcă și Alexandru Draghici. Acțiunea de conectare a centrelor raionale din regiunea Oltenia la sistemul energetic național continuă: Pînă la sfîrșitul anului 1962 vor mai fi conectate raioanele Tr. Severin, Strehaia și Vînju Mare. CONSTANTIN POPESCU Se ietrec petroliștii In șantierele de foraj și extracție, petroliștii se întrec pentru a pune in valoare rezerve noi de hidrocarburi și a asigura in mod nemijlocit creșterea producției de țiței, îmbunătățirea calității acestuia și reducerea prețului de cost. Brigada fruntașilor La sonda nr. 60 R„ sondorii discută de zor. Brigadierul Vasile Alexe informează oamenii despre cele mai importante probleme care privesc activitatea de foraj. Pe baza studiilor și a propunerilor făcute, colectivul acestei brigăzi a hotărît să-și depășească prevederile de plan și să realizeze economii in valoare de 200.000 lei. Constantin Mogoșeanu, Maistrul sondor împreună cu tovarășul său de muncă, Petre C. Mălăelea, s-au angajat să reducă timpul la extragerea și introducerea garniturii de foraj, să elimine accidentele tehnice. Podarul Gheorghe Vișan s-a angajat să urmărească cu grijă noroiul și să reducă timpii morți la agățarea și dezagățarea pașilor la podul sondei. Fiecare tovarăș și-a spus cuvintul in legătură cu problemele care privesc reducerea timpului de foraj. Urmare, atit in luna decembrie cit și în luna ianuarie, sondorii de la această brigadă și-au depășit prevederile de plan cu 2 și respectiv 5 la sută. Continuind seria realizărilor, sondorii din brigada comunistului Vasile Alexe sunt hotăriți sa realizeze înainte de termen forajul tuturor sondelor. TITU, MERFU, coresp. La secția complexe Petroliștii din secția complexe Craiova a schelei de extracție Bîlteni au reușit în anul 1961 să-și depășească prevederile de plan cu 16 la sută la producția globală și cu 14 la sută la producția marfă, realizînd economii în valoare de circa 3 milioane lei. Aceste succese se datoresc în cea mai mare parte felului în care comuniștii au știut să mobilizeze, prin exemplul lor, masa larga de petroliști la sporirea preocupărilor pentru țiței mai mult și mai bun. Contribuția colectivă adusă de către fiecare petrolist la descoperirea resurselor suplimentare a dus la eliminarea pierderilor de țiței, reducerea consumului de materiale și, în general, la reducerea prețului de cost. Realizările din anul trecut au stat la baza activității din prima lună a anului curent. Petroliștii din secția complexă și-au sporit răspunderea în ceea ce privește executarea operațiunilor la sonde de calitate superioară, urmărirea producției în cele mai bune condiții, Tratarea țițeiului la nivelul cerințelor impuse de rafinării etc. Și roadele unor asemenea preocupări n-au întîrziat să se arate. In prima lună a anului 1962, petroliștii din secția complexă au realizat și depășit prevederile planului dînd țiței de bună calitate. DUMITRU HONDOR mecanic cazangiu (DE LA SUBREDACTIA NOASTRA VOLUNTARA). In perioada actuală, în raionul Oltețu se desfășoară adunări populare de stabilire a debitului contribuției voluntare pentru anul 1962 precum și a obiectivelor social-culturale ce se vor realiza în acest an din contribuția voluntară a cetățenilor. Pînă in prezent au avut loc astfel de adunări populare în 26 comune — din cele 37 existente in raion. La aceste întregul adunări populare au participat peste 12.000 cetățeni. Ei au votat un debit al contribuției luntare ,în valoare vede 850.000 lei. Participanții la aceste adunări au hotărît ca din debitul contribuției voluntare să continue lucrările de construcție la șapte școli de opt ani, precum și la patru școli de șapte