Inainte, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5784-5810)

1963-10-01 / nr. 5784

CI_ IM PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA I ainIe ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL PAGINI 20 BANI MARȚI 1 OCTOMBRIE 1963 ANUL XX­­ NR. 57 SUCCES VI NSUL AN UNIVERSITAR! Centrul universitar din orașul Cra­iova este, așa după cum se știe, o măreață realizare a regimului nostru democrat-popular: înființarea în Cra­iova a Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu“ și după aceea a celui pedagogic, este împlinirea unei dorințe a maselor de oameni ai muncii de pe aceste meleaguri, formulată cu peste o sută de ani în urmă. Dar înfăptuirea acestei năzuințe n-a fost posibilă decit în anii cînd poporul nostru muncitor, condus de partid a luat, în focul revo­luției socialiste, puterea politică din mîna reprezentanților clasei avute. In fii care s-au scurs de la înfiin­țarea in Craiova a primului nucleu uni­versitar, institutele craiovene s-au dez­voltat continuu, afirmîndu-se în diferite probleme chiar pe plan republican. E semnificativ faptul că astăzi — 1 octom­­brie — vor începe un nou an de muncă asiduă la cursurile de zi, nu mai puțin de 1887 studenți, care vor învăța în cele șapte facultăți ale institutelor cra­­iovene de învățămint superior. In anul I, la Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu" au pășit astăzi 170 studenți la facultatea de Agricul­tură și 150 la Horticultura. O dată cu noul an universitar, Institutul peda­gogic de trei ani începe să pregătească și o generație de 113 studenți din rân­ul oamenilor muncii ocupați în pro­­esul de producție, prin cursul fără secvență, instituție și la Craiova, înce­­înd cu anul universitar 1963—1964. Ca și pînă acum, și în acest nou an universitar, studenții craioveni vor găsi îmbunătățite condițiile de învăță­­ură și de viață. Așa de pildă, tînărul Institut pedagogic de trei ani, ce pînă acum a dat doar două promoții de ab­solvenți însumind 424 profesori de dife­rite specialități, a primit de curînd pen­­t­uu lărgirea activității sale întreaga clă­­­dire pe care­ o ocupa Școala pedagogică din Ci­­ora, precum și însemnate fon­duri­­ destinate a fflebișării acesteia la nivelul cerințelor. Pentru a se introduce acestui local încălzire centrală, statul a alocat Institutului pedagogic suma de 1.000.000 lei. O altă sumă ce se ri­dică la 680.000 lei a fost destinată pro­curării de mobilier, aparaturii necesare celor 15 laboratoare și procurării de cărți pentru bibliotecă. Cele două cămine și cantina Insti­tutului pedagogic, construite in ultimii doi ani sunt în măsură să deservească aproape întregul efectiv de studenți. Statul a acordat burse în valoare de aproape 1.600.000 lei pentru studenții acestui institut. La fel se prezintă condițiile de viață și învățătură și la institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“, unde numai pentru amenajarea noilor laboratoare de viticultură și pomicultură s-au chel­­tuit 140.000 lei. Aci, în vederea înce­perii noului an universitar s-au dat în folosință încă două amfiteatre, fiecare cu cîte 180 de locuri. Fondul de practică agricolă pentru noul an universitar ne­cesar pregătirii viitorilor ingineri, re­prezintă suma de aproape 400.000 lei. Am înfățișat aci un scurt tablou al condițiilor în care începe noul an uni­versitar. Șirul înfăptuirilor noi de care se vor bucura cei care învață să devină specialiști folositori patriei noastre so­cialiste, ar mai putea fi continuat cu multe alte realizări, ce în aceeași mă­sură grăiesc cu convingere despre grija deosebită a organelor de partid și de stat în privința pregătirii și educării tinerei generații. Cei aproape 1900 de studenți ai cen­trului universitar Craiova, vor simți din plin această grijă ce li se acordă și