Inainte, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5784-5810)
1963-10-01 / nr. 5784
CI_ IM PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA I ainIe ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL PAGINI 20 BANI MARȚI 1 OCTOMBRIE 1963 ANUL XX NR. 57 SUCCES VI NSUL AN UNIVERSITAR! Centrul universitar din orașul Craiova este, așa după cum se știe, o măreață realizare a regimului nostru democrat-popular: înființarea în Craiova a Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu“ și după aceea a celui pedagogic, este împlinirea unei dorințe a maselor de oameni ai muncii de pe aceste meleaguri, formulată cu peste o sută de ani în urmă. Dar înfăptuirea acestei năzuințe n-a fost posibilă decit în anii cînd poporul nostru muncitor, condus de partid a luat, în focul revoluției socialiste, puterea politică din mîna reprezentanților clasei avute. In fii care s-au scurs de la înființarea in Craiova a primului nucleu universitar, institutele craiovene s-au dezvoltat continuu, afirmîndu-se în diferite probleme chiar pe plan republican. E semnificativ faptul că astăzi — 1 octombrie — vor începe un nou an de muncă asiduă la cursurile de zi, nu mai puțin de 1887 studenți, care vor învăța în cele șapte facultăți ale institutelor craiovene de învățămint superior. In anul I, la Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu" au pășit astăzi 170 studenți la facultatea de Agricultură și 150 la Horticultura. O dată cu noul an universitar, Institutul pedagogic de trei ani începe să pregătească și o generație de 113 studenți din rânul oamenilor muncii ocupați în proesul de producție, prin cursul fără secvență, instituție și la Craiova, înceînd cu anul universitar 1963—1964. Ca și pînă acum, și în acest nou an universitar, studenții craioveni vor găsi îmbunătățite condițiile de învățăură și de viață. Așa de pildă, tînărul Institut pedagogic de trei ani, ce pînă acum a dat doar două promoții de absolvenți însumind 424 profesori de diferite specialități, a primit de curînd pentuu lărgirea activității sale întreaga clădire pe care o ocupa Școala pedagogică din Ciora, precum și însemnate fonduri destinate a fflebișării acesteia la nivelul cerințelor. Pentru a se introduce acestui local încălzire centrală, statul a alocat Institutului pedagogic suma de 1.000.000 lei. O altă sumă ce se ridică la 680.000 lei a fost destinată procurării de mobilier, aparaturii necesare celor 15 laboratoare și procurării de cărți pentru bibliotecă. Cele două cămine și cantina Institutului pedagogic, construite in ultimii doi ani sunt în măsură să deservească aproape întregul efectiv de studenți. Statul a acordat burse în valoare de aproape 1.600.000 lei pentru studenții acestui institut. La fel se prezintă condițiile de viață și învățătură și la institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“, unde numai pentru amenajarea noilor laboratoare de viticultură și pomicultură s-au cheltuit 140.000 lei. Aci, în vederea începerii noului an universitar s-au dat în folosință încă două amfiteatre, fiecare cu cîte 180 de locuri. Fondul de practică agricolă pentru noul an universitar necesar pregătirii viitorilor ingineri, reprezintă suma de aproape 400.000 lei. Am înfățișat aci un scurt tablou al condițiilor în care începe noul an universitar. Șirul înfăptuirilor noi de care se vor bucura cei care învață să devină specialiști folositori patriei noastre socialiste, ar mai putea fi continuat cu multe alte realizări, ce în aceeași măsură grăiesc cu convingere despre grija deosebită a organelor de partid și de stat în privința pregătirii și educării tinerei generații. Cei aproape 1900 de studenți ai centrului universitar Craiova, vor simți din plin această grijă ce li