ani; din nou a construirea încă trei școli de opt ani, a două școli de șapte ani precum și a încă opt săli de clasă prin adăugirea la localurile de școală existente , repararea unui număr de 11 localuri de școli de patru și șapte ani. De asemenea ei au hotărît să procure mobilier pentru trei școli și două cămine culturale. Numeroși participanți la cetățeni adunările populare și-au achitat chiar în timpul adunărilor întreaga contribuție voluntară ce le revine pe acest an, iar alții — mai mult de jumătate din aceasta. Marin Popescu, Ilie Șerbănescu Ion Vasilescu, Ion Titu, Gheorghe Curelaru, Nicolae Stoica și Hău Nicolae sînt numai cîțiva dintre cei 180 cetățeni din raion care, pînă în prezent, și-au achitat în întregime contribuția voluntară ce se revine. Totodată ei s-au angajat să sprijine prin muncă voluntară realizarea obiectivelor social-culturale ce se vor construi în acest an din contribuția voluntară. Adunările populare de stabilire a contribuției voluntare pe acest an continuă să aibă loc și în celelalte comune ale raionului. MARIN G. MARIN In acest an. Si in raionul Oltețu se vor realiza noi obiective social-culturale SOC La o oră de geografie. Elevii din clasa IV-a a școlii elementare nr. 18 hartă, despre regiunile industriale din țara Vilău Velișcu Aurica din^^rahova învață, după Tehnica nouă își spune cuvîntul Introducerea și aplicarea pe scară largă a metodelor avansate de muncă și a celor mai noi cuceriri ale tehnicii și științei constituie o permanentă preocupare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din schela de extracție Țicleni. In acest an, la sondele 666, 197 și 345 au fost aplicate cu succes investigațiile cu radioizotopi în așa fel incit repararea și punerea in producție a acestor sonde se va putea face cu mai multă ușurință. O altă metodă aplicată de către petroliștii din schela Țicleni este perforarea sondelor cu aparat de perforare cu jet. Perforările se execută in aceste condiții mai rapid, iar eficacitatea este mai mare, (se pot traversa trei-patru coloane de grosime normală) coloana de exploatare nu este deteriorată și manipularea este mai simplă. Pînă acum s-au perforat patru sonde cu jet. Amintim adiționarea de la sonda 213, unde datorită muncii de calitate și respectării programului geologic, sonda a reintrat în producție în scurt timp. Aplicînd metodele avansate în lucrările de reparații și în alte domenii, petroliștii din schela Țicleni vor obține în acest an noi succese, dînd patriei cantități sporite de țiței. ing. geolog ION KALMAR întreprinderea de extracție Țicleni La I.l.S. ..Paraganul** Craiova Intense pregătiri pentru începerea remontului După un an de rodnică activitate, colectivul întreprinderii noastre va începe peste cîtva timp lucrările de remont. Am spus rodnică activitate deoarece întregul utilaj cu care este dotată întreprinderea s-a comportat la un nivel corespunzător. Prin elanul și priceperea de a mînui aceste utilaje, muncitorii au reușit să îndeplinească planul de producție pe 1961 cu mult înainte de termen. O contribuție de seamă și-au adus-o în acest sens colectivul de mecanici și electricieni de întreținere, condus de maistrul Victor Coterlo, care a supravegheat îndeaproape funcționarea mașinilor și utilajelor. In anul 1962, colectivul întreprinderii noastre are de realizat o producție de 4,7 ori mai mare față de cea din anul trecut. Pentru realizarea înainte de termen a acestei sarcini de producție este necesar ca utilajele să fie bine reparate, sa se facă amenajări prin mică mecanizare la unele instalații. In acest scop s-a întocmit un plan de măsuri, în care sunt precizate