cu siguranță că nu vor precupeți nici un efort pentru a răspunde cum se cuvine la tot ce s-a creat în folosul pregătirii lor. Ei vor porni hotărîți încă din prima zi de școală, să învețe cu sîrg disciplinele prevăzute, pentru pre­gătirea lor profesională la nivelul zile­lor noastre. Dar specialiștii pe care ii pregătește școala noastră nouă trebuie să devină ei înșiși și cetățeni destoinici ai patriei, capabili să contribuie cu­ mai direct și metodic la formarea conștiinței socia­liste a maselor. In această privință, organizațiile de partid și U. EM., aso­ciațiile studenților din cele două insti­tute cr"aiovene de învățămin! superior au de spus un cuvînt dovăntor și cu siguranță că vor izbuti să obțină succese superioare anilor ce s-au scurs. Lor le revine o muncă destul de ane­voioasă și de înaltă răspundere. Experiența anilor trecuți a dovedit însă posibilitatea înfăptuirii sarcinilor de natură educativă, în cele mai bune condiții. Iar condițiile noi ale aces­tui început de an universitar sunt o garanție a unor succese mult mai de seamă, pe care cu toții le dorim tînă­­rului nostru centru universitar! P. Jty — Valorificînd — rezervele interne . De la începutul acestui an, minerii Exploatării Rovînari au pus în valoare importante rezerve în în­trecerea socialistă pentru îndeplini­rea propriilor angajamente înainte de termen. Bilanțul întrecerii este edificator. In primele trei trimestre ale anului, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Rovinari, Schela și Baia de Fier au reușit să sporească productivita­tea muncii, au îmbunătățit randa­mentele în subteran, raportând că prevederile de plan la producția glo­bală au fost realizate cu patru zile mai devreme. El Organizarea mai bună a pro­ducției, ridicarea calificării profesi­onale și folosirea cit mai productivă a mașinilor, au făcut ca și colecti­vul de muncă de la Fabrica de con­fecții „Tudor Vladimirescu“ din o­rașul Tg. Jiu să realizeze prevede­rile de plan la producția globală și marfă, în primele trei trimestre ale anului, în proporție de 100,1 la sută. Făcînd o analiză și totodată o comparație a realizărilor actuale cu cele din perioada corespunzătoare anului 1962, rezultă că toți indica­torii de plan sînt considerabil spo­riți. il.OOO m. p. țesături peste plan Textiliștii de la IIS „Independen­ța“ Craiova au reușit ca pe primele 9 luni din acest an să obțină suc­cese de seamă în ceea ce privește sporirea productivității muncii, îm­bunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost. Folosind pe scară tot mai largă metodele înaintate de lucru, străduindu-se să aibă cu­ mai puține ore stagnate la mașinile și războaiele de țesut, a­­plicînd în viață o serie de măsuri tehnico-organizatorice eficiente, mun­citorii, inginerii și tehnicienii de aici în frunte cu comuniștii, au ra­portat încă de la data de 23 sep­­tembrie îndeplinirea planului la pro­ducția globală și marfă, inrregis­­trînd o creștere a productivității muncii de 1,4 la sută. Ca urmare a creșterii productivității muncii, des­coperirii și punerii în valoare de noi rezerve interne, s-au dat peste prevederile planului 11.000 m.p. țe­sături de cea mai bună calitate. Un aport deosebit l-au adus în această direcție colectivul secției fi­nisaj condus de maistrul Teodor Buciu, tovarășii Ana Ștefanovici,­­ Constantin Anghel, Gheorghița Sin­­i­guran, Constanța Șchiopu, Ecate­­­­­­rina Rugeanu și alții. A. P. 1______ _____ _______ _ Bucuria muncii împlinite Ați încercat vreodată sentimente profunde de bucurie? Suntem­ siguri că da. Aproape că nu există om care să nu fi trăit bucuria muncii. Mai cu seamă acum, cînd viața pulsează din plin la tot pasul, cînd în orice colț al regiunii noastre te întîlnești cu noul. Satisfacție înseamnă bucuria că ai reușit să rezolvi ceva prevăzut cu