se acordă și cu siguranță că nu vor precupeți nici un efort pentru a răspunde cum se cuvine la tot ce s-a creat în folosul pregătirii lor. Ei vor porni hotărîți încă din prima zi de școală, să învețe cu sîrg disciplinele prevăzute, pentru pregătirea lor profesională la nivelul zilelor noastre. Dar specialiștii pe care ii pregătește școala noastră nouă trebuie să devină ei înșiși și cetățeni destoinici ai patriei, capabili să contribuie cu mai direct și metodic la formarea conștiinței socialiste a maselor. In această privință, organizațiile de partid și U. EM., asociațiile studenților din cele două institute cr"aiovene de învățămin! superior au de spus un cuvînt dovăntor și cu siguranță că vor izbuti să obțină succese superioare anilor ce s-au scurs. Lor le revine o muncă destul de anevoioasă și de înaltă răspundere. Experiența anilor trecuți a dovedit însă posibilitatea înfăptuirii sarcinilor de natură educativă, în cele mai bune condiții. Iar condițiile noi ale acestui început de an universitar sunt o garanție a unor succese mult mai de seamă, pe care cu toții le dorim tînărului nostru centru universitar! P. Jty — Valorificînd — rezervele interne . De la începutul acestui an, minerii Exploatării Rovînari au pus în valoare importante rezerve în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea propriilor angajamente înainte de termen. Bilanțul întrecerii este edificator. In primele trei trimestre ale anului, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Rovinari, Schela și Baia de Fier au reușit să sporească productivitatea muncii, au îmbunătățit randamentele în subteran, raportând că prevederile de plan la producția globală au fost realizate cu patru zile mai devreme. El Organizarea mai bună a producției, ridicarea calificării profesionale și folosirea cit mai productivă a mașinilor, au făcut ca și colectivul de muncă de la Fabrica de confecții „Tudor Vladimirescu“ din orașul Tg. Jiu să realizeze prevederile de plan la producția globală și marfă, în primele trei trimestre ale anului, în proporție de 100,1 la sută. Făcînd o analiză și totodată o comparație a realizărilor actuale cu cele din perioada corespunzătoare anului 1962, rezultă că toți indicatorii de plan sînt considerabil sporiți. il.OOO m. p. țesături peste plan Textiliștii de la IIS „Independența“ Craiova au reușit ca pe primele 9 luni din acest an să obțină succese de seamă în ceea ce privește sporirea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost. Folosind pe scară tot mai largă metodele înaintate de lucru, străduindu-se să aibă cu mai puține ore stagnate la mașinile și războaiele de țesut, aplicînd în viață o serie de măsuri tehnico-organizatorice eficiente, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici în frunte cu comuniștii, au raportat încă de la data de 23 septembrie îndeplinirea planului la producția globală și marfă, inrregistrînd o creștere a productivității muncii de 1,4 la sută. Ca urmare a creșterii productivității muncii, descoperirii și punerii în valoare de noi rezerve interne, s-au dat peste prevederile planului 11.000 m.p. țesături de cea mai bună calitate. Un aport deosebit l-au adus în această direcție colectivul secției finisaj condus de maistrul Teodor Buciu, tovarășii Ana Ștefanovici, Constantin Anghel, Gheorghița Siniguran, Constanța Șchiopu, Ecaterina Rugeanu și alții. A. P. 1______ _____ _______ _ Bucuria muncii împlinite Ați încercat vreodată sentimente profunde de bucurie? Suntem siguri că da. Aproape că nu există om care să nu fi trăit bucuria muncii. Mai cu seamă acum, cînd viața pulsează din plin la tot pasul, cînd în orice colț al regiunii noastre te întîlnești cu noul. Satisfacție înseamnă bucuria că ai reușit să rezolvi