Inainte, iunie 1962 (Anul 19, nr. 5372-5397)
1962-06-01 / nr. 5372
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL F.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ----------- -----------------—.................................... - ----------------» ..................... ............... ANUL XVII - NR. 53724 PAGIN» 2.0 BANI VINERI 1 IUNIE 1962 I etapă superioară în munca de concepție Un factor deosebit de important pe linia ridicării nivelului tehnic al producției, a modernizării transformatoarelor în ritmul impus de tehnica avansată, îl constituie munca de proiectare. Pînă nu de mult, eforturile colectivului nostru de proiectanți erau concretizate printr-o serie de realizări remarcabile, dar care erau departe de a asigura ansamblului fabricației caracteristici și indici tehnico-economici superiori. Aceasta, deoarece produsele noastre se proiectau separat, fără a avea o concepție și o linie constructivă unitară. In prezent, munca de proiectare în cadrul serviciului tehnic, se orientează către o etapă nouă, superioară, aceea a proiectării de serii de transformatoare. Acest mod de tratare a problemei prezintă mai multe avantaje și anume: asigură un optim economic pe ansamblul economiei naționale, deoarece în calcului tehnico-economic de stabilire a nivelului pierderilor sunt luate în considerație nu numai costurile de fabricație, ci și costurile de exploatare ale transformatoarelor , permite o concepție constructivă unitară, bazată pe utilizarea la o gamă largă de produse a cît mai multe repere și ■abansamble comune, fapt care simplifică considerabil procesul de fabricație ,■ creează premizele necesare introducerii unei tehnologii avansate etc. Primul pas în această direcție l-am obținut în anul 1961, cînd am elaborat seria unitară de transformatoare cu înfășurări din aluminiu, pînă la 1600 kVA și 35 kV inclusiv Efectul economic ce se obține prin asimilarea totală în fabricație a acestei serii poate fi ilustrat prin următoarele exemple sumare: reducerea nivelului pierderilor față de vechile construcții de transformatoare conduce la economisirea anuală a unei puteri instalate în sistemul energetic național de circa 40.000 UA, utilizarea reperelor și subansamblelor , comune și soluțiile tehnice noi introduse în construcție permit o reducere anuală a timpului de execuție echivalentă cu timpul în care s-ar putea realiza peste 150 de transformatoare de 630 kVA. Din punct de vedere tehnologic permite executarea operațiilor cu ajutorul unui număr foarte restrîns de dispozitive diferite. Pentru colectivul nostru de ingineri proiectând, tehnologi și tehnicieni constructori, elaborarea acestei serii de transformatoare a prilejuit maturizarea concepției constructive și tehnologice. In munca noastră, am simțit permanent sprijinul comuniștilor, al muncitorilor și tehnicienilor din producție care s-au preocupat pentru realizarea produselor proiectate la un înalt nivel calitativ, au manifestat interes deosebit față de soluțiile constructive noi introduse în fabricație și au venit chiar cu propuneri originale pentru îmbunătățirea unor repere sau simplificarea unor operații. Exemplu în acest sens pot fi dați tovarășii Dumitru Popescu, Ilie Barbu, fruntași în producție. Iulian Peter — maistru și alții. Maistrul Nuță Ion, a adus un aport considerabil in îmbunătățirea construcției transformatoarelor de 400 kVA la 35 kV. Cu citva timp în urmă am luat cunoștință din coloanele ziarului „înainte“, despre prețioasa inițiativă. Exigentă — măiestrie — calitate — pornită în cadrul întrecerii socialiste de către colectivele întreprinderilor constructoare de mașini și ale uzinelor de reparații. Și colectivul nostru de ingineri proiectanți a îmbrățișat cu multă satisfacție această inițiativă. Sub conducerea organizației de partid ne-am intensificat și mai mult eforturile in munca de proiectare pentru îmbunătățirea calității produselor la nivelul tehnicii mondiale. Colectivul de ingineri proiectanți își îndreaptă in prezent atenția spre elaborarea unor serii de transformatoare de mare putere, în