cîtva timp înainte, înseamnă că ți-ai îndeplinit planul de producție și că ai fost apreciat și felicitat pentru meritele tale. Rezultatele muncii împlinite sunt motive de bucurie pentru orice om al muncii. Din norii grei, plumburii veniți în­că de dimineață, deasupra satului continua să cadă o ploaie măruntă. Cu fiecare oră trecută, picăturile se înmulțeau. Pămîntul avid, sorbea ca un burete gram cu gram apa prove­nită din ploaie. Un milimetru, doi, trei... Și încet, încet, stratul solului udat se îngroșa. Mihai Patru zîmbește. E bucuros. La fel agronom și Florea Bereanu, inginerul al gospodăriei colective „Răscoala 1907" din Drăgotești, ra­ionul Balș. Vremea rea care se a­­bătuse peste sat, peste tarlale, avuse­se darul nu să-i necăjească, ci din contră să-i bucure. De ce ? Foarte simplu. Cu o zi înainte, mai precis în seara zilei de 27 septembrie a.c. brigada a IV-a condusă de comunis­tul Mihai Pătru terminase de însă­­mînțat cu grîu suprafața de 135 ha. Tot această brigadă mai executase însămînțări de toamnă pe 20 ha cu orz, pe 15 ha cu secară pentru boa­be și pe 8 ha cu secară masă­ verde. Este un succes ? Este. Au motive de satisfacție colectiviștii brigăzii amin­tite 1 An. Mi s-a părut mai vesel și mai bine dispus agronomul, tov. Flo­rea Bereanu, inginerul gospodăriei, în timp ce îmi vorbea despre cam­panie, despre lucrările executate, arăta cu mîna în direcția punctului „Izlaz" și în direcția tarlalei „nr. 41.“ „Vedeți, acolo am „culcat" ca pe un copil mic, griul din soiul nr. 301. Acolo i-am alcătuit un bun pat ger­minativ. Cînd apa provenită din ploaia aceasta își va da întîlnire cu bobul de grîu bine tratat, sunt sigur că se vor „săruta". Mecanizatorii bri­găzii a 19-a de la S.M.T. Zănoaga au trecut cu bine primele probe din actualul examen de toamnă. Marin Drăguceanu și alți tractoriști care au participat la pregătirea solului și la executarea semănăturilor, merită fe­licitări". Cu altă căldură vorbea inginerul agronom despre oameni, despre suc­cesele obținute de ei. Cu cu­ patos și cu cu­ lux de amănunte ne explica metoda sa de muncă la însămînțări. Satisfacția că reușise să cultive cu pă­­ioase în numai patru-cinci zile bune de lucru suprafața de 210 ha, se vădea pe figura lui. Și apoi ploaia căzută în c­rsul zilei de sîmbătă și dumini­că în cea mai mare parte a regiunii avusese și ea darul să contribuie la veselia oamenilor. — Tovarășe inginer, ce suprafață veți însămînța cu grî­i în această toamnă ? Ce soiuri veți folosi ? — 830 hectare. Sau mai bine zis 695 hectare, fiindacă așa cum știi, pe 135 ha noi am și însămînțat grîu, în actuala campanie de însămînțări vom sos­i cu precădere soiul nr. 301, de­oarece în condițiile economico-na­­turale ale gospodăriei noastre aces­ta s-a dovedit a fi cel mai corespun­zător. — Mai aveți suprafețe de teren pregătite pentru a continua cu s­­cos însămînțările ? — Avem. Cele 11 tractoare ale brigăzii a 19-a au funcționat bine, iar băieții de la volan au avut grijă să mai pregătească încă 300—400 hecta­re. Așa că, nici o grijă­ în adevăr, cînd ai rezultate bune, ai și motive de mîndrie. Te poți lău­da atunci cînd în situația operativă de la consiliul agricol raional figu­rez; primul la însămînțări în cadrul raionului. Te mîndrești mai mult cînd afli că din cele 700 hectare cîte au fost însămînțate cu păioase pînă acum pe întregul raion, 210 revin unității din care faci parte și în care muncește și brigada a IV-a pe care comunistul Mihai Pătru o conduce cu pricepere și competență. Și acum e la rînd pentru a exe­cuta însămînțări la timp și de ca­litate brigada a VI-a. Forțele meca­nice vor fi dirijate pe alte tarlale, a­­colo unde mecanizatorii brigăzii de tractoare și colectiviștii brigăzii con­dusă de Marin T. Gheorghe vor e­­fectua în continuare însămînțări. LUCIAN