ceva prevăzut cu cîtva timp înainte, înseamnă că ți-ai îndeplinit planul de producție și că ai fost apreciat și felicitat pentru meritele tale. Rezultatele muncii împlinite sunt motive de bucurie pentru orice om al muncii. Din norii grei, plumburii veniți încă de dimineață, deasupra satului continua să cadă o ploaie măruntă. Cu fiecare oră trecută, picăturile se înmulțeau. Pămîntul avid, sorbea ca un burete gram cu gram apa provenită din ploaie. Un milimetru, doi, trei... Și încet, încet, stratul solului udat se îngroșa. Mihai Patru zîmbește. E bucuros. La fel agronom și Florea Bereanu, inginerul al gospodăriei colective „Răscoala 1907" din Drăgotești, raionul Balș. Vremea rea care se abătuse peste sat, peste tarlale, avusese darul nu să-i necăjească, ci din contră să-i bucure. De ce ? Foarte simplu. Cu o zi înainte, mai precis în seara zilei de 27 septembrie a.c. brigada a IV-a condusă de comunistul Mihai Pătru terminase de însămînțat cu grîu suprafața de 135 ha. Tot această brigadă mai executase însămînțări de toamnă pe 20 ha cu orz, pe 15 ha cu secară pentru boabe și pe 8 ha cu secară masă verde. Este un succes ? Este. Au motive de satisfacție colectiviștii brigăzii amintite 1 An. Mi s-a părut mai vesel și mai bine dispus agronomul, tov. Florea Bereanu, inginerul gospodăriei, în timp ce îmi vorbea despre campanie, despre lucrările executate, arăta cu mîna în direcția punctului „Izlaz" și în direcția tarlalei „nr. 41.“ „Vedeți, acolo am „culcat" ca pe un copil mic, griul din soiul nr. 301. Acolo i-am alcătuit un bun pat germinativ. Cînd apa provenită din ploaia aceasta își va da întîlnire cu bobul de grîu bine tratat, sunt sigur că se vor „săruta". Mecanizatorii brigăzii a 19-a de la S.M.T. Zănoaga au trecut cu bine primele probe din actualul examen de toamnă. Marin Drăguceanu și alți tractoriști care au participat la pregătirea solului și la executarea semănăturilor, merită felicitări". Cu altă căldură vorbea inginerul agronom despre oameni, despre succesele obținute de ei. Cu cu patos și cu cu lux de amănunte ne explica metoda sa de muncă la însămînțări. Satisfacția că reușise să cultive cu păioase în numai patru-cinci zile bune de lucru suprafața de 210 ha, se vădea pe figura lui. Și apoi ploaia căzută în crsul zilei de sîmbătă și duminică în cea mai mare parte a regiunii avusese și ea darul să contribuie la veselia oamenilor. — Tovarășe inginer, ce suprafață veți însămînța cu grîi în această toamnă ? Ce soiuri veți folosi ? — 830 hectare. Sau mai bine zis 695 hectare, fiindacă așa cum știi, pe 135 ha noi am și însămînțat grîu, în actuala campanie de însămînțări vom sosi cu precădere soiul nr. 301, deoarece în condițiile economico-naturale ale gospodăriei noastre acesta s-a dovedit a fi cel mai corespunzător. — Mai aveți suprafețe de teren pregătite pentru a continua cu scos însămînțările ? — Avem. Cele 11 tractoare ale brigăzii a 19-a au funcționat bine, iar băieții de la volan au avut grijă să mai pregătească încă 300—400 hectare. Așa că, nici o grijă în adevăr, cînd ai rezultate bune, ai și motive de mîndrie. Te poți lăuda atunci cînd în situația operativă de la consiliul agricol raional figurez; primul la însămînțări în cadrul raionului. Te mîndrești mai mult cînd afli că din cele 700 hectare cîte au fost însămînțate cu păioase pînă acum pe întregul raion, 210 revin unității din care faci parte și în care muncește și brigada a IV-a pe care comunistul Mihai Pătru o conduce cu pricepere și competență. Și acum e la rînd pentru a executa însămînțări la timp și de calitate brigada a VI-a. Forțele mecanice vor fi dirijate pe alte tarlale, acolo unde mecanizatorii brigăzii de tractoare și colectiviștii brigăzii condusă de Marin T. Gheorghe vor