scopul de a lichida neomogenitatea caracteristicilor tehnice și lipsa unei linii constructive unitare existente în această gamă de produse. Simultan, prin reproiectarea și realizarea unor transformatoare de mare putere de 4 MVA, 6,3 MVA, 25 MVA și 40 MVA, se experimentează unele soluții constructive originale in rea adaptării lor la noile serii vedede transformatoare. Spre a ridica munca de concepție pe o treaptă și mai superioară, colectivul nostru de ingineri a propus spre studiu conducerii uzinei mai multe măsuri cum ar fi : revizuirea studiului de vitru în cadrul serviciului tehnic în sensul organizării unei grupe de circui ?i a unor grupe de constructori ,specializate pe ansamble constructive; intensificarea muncii de cercetare științifică în colaborare cu laboratorul cerntral al uzinei și altele. MARIUS ȘARPE inginer proiectant în serviciul tehnic transformatoare, uzina „Electroputere" — Craiova la atelierele de zonă C.F.R. Craiova a fost instalat un strung nou „Caruse". In clișeu , șeful de partidă Ion Majină discutând cu Gh Gfenovici despre operația de strunjire a unui bandaj la rotile de vagoane. Xlie Reactivarea sondei a fost terminată primele flori ale primăverii își făceau apariția. In bătaia razelor calde ale soarelui de aprilie. Un troliu seroi transportabil înainta încet pe serpentinele magistralei care brăzdează pădurea, ocolind tacticos sondele structurii Billoni. După el — o baracă pe sanie și un cărucior cu scule. Acestea erau urmate de sondorii brigăzii de reparații capitale condusă de maistrul Pîrcălăbescu Alexandru, care se îndreptau spre sonda 58. Sonda se oprise de mult timp și intrase în fondul inactiv. „Și asta era o sondă bună — spuse sondorul șef — mă mir cum de s-a oi rit". Munca nu a fost de loc ușoară, dar și muncitorii acestei brigăzi erau harnici și pricepuți. încercările făcute pentru consolidarea nisipului, folosind în acest scop filtrul inelar cu nisip și parchet, nu au dat rezultate. Marșurile la paț continuau tot așa de bine noaptea, ca și ziua. Sondorii șefi, manipulind graficul cu iault simț de răspundere, roteau zi și noapte masa cu ajutorul căreia se frezau parchetul și filtrul fixate la puț; încet dar sigur, freza cobora mereu spre talpa sondei. Și momentul așteptat nu a întîrziat. Intr una din zile, indicatorul de greutate a marcat o creștere simțitoare a tensiunii din cablu ; apoi, freza a scăpat in gol, lucru pe care sondorul șef l-a anunțat celorlalți printr-un strigăt de bucurie. Cu același elan au continuat apoi operațiile de repunere a sondei în producție, de această dată la consolidarea stratului folosindu-se una din metodele cele mai avansate, consolidarea cu ajutorul nisipului presat in strat, metodă care s-a dovedit foarte eficace și se va folosi în curînd și la alte sonde. In felul acesta operațiile de reactivare a sondei au fost terminate cu succes. V. POPESCU coresp. ! ! * -**- ** KCIllsillE . Un nou succes al constructorilor Pe șantierul conductei de alimentare cu apă a orașului Craiova, muncitorii, inginerii și tehnicienii aparținînd întreprinderii nr. 6 construcții-montaj Craiova obțin în fiecare zi succese tot mai importante. Zilele acestea, harnicul colectiv care lucrează la turnarea rezervoarelor de mare capacitate a raportat un nou succes : terminarrea turnării pereților la primul rezervor de 5000 m.c. După întărirea betonului și , decofrarea cofrajelor, construcțtorii vor trece la precomprimare. La Baia de Aramă i se construiește un bloc de locuințe Așa după cum ne-a informat recent corespondentul nostru voluntar H. Cușma, la reședința raionului Baia de Aramă a început lucrarea de construcție a unui bloc cu opt apartamente, l care va fi dat în folosință în i jcursul acestui an. Noul bloc va fi utilat cu toate dependințele și va fi construit de către TRCL Oltenia. In prezent se lucrează la fundație. Concursuri pe tema: „Să ne cunoaștem \ meseria" \ Comitetul U.T.M. din cadrul [ a uzinei „Electroputere" Craiova a inițiat organizarea unor concursuri „Cine știe cîștigă" pe tema „Să ne cunoaștem meseria". Cîștigătorii