TRIȚA ■»/­*/—xr~»r-*r-*/ pr<­ce ție acum, toamna și-a pus am­­ci culorile și pregătirile ei BfC­je. Oamenii sunt parcă mai grăm­o­­ bat preocupați decit in zilele de vară. La grijile obișnuite s-au a­­dăugit altele. Gospodarii se pregă­tesc de pe acum cu tot ce le trebuie perrim iarnă. Și ce-i drept, multe ne mai trebuie pentru acest anotimp: conserve de legume și fructe, îmbră­căminte și încălțăminte bune și căl­duroase și multe altele. Lucrătorii din comerțul de stat s-au gîndit din vreme la toate, și ca do­vadă, putem găsi cu ușurință în ma­gazine toate mărfurile dorite. Pentru a ne convinge, să vizităm împreună citeva din magazinele cra­iovene. Cu ce să începem ? Cu ce do­riți dumneavoastră ! Poate doriți să ne oprim mai întii la magazinul cu autoservire ICRA de pe strada Al I. Cuza. Prima impresie ne-o fac vitrinele foarte frumos a­­ranjate. Exponatele — multe sorti­mente de conserve de legume și fruc­te te îmbie să vizitezi neapărat m­aga­zinul și să faci cumpărături, un ma­gazin, pe rafturi, o adevărată abun­dență de mărfuri care te pun chiar în încurcătură. Nu știi ce să alegi mai întii. Găsești aci de toate. Bulion, pastă de tomate și suc de roșii, ma­zăre, fasole verde, tocane și ciuri, toate ghive­con­servate in cele mai bune condiții. Să nu mai vorbim de multiplele sor­timente de dul­ciuri din fructe. „Avem mărfuri suficiente — ne informează o tâ­­nără lucrătoare, dar aici de clienți nu ne plingem. In ultimul timp vin­dem zilnic cîte 9—10 tone de conserve de le­gume și fructe“. Privind cu atenție rafturile, mereu pline, datorită gri­jii lucrătorilor de aci, vedem că și gospodinele care doresc să-și prepare în casă diferite conserve pentru iarnă găsesc tot ce le trebuie: oțet, lămii, foi de dan­s, piper etc. Dar să pornim mai departe. Doriți să vă cumpărați un pardesiu, o man­ta de ploaie sau poate chiar un pal­ton ? Le găsiți cu siguranță la maga­zinul „Elegant" de pe calea Lenin. Ca niciodată, în acest magazin au fost aduse din vreme cele mai cău­tate măriuri de sezon. Paltoane din stofă și urson, rochii în culori și mo­dele diferite pentru femei, balon­­zarde, sacouri, costume, pardesie și paltoane pentru bărbați etc. Pardesiile și paltoanele sunt foarte căutate în zilele acestea, atât la ra­ionul de confecții pentru femei cit și la cel de confecții pentru bărbați, (în foto nr. 1 — în fața raionului de confecții pentru femei) Fără să vrem, ascultăm și citeva din discuții, in majoritatea cazurilor, cumpărătorii își exprimă mulțumirea față de co­lectivele fabricilor de confecții, care în acest an au avut in vedere și mai mult gusturile și preferințele cumpă­rătorilor și s-au străduit să reali­zeze confecții de cea mai bună cali­tate. Dacă doriți o stolă sau un material pentru rochii, le găsim la magazin­ele de teșituri. Și aci se cunoaște că a venit toamna. La magazinul „Romar­­ta" de exemplu, se găsesc din abun­dență stole pentru paltoane din țesă­turi flanșate, țesături velur din lină pură în culori preferate de cumpără­toare în special. Și stolele pentru rochii se găsesc din abundență, pre­cum și broșeuri pentru plăpumi în diferite modele și desene, țe­sături pichetate de bumbac din­ fire line, diferite modele și desene, care se pretează foarte bine pentru sezonul actual. O noutalt in magazin o con­stituie noul articol —­urson­spicat pentru paltoane de femei care este foarte solicitat. Toamna a venit și în magazinele de încălțăminte. Vitrina magazinului nr. 37 de exemplu, informează cum­părătoarele că își pot cumpăra de aci ghete galoșate și îmblănite, pan­tofi pentru toamnă etc. De altfel, de la responsabila magazinului, tovară­șa Anișoara Bădău am aflat că pînă acum s-au vindut peste 1000 perechi de ghete galoșate și 500 perechi de ghete îmblănite. Acestea sunt de alt­fel mult solicitate