efectua în continuare însămînțări. LUCIAN TRIȚA ■»/*/—xr~»r-*r-*/ pr<ce ție acum, toamna și-a pus amci culorile și pregătirile ei BfCje. Oamenii sunt parcă mai grămo bat preocupați decit in zilele de vară. La grijile obișnuite s-au adăugit altele. Gospodarii se pregătesc de pe acum cu tot ce le trebuie perrim iarnă. Și ce-i drept, multe ne mai trebuie pentru acest anotimp: conserve de legume și fructe, îmbrăcăminte și încălțăminte bune și călduroase și multe altele. Lucrătorii din comerțul de stat s-au gîndit din vreme la toate, și ca dovadă, putem găsi cu ușurință în magazine toate mărfurile dorite. Pentru a ne convinge, să vizităm împreună citeva din magazinele craiovene. Cu ce să începem ? Cu ce doriți dumneavoastră ! Poate doriți să ne oprim mai întii la magazinul cu autoservire ICRA de pe strada Al I. Cuza. Prima impresie ne-o fac vitrinele foarte frumos aranjate. Exponatele — multe sortimente de conserve de legume și fructe te îmbie să vizitezi neapărat magazinul și să faci cumpărături, un magazin, pe rafturi, o adevărată abundență de mărfuri care te pun chiar în încurcătură. Nu știi ce să alegi mai întii. Găsești aci de toate. Bulion, pastă de tomate și suc de roșii, mazăre, fasole verde, tocane și ciuri, toate ghiveconservate in cele mai bune condiții. Să nu mai vorbim de multiplele sortimente de dulciuri din fructe. „Avem mărfuri suficiente — ne informează o tânără lucrătoare, dar aici de clienți nu ne plingem. In ultimul timp vindem zilnic cîte 9—10 tone de conserve de legume și fructe“. Privind cu atenție rafturile, mereu pline, datorită grijii lucrătorilor de aci, vedem că și gospodinele care doresc să-și prepare în casă diferite conserve pentru iarnă găsesc tot ce le trebuie: oțet, lămii, foi de dans, piper etc. Dar să pornim mai departe. Doriți să vă cumpărați un pardesiu, o manta de ploaie sau poate chiar un palton ? Le găsiți cu siguranță la magazinul „Elegant" de pe calea Lenin. Ca niciodată, în acest magazin au fost aduse din vreme cele mai căutate măriuri de sezon. Paltoane din stofă și urson, rochii în culori și modele diferite pentru femei, balonzarde, sacouri, costume, pardesie și paltoane pentru bărbați etc. Pardesiile și paltoanele sunt foarte căutate în zilele acestea, atât la raionul de confecții pentru femei cit și la cel de confecții pentru bărbați, (în foto nr. 1 — în fața raionului de confecții pentru femei) Fără să vrem, ascultăm și citeva din discuții, in majoritatea cazurilor, cumpărătorii își exprimă mulțumirea față de colectivele fabricilor de confecții, care în acest an au avut in vedere și mai mult gusturile și preferințele cumpărătorilor și s-au străduit să realizeze confecții de cea mai bună calitate. Dacă doriți o stolă sau un material pentru rochii, le găsim la magazinele de teșituri. Și aci se cunoaște că a venit toamna. La magazinul „Romarta" de exemplu, se găsesc din abundență stole pentru paltoane din țesături flanșate, țesături velur din lină pură în culori preferate de cumpărătoare în special. Și stolele pentru rochii se găsesc din abundență, precum și broșeuri pentru plăpumi în diferite modele și desene, țesături pichetate de bumbac din fire line, diferite modele și desene, care se pretează foarte bine pentru sezonul actual. O noutalt in magazin o constituie noul articol —ursonspicat pentru paltoane de femei care este foarte solicitat. Toamna a venit și în magazinele de încălțăminte. Vitrina magazinului nr. 37 de exemplu, informează cumpărătoarele că își pot cumpăra de aci ghete galoșate și îmblănite, pantofi pentru toamnă etc. De altfel, de la responsabila magazinului, tovarășa Anișoara Bădău am aflat că pînă acum s-au vindut peste 1000 perechi de ghete galoșate și 500 perechi de ghete îmblănite. Acestea