materialele ce trebuie procurate cît și cheltuielile planificate pentru repararea fiecărui utilaj in parte. Cu sprijinul serviciului de aprovizionare, unele materiale și piese au fost deja procurate. De asemenea se fac reviziile tehnice ale macaralelor pentru ridicarea pieselor grele, se fac pregătiri pentru introducerea iluminatului cu lămpi fluorescente in diferite încăperi din întreprindere. Pentru îmbunătățirea calității produselor și creșterea productivității muncii se studiază problema îndepărtării condensului din sălile de fabricație, modificării sistemului de ventilație și încălzire, sistemului de uscare a macaroanelor la cabine prin adoptarea unui nou sistem de ventilatoare. Muncitorii de întreținere (mecanici, electricieni, timplari etc.), sunt hotăriți să depună eforturi susținute in scopul efectuării remontului la timpul stabilit (termen 31 martie 1962) și de bună calitate spre a asigura un proces de producție continuu. UTA LEONIDA și GHEORGHE DONDOE, tehnicieni Preocupări pentru calitate și economii Proiectanții de la Direcția de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor Oltenia se preocupă îndeaproape de realizarea unor proiecte economicoase și de cea mai bună calitate, dînd in felul acesta posibilitate constructorilor să lucreze cu productivitate înaltă, să realizeze lucrări în termen și la nivelul actualelor cerințe. Prin proiectarea acoperișurilor în terase se realizează o mare economie de material lemnos provenită de la eliminarea lucrărilor de șarpantă. Din punct de vedere al scheletului de rezistență, proiectanții de la D.S.A.P.C. au căutat să asigure în primul rînd siguranța construcțiilor, adoptînd cele mai economice sisteme de lucru. Astfel, fundațiile blocului 19 din Calea Unirii — Craiova, au fost calculate pe baza ipotezei sprijinirii tălpilor pe mediul elastic, iar cele ale blocurilor A prin metoda Vasiliev — Dolmatov, bazată pe ipoteza mediilor compresibile. Sporind zi de zi preocupările în acest domeniu, proiectanții au reușit ca și la construcțiile industriale să proiecteze cu criterii economice. Reparații de bună calitate Printre colectivele de la Depoul de locomotive Craiova care au reușit să obțină succese de seamă în îndeplinirea planului de producție pe prima lună a anului 1962, se numără și echipa de reparații condusă de comunistul Petre Săulescu. Folosind din plin timpul de lucru și avînd la dispoziție toate materialele necesare, membrii acestei echipe au reușit ca pe perioada amintită să depășească planul de producție la reparații un procent de 20 la sută. Efectuind reparații de bună calitate la pompele de la stația C.F.R. Caracal, reviziile tehnice au fost cu mult timp prelungite, iar prin folosirea mai judicioasă a materialelor s-a înregistrat o economie în valoare de 1200 lei. MARIN BARBU, coresp. Harnicele muncitoare Maria Preda și Ana Schwartz de la I.I.S. ,,Partizanul" din Craiova secția doua biscuiți, reușesc să dea zilnic peste plan 20 kg. biscuiți, și totodată să realizeze produse de superioară. calitate Le prezentări în clișeul alăturat. care îi prezentăm cititorilor ziarului nostru în fotografia de sus. Metalurgiștii de la uzina de reparații din Craiova desfășoară cu mult elan întrecerea socialistă pentru a repara mașinile și uneltele agricole în cele mai bune condiții din punct de vedere calitativ și economic. Printre fruntașii în producție, care s-au evidențiat în mod deosebit în ultima vreme, se afla mecanicii Dumitru Atanasie și Dumitru Trandafir pe Răspund pe Colectiviștii din Șimian prin fapte Chemării Consfătuirii țară a țăranilor colectiviști Deunăzi, am stat de vorbă cu