în ultimele zile. Și la magazinul „Lumea copiilor“ se găsesc din abundență sortimente de încălțăminte de toamnă pentru copii. (In loto nr. 2 un aspect din maga­zin). Toamna a venit și în magazinele de tricotaje și lenjerie, atit pentru copii cit și pentru adulți. Aceasta o aflăm din vitrine și din rafturile magazine­lor zilnic încărcate de asemenea măr­furi. Totuși în acest domeniu mai sunt necesare unele măsuri în vede­rea asigurării unei mai bune aprovi­zionări cu diferite sortimente de tri­cotaje, ciorapi și lenjerie, în special mărimi mici. Asemenea măsuri ar fi necesare și în magazinele de mărunțișuri mercerie, unde nu întotdeauna cum­și părătorii găsesc ață și nasturi în cu­lorile preferate. Dacă și aceste mă­suri vor fi luate la vreme, aprovizi­onarea populației pentru iarnă va fi asigurată la timp și in bune condiții, IULIA PREDA T joamna ptin magazint Qistibil ca tineri poeți Intre 1 și 7 octombrie a.c. se organizează Săptămîna poe­ziei în cadrul căreia au loc multiple manifestări cultural-ar­­tistice, precum și întîlniri ale iu­bitorilor de poezie cu tineri po­eți. Cu prilejul acestui eveniment, în regiunea noastră se află un grup de poeți între care Radu Boureanu, Ioanichie Olteanu, Gelu Nauru, Constantin Nisi­­peanu, Ion Axan, Suzana Del­­ciu, Lina Dănciulescu, Marie Hi­noveanu și Petre Dragu, care vor avea întîlniri cu oamenii muncii din Balș, iubitori ai ver­sului, cu petroliști la Țicleni, se vor întreține apoi cu elevii din Tg. Jiu, cu membrii cercului li­terar din Tr. Severin și cu colec­tiviștii din Vînju Mare. In ziua de 7 octombrie, cu prilejul în­cheierii Săptămînii poeziei , po­eții de mai sus vor participa la o seară de poezie cu iubitorii de versuri din Craiova. In aceste zile, pe ogoarele gospodăriei agricole de stat Ro­­bânești, lucrătorii unității res­pective execută vnsămîntari de toamnă. Vă prezentăm în foto­grafia alăturată pe comunistul Nicolae Tănase, mecanizator în cadrul brigăzii nr. 1 gară, exe­­cutînd însâmînțarea orzului ma­să-verde. Pe ogoarele raionului Calafat In aceste zile, harnicii colectiv gricole socialiste de pe cuprinsul zile în vederea executării la timp a citeva zile în urmă, membrii gospo coltaseră porumbul pentru boabe de 26.700 ha. existente. O dată cu rec viștii eliberează și terenul pe care toamnă. Pînă acum s-au executat a cîte sînt planificate. Se reușise de grîu suprafața de 280 ha., cu secară secară masă verde aproape 100 ha. Dintre gospodăriile colective ca pentru boabe amintim pe cele din Hunia, Moțătei, Ghidici, Seaca de Fîntîna Banului, Vrata, Traian, Go­menea, că în gospodăriile colective tru boabe nu s-a recoltat decît de cultivate cu această plantă. Nici în lui în vederea începerii însămînțări Consiliile de conducere ale ce­lui ca în următoarele zile să ia rămînerii în urmă. iști și mecanizatori din unitățile a­­raionului Calafat își sporesc efortu­­lucrărilor agricole de toamnă. Cu dariilor colective din acest raion re­­pe suprafața de 23.536 ha. din cele citarea culturilor prășitoare, colecii­­mecanizatorii efectuează arături de râturi pe 20.413 din cele 30.618 ha. asemenea, să se însămînțeze cu boabe 120 ha., cu orz 60 ha., iar ca­re au terminat recoltatul porumbului Basarabi, Ciupercenii Noi, Maglavit, Cîmp, Piscu Nou, Tunarii Vechi, lenți și altele. Trebuie arătat de ase­­diu Dîrvari și Izîmșa porumbul pen­­te circa 60 la sută din suprafețele ceea ce privește pregătirea terenu­­lui nu s-a făcut prea mult. Ior două gospodării colective vor tre­­toate măsurile în vederea lichidării ION CURTEANU, coresp. ^recelteaza orezul Colectiviștii din Gi­­ghera, raionul Segar­­cea au o veche expe­riență în cultivarea o­­rezului. Dacă în anul 1955 ei nu însămîntase­­ră cu orez decît 50 hectare, apoi, cu fiecare an ce a trecut, supra­fața pe care a