sunt de altfel mult solicitate în ultimele zile. Și la magazinul „Lumea copiilor“ se găsesc din abundență sortimente de încălțăminte de toamnă pentru copii. (In loto nr. 2 un aspect din magazin). Toamna a venit și în magazinele de tricotaje și lenjerie, atit pentru copii cit și pentru adulți. Aceasta o aflăm din vitrine și din rafturile magazinelor zilnic încărcate de asemenea mărfuri. Totuși în acest domeniu mai sunt necesare unele măsuri în vederea asigurării unei mai bune aprovizionări cu diferite sortimente de tricotaje, ciorapi și lenjerie, în special mărimi mici. Asemenea măsuri ar fi necesare și în magazinele de mărunțișuri mercerie, unde nu întotdeauna cumși părătorii găsesc ață și nasturi în culorile preferate. Dacă și aceste măsuri vor fi luate la vreme, aprovizionarea populației pentru iarnă va fi asigurată la timp și in bune condiții, IULIA PREDA T joamna ptin magazint Qistibil ca tineri poeți Intre 1 și 7 octombrie a.c. se organizează Săptămîna poeziei în cadrul căreia au loc multiple manifestări cultural-artistice, precum și întîlniri ale iubitorilor de poezie cu tineri poeți. Cu prilejul acestui eveniment, în regiunea noastră se află un grup de poeți între care Radu Boureanu, Ioanichie Olteanu, Gelu Nauru, Constantin Nisipeanu, Ion Axan, Suzana Delciu, Lina Dănciulescu, Marie Hinoveanu și Petre Dragu, care vor avea întîlniri cu oamenii muncii din Balș, iubitori ai versului, cu petroliști la Țicleni, se vor întreține apoi cu elevii din Tg. Jiu, cu membrii cercului literar din Tr. Severin și cu colectiviștii din Vînju Mare. In ziua de 7 octombrie, cu prilejul încheierii Săptămînii poeziei , poeții de mai sus vor participa la o seară de poezie cu iubitorii de versuri din Craiova. In aceste zile, pe ogoarele gospodăriei agricole de stat Robânești, lucrătorii unității respective execută vnsămîntari de toamnă. Vă prezentăm în fotografia alăturată pe comunistul Nicolae Tănase, mecanizator în cadrul brigăzii nr. 1 gară, executînd însâmînțarea orzului masă-verde. Pe ogoarele raionului Calafat In aceste zile, harnicii colectiv gricole socialiste de pe cuprinsul zile în vederea executării la timp a citeva zile în urmă, membrii gospo coltaseră porumbul pentru boabe de 26.700 ha. existente. O dată cu rec viștii eliberează și terenul pe care toamnă. Pînă acum s-au executat a cîte sînt planificate. Se reușise de grîu suprafața de 280 ha., cu secară secară masă verde aproape 100 ha. Dintre gospodăriile colective ca pentru boabe amintim pe cele din Hunia, Moțătei, Ghidici, Seaca de Fîntîna Banului, Vrata, Traian, Gomenea, că în gospodăriile colective tru boabe nu s-a recoltat decît de cultivate cu această plantă. Nici în lui în vederea începerii însămînțări Consiliile de conducere ale celui ca în următoarele zile să ia rămînerii în urmă. iști și mecanizatori din unitățile araionului Calafat își sporesc efortulucrărilor agricole de toamnă. Cu dariilor colective din acest raion repe suprafața de 23.536 ha. din cele citarea culturilor prășitoare, coleciimecanizatorii efectuează arături de râturi pe 20.413 din cele 30.618 ha. asemenea, să se însămînțeze cu boabe 120 ha., cu orz 60 ha., iar care au terminat recoltatul porumbului Basarabi, Ciupercenii Noi, Maglavit, Cîmp, Piscu Nou, Tunarii Vechi, lenți și altele. Trebuie arătat de asediu Dîrvari și Izîmșa porumbul pente circa 60 la sută din suprafețele ceea ce privește pregătirea terenului nu s-a făcut prea mult. Ior două gospodării colective vor tretoate măsurile în vederea lichidării ION CURTEANU, coresp. ^recelteaza orezul Colectiviștii din Gighera, raionul Segarcea au o veche experiență în cultivarea orezului. Dacă în anul 1955 ei nu însămîntaseră cu orez decît 50 hectare, apoi, cu fiecare an ce a