tovarășul Gheorghe Piroi, președintele gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Șimian, raionul Tr. Severin Ca unul care a participat la Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști, el mi-a destăinuit multe lucruri frumoase, folositoare pentru toate gospodăriile colective. „Fiind propus ca delegat la Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști m-am străduit să acumulez cît mai multe învățăminte pentru a le împărtăși colectiviștilor din noastră. Și am făcut lucrul gospodăria acesta, împreună cu comuniștii și apoi în adunarea generală cu toți colectiviștii am dezbătut documentele Consfătuirii, și am adoptat măsuri care să ducă la continua dezvoltare a averii Printre măsurile adoptate de obștești, adunarea generală au fost sporirea numărului de animale și mărirea producției acestora, fertilizarea solului care să ducă la continua mărire a producției agricole. Nu se poate spune că gospodăria noastră n-a obținut rezultate bune pînă acum. Deși tînără, gospodăria noastră colectivă — spunea tov. Gheorghe Piroi s-a dezvoltat simțitor in ultimul an. Dacă la început gospodăria noastră colectivă cuprindea 334 familii care-și uniseră laolaltă 344 ha. teren, datorită muncii politice desfășurată de organizația de partid și comitetul executiv al sfatului popular comunal, pînă în primăvara anului 1981 comuna Șimian a fost în întregime colectivizată. a In prezent, preocuparea permanentă consiliului de conducere al gospodăriei noastre colective, a organizației de partid, a tuturor colectiviștilor este aceea de a răspunde prin fapte Chemării Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști prin noi realizări în ceea ce privește consolidarea economico-organizatorică a gospodăriei. Hotăririle adunării generale cu privire la sporirea producției agricole vegetale și animale, la mărirea veniturilor gospodăriei și, implicit, la ridicarea continuă a nivelului de trai al colectiviștilor sunt obiectivul nostru principal pentru care luptăm cu toate forțele Pentru a satisface cerințele mereu crescinde ale populației din orașul Sf. Severin în ceea ce privește aprovizionarea cu legume și zarzavaturi timpurii, noi am hotărît să mărim suprafața grădinei de zarzavaturi cu încă 5 ha. In total, în acest an vom cultiva legume și zarzavaturi pe suprafața de 35 ha. De cîteva zile am trecut să amenajăm răsadnițele calde pentru producerea răsadurilor timpurii. In primele răsadnițe amenajate am și însămînțat salată, ceapă timpurie, varză și roșii timpurii. Un accent deosebit am pus pe dezvoltarea sectorului zootehnic. Dacă la început gospodăria noastră poseda numai 42 de bovine, colectivă numărul acestora a ajuns acum la 175 capete — din care 50 de vaci; numărul porcilor a ajuns la 60, iar al păsărilor matcă la 135 capete. Trebuie să arătăm că numărul păsărilor este mult prea mic față de posibilități și cerințe. De aceea am hotărît ca pînă la sfîrșitul anului 1962 să ajungem la 500—609 păsări la suta de hectare. Potrivit condițiilor noastre locale vom pune deci un mare accent pe creșterea găinilor. Adoptînd un plan de măsuri judicios întocmit, adunarea generală gospodăriei noastre colective a hotărît a ca pînă la sfîrșitul acestui an, sectorul zootehnic să cuprindă 282 de taurine și 114 porcine. Avînd în vedere posibilitățile existente de sporire a producției de cereale, tot în adunarea generală am stabilit ca in acest an sa obținem o producție de 1200 kg. gn, 1800 kg. porumb boabe la hectar iar pe un lot de 7 ha. să obținem o producție de 5000 kg. porumb boabe la hectar în sistem neirigat“. însuflețiți de exemplul personal al comuniștilor, mobilizați