concursurilor vor fi stimulați cu premii constînd din cărți, serviete, stilouri și alte obiecte. Seară literară . Comisia culturală a comitetului sindicatului de la Spitalul nr. 3 din Craiova a oferit bolnavilor din diferite secții și salaria i unor spitalului o interesantă , seară literară cu tema : „Maia f 1kovski - poet și operă". Seara literară a fost deosebit de interesantă și datorită ariilor de muzică pe motive din operele poetului, interpretate de către Mirela Racoceanu. M. BOTEZ, coresp. In loto, brigadierul Alexandru Dincă de la G.A.C. din Izbiceni, raionul Corabia, explică celor din brigada sa tehnica polenizării la lotul de hibridare a roșiilor. Alo ! Redacția ! Tovarăși, nu uitați că azi I iunie, e ziua mea ! — Știm. Regina a III-a e consacrată zilei voastre. (Foto: OF.ORUI; STOICA). Pe ogoarele regiunii ■ Tov. Ștefan Glăvan, corespondent voluntar, ne informează că la G.A.C. din Bechet, raionul Corabia, se lucrează de zor la întreținerea culturilor. După ce au terminat întreținerea culturilor de toamnă și prașilar la mai multe culturi prășitoare, colectiviștii din Bechet au trecut la efectuarea celei de-a doua praște pe 60 ha. cu floarea-soarelui și la efectuarea stropitului viei pe 200 ha. După cum ne informează tov. M. Postolache, și la G.A.C. din Balta, raionul Craiova, lucrările de întreținere a culturilor sunt in toi. De curind s-au terminat: prașila intii pe o suprafață de 192 ha. cu porumbrăritul sfeclei de zahăr pe o suprafață de 15 ha., cea de-a doua prășilă pe 20 ha. cu floarea-soarelui și pe 75 ha. cu fasole. La grădina de legume și zarzavaturi s-a instalat o pompă pentru irigare . Membrii gospodăriei colective din Frățila, raionul Oltetu, ne informează tov. Nicolae Sandu, se străduiesc să lichideze rămînerea in urmă la întreținerea culturilor. Pînă zilele trecute ei se aflau pe terminal cu prășitul Horii soarelui ce se întinde pe o suprafață de 260 ha. Printre brigăzile care se evidențiază la întreținerea culturilor se numără cele conduse de tovarășii: Petre Sandu, Ion Vecu și Constantin Sebastian. Scrisori cu conținut similar despre întreținerea culturilor am primit zilele acestea și de la corespondenții voluntari: Emanoil Cinteză din Săceli, raionul Gilort •; Nicolae Oprișan din Cordun, raionul Strehaia ; Ion Băloi de la G.A.S. Recea ; Minei Rouă din Oprișor, raionul Vințu Mare ; Augustin Jitianu din Rusănești, raionul Corabia. I. Preoteasa din Șopîrlița, raionul Balș; Dumitru Roșu din Albuiești, raionul Strehaia, Aurel Sirbu din Celei, raionul Corabia, Victor Porumbel din Bengești, raionul Gilort. Sesiunea sfatului popular al raionului Balș sprijinul continuei dezvoltări a ursufmbirii .De la corespondentul nostru N. IUperiui Recent a avut loc sesiunea sfatului popular al raionului Balș, consacrata adoptârii celor mai eficiente măsuri, menite să ducă la îndeplinirea sarcinilor ce decurg din holiturile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale și recentei sesiuni a Sfatului popular al regiunii Oltenia. La sesiunea sfatului popular al raionului Buș au participat deputați, președinți de gospodării colective, ingineri și tehnicieni agronomi, medici și tehnicieni veterinari, directori de C.A.S. și S.M.T., activiști de partid și de stat etc. Tocarașul Nicolae Cornea, primsecretar al comitetului raional Balș al P.M.R. a prezentat raportul privind însemnătatea deosebită a sesiunii estraordinare a Marii Adunări Naționale și sarcinile ce revin din hotărîrile acesteia pentru raionul Balș. S-a dat apoi citire deciziei comitetului executiv al sfatului popular raional cu privire la constituirea consiliului agricol al raionului Balș și a comitetului executiv al acestuia. Președintele consiliului agricol este inginerul agronom Ioana Iulian, iar vicepreședinți medicul veterinar Traian Frănoiu și inginerul agronom Gheorghe Jiplea Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat, precum și a planului de muncă al consiliului agricol raional, numeroși deputați și invitați au relevat importantele rezerve economico-naturale care există în