trecut, suprafața pe care a fost cultivat orezul s-a extins. în acest an, harnicii colectiviști îndrumați de consiliul de conducere al G.A.C., ascultînd sfaturile inginerului agronom, au cultivat și întreținut în bune condiții orezul pe suprafața de 150 ha. în perioada de vegetație a acestei plante, colectiviștii s-au străduit să aplice culturii toate lucrările prevăzute de știința agricolă. Așa se face, că orezul s-a dezvoltat normal. Zilele trecute, membrii gospodăriei colective „Grigtore Preoteasa" din comuna amintită, au trecut la recoltarea orzului. Colectiviștii sunt mulțumiți de producția obținută. La această importantă lucrare agricolă s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii : Nicolae Lungu, Aurica Popescu, A. Pîrvulescu, Gheorghe Viidaru, Nelu Munteanu. C STAMIN coresp. Deschiderea Casei pionierilor din Craiova Câteva sute de pionieri din orașul Craiova au fost prezenți duminică dimineața în sala cinematografului „30 Decembrie“ din Craiova pentru a participa la deschiderea festivă a activității Casei pionierilor pe noul an școlar. Directoarea Casei pionierilor, tovarășa Gabriela Popescu a vorbit despre rolul acestei instituții în educarea pionierilor. Din partea cadrelor didactice a luat cuvîntul prof. Gh. Gheorghișan, care conduce cercul de radio și electrotehnică. Tov. Gh. Berea a transmis pionierilor succes în activitatea de viitor, din partea Comitetului orășenesc UTMI Craiove In incheiere, cei prezent au vizionat filmul artistic : „Prietenie interzisă", Au terminat recoltatul porumbului Organizîndu-și bine munca, consiliul de conducere al G.A.C. „23 August" din Rudari, raionul Băilești a raportat zilele trecute organelor de partid și de stat raionale că harnicii colectiviști din această unitate au terminat recoltarea porumbului pentru boabe. Concomitent cu muncile de recoltare a porumbului pentru boabe, cu eliberarea terenului, mecanizatorii au efectuat arături în vederea însâmînțărilor de toamnă. C. BĂLĂCI, coresp. „Vino mîine“ ...a devenit o formulă de obișnuință și la unitatea nr. 4 a I.O.I.L. „Chimica aumentala“. Afirmația are temei în mai multe fapte. Spațiul ne permite să relatam numai unul, tatăl. Cetățeanul Marin Segărceanu din Craiova a dus la unitatea respectivă un costum de haine pentru vopsit. Aceasta s-a petrecut la 20 august. La predarea costumului, omul a primit dovada nr. 1168. — Cînd pot veni să-l ridic ? — a întrebat cetățeanul. — Pe 5 septembrie precis. Cînd lila calendarului arăta data indicată, s-a dus omul cu dovada și a cerut să i se elibereze costumul vopsit în culoarea cerută. — Veniți mîine , nu ni s-au adus de la laborator. — N-are nimic, vin și mîine. — Nu, mai bine pe 9 septembrie să veniți... Calendarul și-a întors repede filele și, pe 9 septembrie, omul s-a prezentat din nou la unitatea nr. 4. — Știți, am venit, așa cum m-ați aminat pentru astăzi. Caută prin rosturi responsabile unității. Veniți pe 12 luna asta (septembrie). 12 septembrie. Se prezintă omul și întinde dovada: — Iar după costum. — N-a venit de la laborator Știți, mai bine duceți-vă acolo. S-a dus omul la laborator. — Am un costum la vopsit aici. Poftiți dovada. O fetișcană se uită, confruntă cu un registru și ii dă răspuns: — Mîine este gata. Pe 13 septembrie din nou s-a dus omul la unitate. — Costumul meu nu mai este gata ? — V-am spus: vă descurcați cu laboratorul. Din nou la laborator. — Costumul pentru care mă aminati ,de două săptămini este gata ? Drept pentru care, fară explcații, a primit invitație afară cu tragere de munecă în stradă, plus amenințări, minus costum. Să spună, și conducerea 7.0./.L. „Chimica alimentara", asta e comportare civilizată ? Asta e deservire „promptă", cum se scrie in reclamă : I. B. POPESGU