de organizatia de partid, colectiviștii din Șimian muncesc in aceste zile penttru înfăptuirea propriilor lor hotărîri, răspunzînd astfel prin fanțe j Chemării Consfătuirii pe țară a țări rănilor colectiviști. Ei sînt astfel hotăriți să facă chiar gospodăria colectivă în care muncesc o gospodărie puternic dezvoltată, milionară și chiar multimilionară. Pentru aceasta au toate condițiile: pămînt roditor, oameni harnici, ajutor din partea statului cu mașiini și tractoare, cu credite pe termen lung, cu semințe din soiuri de înaltă productivitate etc. Dorința unanimă a tuturor colectiviștilor din Șimian este să facă tot ce le stă în putință pentru a traduce în viață sarcinile mărețe ce le revin din documentele Consfătuirii pe țară a țăranilor colectivișt ILEANA TUFEANU, coresp. DRAGI COLEGI. Ca oameni care avem aceeași meserie, care am învățat pe băncile acelorași facultăți, simțim nevoia să vă adresăm azi — prin intermediul paginilor ziarului „înainte” — cîteva rinduri pornite din inimă, dintr-un sentiment colegial și profesional. Nu vă cunoaștem încă prea bine. Dar am aflat totuși cîteva lucruri despre fiecare dintre voi și care ne îngăduie să intervenim in viața voastră cu cîteva observații și sfaturi colegiale. Știm despre fiecare dintre voi că ați fost banii de școală studenți buni. Am aflat, de pildă, că d-ta tov. Angela Bratiloveanu ai terminat ca șefă de promoție Facultatea de agricultură a institutului agronomic „Tudor Vladimirescu" din Craiova în 1952. Un lucru meritoriu și frumos / Și-am mai aflat că, apreciindu-se profunzimea cunoștiințelor tale ai fost numită asistentă la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ din București. ...A urmat apoi căsătoria. Și ai făcut o alegere cum nu se poate mai nimerită, cu inginerul mecanizator Dumitru Bratiloveanu. O familie — doi specialiști in agricultură. Frumoasă familie ! Pe vremea aceea soțul damitale lucra ca mecanizator la S.M.T. Odobeasca din raionul Roșiorii de Vede, regiunea București. Ai încercat să-l aduci și pe el in București. Nu s-a putut. Amîndoi ați luat atunci o năstrușnică hotărîre : să abandonați meseria voastră de specialiști In agricultură. Așa ați schimbat brățara de aur, pe o meserie pentru care nu aveți pregătirea necesară și care nu are nici o tangență cu specializarea voastră. Și uimitor lucrul. Tocmai dumitale, tovarășă Angela, asistentul care trebuie să trezească dragostea pentru facultatea aleasă la sute și sute de studenți, iți lipsea această pasiune. Altfel nu se explică cum ai putut să renunți la frumoasa muncă de agronom — omul de care se leagă atîtea transformări înnoitoare in viața satului — și să „profesezi” ca inginer la serviciul investiții al Trustului de foraj — Tg. Jiu. Această faptă e, dacă vrei, o renegare a facultății, a profesorilor și a colegilor care au stimat întotdeauna pe șefa lor de promoție. Despre soțul dumitale nu avem prea multe de spus. După părerea noastră el este omul care-și leagă profesia și fericirea de o viață ușoară, comodă. Altfel nu se explică de ce inginerul mecanizator Dumitru Brati- Icueanu lucrează de citiva ani la Trustul de foraj Tg. Jiu ca, adjunct al serviciului mecanic, A fi o legătură cu un firicel de nisip mecanizare și... mecanică, dar intre pe cele două specializari le despart și deosebiri fundamentale. Iar dumneata, tinere coleg Constantin Fira, cum a putut să renunți atit de ușor la titlul de mecanizator, angajîndu-te ca inginer la... turbobaza I.A.T.B.T. Tg. Jiu? Oare pentru dumneata, inginer mecanizator, promoție 1960, chemările înflăcărate ale satului n-au avut nici un ecou ?. Sintem convinși că intr-o