fost cul­tivat orezul s-a extins. în acest an, harnicii colectiviști îndrumați de consiliul de condu­cere al G.A.C., ascul­­tînd sfaturile ingineru­lui agronom, au culti­vat și întreținut în bu­ne condiții orezul pe suprafața de 150 ha. în perioada de­ vege­tație a acestei plante, colectiviștii s-au stră­duit să aplice culturii toate lucrările prevă­zute de știința­ agrico­lă. Așa se face, că orezul s-a dezvoltat normal. Zilele­ trecute, membrii gospodăriei colective „Grigtore Pre­oteasa" din comuna a­mintită, au trecut la re­coltarea or­zului. Co­lectiviștii sunt mulțu­miți de producția ob­ținută. La această impor­tantă lucrare agricolă s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii : Nicolae Lungu, Auri­ca Popescu, A. Pîrvu­­lescu, Gheorghe Vii­­daru­, Nelu Munteanu. C STAMIN coresp. Deschiderea Casei pionierilor din Craiova Câteva sute de pionieri din ora­șul Craiova au fost prezenți dumi­nică dimineața în sala cinemato­grafului „30 Decembrie“ din Cra­iova pentru a participa la deschi­derea festivă a activității Casei pio­nierilor pe noul an școlar. Direc­toarea Casei pionierilor, tovarășa Gabriela Popescu a vorbit des­pre rolul acestei instituții în e­ducarea pionierilor. Din partea ca­drelor didactice a luat cuvîntul prof. Gh. Gheorghișan, c­are con­duce cercul de radio și electroteh­nică. Tov. Gh. Berea a transmis pionierilor succes în activitatea de viitor, din partea Comitetului oră­șenesc UTMI Crai­ove In inch­eiere, cei prezent au vi­­zionat film­­ul artistic : „Prietenie in­­terzisă", Au terminat recoltatul porumbului Organizîndu-și bine munca, consi­liul de conducere al G.A.C. „23 Au­gust" din Rudari, raionul Băilești a raportat zilele trecute organelor de partid și de stat raionale că harnicii colectiviști din această unitate au terminat recoltarea porumbului pen­tru boabe. Concomitent cu muncile de recol­tare a porumbului pentru boabe, cu eliberarea terenului, mecanizatorii au efectuat arături în vederea în­­sâmînțărilor de toamnă. C. BĂLĂCI, coresp. „Vino mîine“­ ...a devenit o for­mulă de obișnuință și la unitatea nr. 4 a I.O.I.L. „Chimica au­mentala“. Afirmația are temei în mai mul­te fapte. Spațiul ne permite să relatam numai unul, tată­l. Cetățeanul Marin Se­­gărceanu din Craiova a dus la unitatea res­pectivă un costum de haine pentru vopsit. Aceasta s-a petrecut la 20 august. La pre­darea costumului, o­­mul a primit dovada nr. 1168. — Cînd pot veni să-l ridic ? — a întrebat cetățea­nul. — Pe 5 septembrie precis. Cînd lila calendarului arăta data indicată, s-a dus omul cu do­­vada și a cerut să i se elibereze costumul vopsit în culoarea cerută. — Veniți mîine , nu ni s-au adus de la laborator. — N-are nimic, vin și mîine. — Nu, mai bine pe 9 septem­brie să veniți... Calendarul și-a întors repede filele și, pe 9 septembrie, omul s-a prezentat din nou la unitate­a nr. 4. — Știți, am venit, așa cum m-ați aminat pentru astăzi. Caută prin rosturi responsabile unității. Veniți pe 12 luna asta (sep­tembrie). 12 septembrie. Se prezintă omul și întinde dovada: — Iar după costum. — N-a venit de la laborator Știți, mai bine duceți-vă acolo. S-a dus omul la laborator. — Am un costum la vopsit aici. Poftiți dovada. O fetișcană se uită, confruntă cu un registru și ii dă răspuns: — Mîine este gata. Pe 13 septembrie din nou s-a dus omul la unitate. — Costumul meu nu mai este gata ? — V-am­ spus: vă descurcați cu laboratorul. Din nou la laborator. — Costumul pentru care mă a­­minati ,de două săptămini este gata ? Drept pentru care, fară exp­lca­­ții, a primit invitație afară cu tra­gere de munecă în stradă, plus amenințări, minus costum. Să spună, și conducerea 7.0./.L. „Chi­mica alimentara", asta e compor­tare civilizată ? Asta e deservire „promptă", cum se scrie in re­clamă : I. B. POPESGU

Next