raionul Balș pentru continua întărire economico-organizatorică a celor 36 de gospodarii colective și în general pentru dezvoltarea agriculturii. De pilda, Gheorghe Enache, directorul G.A.S. Iancu Jianu a în raionul Balș există largi arătat că posibilități pentru punerea in valoare a terenurilor slal productive și neproductive situate in pantă și supuse eroziunii solului, prin plantarea lor cu viță de vie și pomi. De asemenea, iov. M. Mitrea, inginer agronom, șeful secției viti pomicole a consiliului agricol raional a propus ca gospodăriile colective să fie mai temeinic ajutate în ceea ce privește minerea în valoare a terenurilor slab productive. Propuneri valoroase menite să ducă la punerea în valoare a condițiilor economico-naturale ale agriculturii raionului Balș au făcut și alți tovarăși printre care : Pop Liviu, profesor la Institutul agronomic ,Tudor Vladimirescu" din Craiova, ing. agr. Gheorghe Jiplea, Ștefan Radu de la G.A.C. din Voineasa, Mihai Pană directorul G.A.S. Șopîrlita și azii In planul de măsuri al consiliului agricol raional se prevede ca prin lucrări de defrișare a arboretelor de invazie, a viilor hibrize și a unor pășuni slab productive, prin lucrări de imbunătățiri funciare, pînă în anul 1965 suprafața arabilă a raionului să crească cu cel puțin 990 ha De asemenea, producția medie în hectar să ajungă în 1965 pe Întregul raion la 1800 kg. grîu, 2400 kg. porumb boabe, 25.000 kg. sfeclă de zahăr, 1600 kg. floarea-soarelui. Pînă în 1965 se vor planta 600 ha. cu vită din soiuri productive din care 80 ha. în acest an precum și 2700 ha. cu pomi din care 400 ha. tot în acest an. In cadrul lucrărilor sesiunii un număr de 33 tovarăși au fost distinși cu medalii pentru merite deosebite în munca pentru colectivizarea agriculturii și întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. Luind cuvîntul în încheierea lucrărilor sesiunii, tovarășul Ion Predescu, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Oltenia a subliniat însemnătatea deosebită a hotărîrilor istoricei sesiuni a Marii Adunări Naționale și a dat indicații prețioase pentru aplicarea lor in raionul Balș. Pregătiri în vederea stringerii recoltei de păioase O dată cu lucrările de întreținere a culturilor, mecanizatorii de la S.M.T. Birca, alături de membrii gospodăriilor colective pe care le deservesc se pregătesc intens pentru strîngerea recoltei de păioase din acest an. Fiecare brigadă își revizuiește și repară eventualele defecțiuni la combine, batoze și tractoare. In scurt timp, aceste lucrări vor fi terminate. Mecanizatorii din brigada permanentizată de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Gighera, sunt gata încă de pe acum pentru strîngerea recoltei de păioase. Cele cinci combine și două batoze sînt în stare de funcțiune și așteaptă ca la timpul potrivit să intre în lanurile de griu, orz și ovăz. Pînă atunci însă, tractoriștii folosesc tractoarele la lucrările de întreținere a culturilor prășitoare. D. PURCARESCU coresp. Tractoriști în întrecere Tractoriștii de la S.M.T. Plopșor muncesc cu spor la gospodăriile colective la care au fost repartizați. Ei se întrec pentru a da lucrări de calitate și a realiza planul înainte de termen. Printre aceștia se numără tractoriștii din brigada a 11-a condusă de Durlici Dumitru, care și-au realizat planul în procent de 137 la sută. De asemenea, brigada a VI-a condusă de Orban Nicolae și-a realizat planul în procent de 110 la sută. Printre tractoriștii care au luptat pentru obținerea acestor realizări se pot număra : Călin Eugen, care și-a îndeplinit planul în procent de 1 S1 la sută, Turcu Florea cu 161 la sută și Olaru Nicolae cu 118 la sută. ADRIANA BUSUIOCEANU coresp. OAMENI ȘI DEALURI - rupă ce Iași în urmă orașul cu La freamătul său industrial și parcurgi cîtiva kilometri pe șoseaua ce duce spre Hurezani, un drum de țară pornește la stingă conducind pe că ător la Bătrinești — una din comunele mari ale raionului Tg. Jiu. pitoresc așezată pe două coline. Străbați satul le ia un capăt la celălalt Mina omului gospodar se observă peste