bună zi muncitorii de la marea întreprindere unde lucrezi iți vor spune cam așa: „Noi avem nevoie de ingineri metalurgiști și specialiști in foraj. Dumneata du-te și practică meseria pentru care te-ai pregătit". Acestea sunt lucrurile pe care le-am aflat despre cei și care, de ce n-am spune-o deschis, nu dor și ne revoltă. Ne dor pentru că prin faptele voastre, prin lipsa voastră de pasiune pentru domeniul in care v-ațipregătit, arunc ti o umbră asupra unor meserii apreciate și stimate de întregul nostru popor — cele de agronomi și mecanizatori. Voi vedeți satul cu ochii trecutului. Mergeți insă in ori. • sat din raionul nostru, mergeți în satele colectivizate din regiune și vă veți minuna si furi de noua înfățișare a satului de azi, de oamenii lui sftoși după agrotehnică, care iți sorb vorbele, din gură. In gospodăria noastră de stați lucrează 10 ingineri cu pregătire în domeniul agriculturii. Cît de mult s-au legat de meseria aleasă vă vom demonstra prin cîteva fapte. Veteranul nostru, tov. Crăciun, a lucrat ani de zile ca cercetător științific, iar ultimii ani de meserie a simțit nevoia să-i facă jos, in teren. E șef de secție la Cornești. In toamnă urmează să iasă la pensie, dar ne-a rugat de pe acum să nu-l considerăm prea „bătrin“. Pentru agricultură e încă tînărl sau tovarășa Nadea Modrescu care — deși a fost repartizată intr-un post la Departamentul Gostat — lucrează de 10 ani în cadrul gospodăriei noastre. Oamenii o iubesc intr-att de mult, nncit atunci cind pleacă in concediu ne întreabă de dínsa: da urulei tovarășa Alodrescu — Avem In gospodărie la noi și doipa ingineri care doar ce au ieșit de pe băncile facultăților dar care s-au integrat din prima zi, cu pasiune și elan. In meseria aleasă. Intrebați-i pe Constanța P.. Ionica Mărășescu, Ion Pircălabu cum o duc ca ingineri In cadrul gospodăriei noastre și veți afla de la ei cu de frumoasă e meseria noastră cind e pusă in slujba unei cauze mari: aplicarea științei agricole in practică. Iată ce ne-a determinat să vă adresăm, prin ziar, o chemare colegială de a părăsi birourile de care nu vă leagă nimic și de a veni, alături de noi, în agricultură, aici unde este nevoie de voi, pentru a pune cunoștiințele voastre in slujba ridicării satului nostru pe culmile socialismului. Așteptăm răspunsul vostru prin ziar. In numele colectivului de ingineri de la G.A.S. Tg. Jiu : Ing. EUGEN MATEUCA, director GHEORGHE PREDESCU, inginer agr. șef. Aici, în agricultură, e locul vostru ! Scrisoare deschisă adresată unor colegi, de către colectivul de ingineri al G.A.S. Tg. Jiu O <=> Dezvoltă sectorul zootehnic De curînd, adunarea geneală a gospodăriei colective „Drum nou“ din Corabia, a dezbătut și aprobat planul de producție al gospodăriei pe anul 1962. In mod deosebit au fost dezbătute cifrele de plan cu privire la dezvoltarea creșterii animalelor. Ținînd seama de posibilitățile economico-naturale ale gospodăriei și animați de dorința de a îndeplini sarcinile ce le revin din megmentele Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști, membrii G.A.C. „Drum nou“, întruniți în adunarea generală, au stabilit ca anul acesta efectivele de animale ale gospodăriei să crească de la 129 capete taurine în prezent — la 155 capete, la sfîrșitul anului, iar numărul vacilor de lapte de la 22 — la 47 iar sfîrșitul lui 1962. De asemenea, numărul porcinelor va crește de la 69 la 106 capete, cel al ovinelor de la 286 la 336 capete, cel al păsărilor de la 332 la 3532 capete. Numai din creșterea animalelor gospodăria colectivă „Drum nou“ va obține In anul acesta un venit de 207.980 lei. y^FIADIS KOSTA8, _ coresp,