tot. Casele și ogrăzile strălucesc de curățenie. Pe timp, culturile sunt frumos dezvoltate. — Munca unită ne-a dat puteri nebănuite tovarășe — a ținut să spună Nicolae Avram, unul dintre cei mai destoinici colectiviști din Bălănești. Dealurile astea ce înconjoară comuna, pe cît statele de semețe pe atit de vitrege au fost cu oamenii. Mărăcinișurile, viroagele, pietrele spălate de pămint, au fost singurele „podoabe" pe care vitregiile naturii ni le-au lăsat. Zadarnic au încercat bunicii și părinții noștri să muncească aceste terenuri cu mijloace rudimentare și în condiții sociale de tristă amintire, pentru că seceta și mai ales torentele ce se formau din cauza ploilor repezi de vară ardeau firavele plante și furau stratul subțire de pămint de pe roca de piatră. Așa se face că, ani de-a rindul, aproape 1000 de hectare n-au adus nici un folos omului, răminind nemuncite. Acum însă, urmînd învățătura partidului și Hind uniți în gospodăria colectivă noi am început o luptă sistematică cu natura, obligind-o să ni se supună. Cadrele de specialiști, mașinile moderne pe care statul nostru democrat-popular ni le-a mis la indemiza ne sint de mare ajutor. Sub privirile atente ale inginerului agronom, puternicele tractoare desțelenesc pămintul, iar noi, colectiviștii, cumiinile noastre fertilizăm terenul, modelăm pămîntul, astupînd viroagele, amenajăm terase. Ce frumos ar să arate dealurile astea cind vor fi acoperite cu livezi de pomi, plaiuri de vii, pășuni și linele bogate în iarbă ! Și luind din mina inginerului agronom o coală mare de carton, acoperită de ciire scrise cu tuș negru, tovarășul Avram a intins-o pe masă. Să urmărim cîteva dintre aceste cifre. După Încheierea colectivizării agriculturii în comună, gospodăria colectivă ,,Victoria socialismului" poseda 1570 ha., din care numai 600 ha. puteau fi cultivate cu grîu, porumb, * * 1 floarea-soarelui, fasole etc., restul find nefolosite. Din această cauză, locuitorii comunei de la poalele munților n-au avut posibilitatea să dezvolte și alte sectoare de producție. In 1965 însă, cind planul acestor oameni gospodari va tot una cu realitatea, întreaga suprafață vag productivă. Valea și platourile vor H cultivate cu griu, porumb, fasole și soarea-soarelui, iar costișele pe care au crescut numai mărăcinișuri, vor fi imense livezi de pomi fructiferi și plaiuri de vii. La sfirșitul perioadei amintite, veniturile obținute de colectiviștii de aci vor ajunge la 16 milioane lei anual, iar in anii următori volumul acestora va crește și mai mult. — Să știți că planul acesta îndrăzneț pe care colectiviștii noștri l-au întocmit și aprobat, nu va rămîne numai pe hulie — spunea tovarășul Dumitru Bogza, inginerul agronom al gospodăriei. In toamna anului trecut și in primăvara aceasta, aproape 400 ha. au fost „vizitate" de colectiviști. Mărăcinișurile au fost defrișate, viroagele astupate, in locul lor opărind minunate terase in care au fost deja plantați peste cincizeci de mii meri, peri, nuci și caiși, iar alte o sută douăzeci și unu hectare au fost plantate cu viță de vie din soiuri nobile. Colectiviștii din Bălănești sunt oameni harnici. Cuvîntul lor este tot una cu fapta. E de ajuns să se pornească o inițiativă că toți ceilalți o susțin. Așa se propunerea comunistului face că, Vasile Vasiescu, președintele gospodăriei, privind dezvoltarea sectorului zootehnic — ramură de producție ce asigură o bună valorificare a minunatelor condiții naturale de care dispune gospodăria, — a fost primită cu bucurie, de către colectiviști. — Noi ne pricepem să creștem animale — a spus atunci Adrian Niculescu. Avem și condiții naturale suficiente. Cele cîteva sute hectare de pășuni și finețuri, vor asigura in mare parte hrana animalelor pe tot timpul anului. Mare atenție trebuie să acordăm mai ales creșterii vacilor de lapte și a oilor. De aceeași părere cu Adrian Niculescu au fost și alți colectiviști din Bălănești. Din fonduri proprii și mai ales cu credite de la stat ei au cumpărat multe vaci de lapte și oi al căror număr se ridică acum la cîteva sute. GH. FECIORU