Inainte, martie 1964 (Anul 21, nr. 5914-5939)
1964-03-01 / nr. 5914
ANUL XXI - NII. 5914 Echipa condusă de tov. Corlan Grigore din cadrul atelierului de reparații motoare Diesel, UTART Tg. Jiu se bucură de multă apreciere pentru lucrările de bună calitate ce le execută. In foto : membrii echipei efectuînd o ultimă verificare la un motor, care urmează a fi trimis la sonde. Foto : I. TESCOVEANU Succesele minerilor Muncind cu elan, dind dovadă de inițiativă în întrecere, minerii de la Baia de Fier obțin succese de seamă. Ca urmare, planul de producție pe luna februarie în cadrul secției flotație a fost îndeplinit înainte de termen. Această realizare a fost posibilă datorită introducerii de noi utilaje de producție printre care : moara cu ciocane și moara cu bile din treapta a doua de măcinare. In mod deosebit s-au evidențiat comuniștii Ion Robulescu, Gheorghe Grosu, Ioana Vuia, Niculina Ungureanu și alții. Rezultate tot atît de bune au obținut și minerii de la Cătălina. Și ei au realizat planul lunar de producție înainte de termen. Organizarea locurilor de muncă, introducerea armăturilor metalice în locul armăturilor din lemn, au permis creșterea productivității muncii și deci realizarea planului înainte de termen precum și o economie de 22 mc lemn de mină pe mia de tone de grafit Comuniștii Papuc Pantelimon, Ion Dungă, Aurel Ungă, Gheorghe Brunescu și alții au dovedit multă inițiativă în întrecere. Munca pentru realizarea planului de producție înainte de termen a fost însoțită de o preocupare crescîndă pentru îmbunătățirea calității. Ca urmare, concentrația în carbon a grafitului a crescut cu 5,2 la sută față de prevederile planului. M. POTOCEAN, coresp. 4 PAGINI 20 BANI DUMINICA 1 MARTIE 1964 In vederea lucrărilor de primăvară Membrii gospodăriei colective „1 Mai" din comuna Bulzești, raionul Oltețu, fac intense pregătiri în vederea lucrărilor de primăvară. La cele trei centre de reparat, pînă în prezent s-au reparat mai mult de 80 la sută din uneltele agricole ale gospodăriei colective, de la vederea plantărilor pomi s-a procurat materialul săditor. Acum, gospodăria colectivă este gata să înceapă plantările pomilor fructiferi. Pe terenul ce urmează a fi plantat cu viță de vie, în aceste zile se lucrează intens pentru amenajarea teraselor. MARIN GH. MARIN, coresp. In interiorul ziarului ! — Literatură și artă (pag. 2-a). — Agitatorii — bine pregătiți. (pag. 3-a). — Spre noi înfăptuiri gospodărești. (pag a). — întrece : —odnică la depozitul forestier ?reajba. (pag. 3-a). — Transportă gunoi de grajd la cîmp. (pag. 3-a). — Răsfoind poșta săptămînii. (pag. 3-a). 4 Pentru obținerea legumelor timpurii Colectiviștii din comuna Cioroiași, raionul Băilești s-au convins din propria experiență că grădina de legume este un izvor nesecat de venituri. Și pentru ca veniturile ce și-au propus să se realizeze în acest an să fie mai mari, grădinarii gospodăriei care au hotărît să producă legume timpurii. In acest scop, pînă acum grădinarii au amenajat răsadnițele pe o suprafață de 1000 mp. Grădinarii au însămînțat pînă acum 600 mp cu roșii timpurii, 130 mp cu ardei gras, 100 mp cu varză timpurie, iar în aceste zile au început a instala la paturi calde ghivecele nutritive care au semănat castraîn veți timpurii. La aceste lucrări s-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Sergea Buldur, Petre Dascălu, Radu Coarna, Gheorghe Păsat și alții. CAȘMIR GHEORGHE, coresp. Ani de viață nouă In curînd se împlinesc 15 ani de la istoricul document al partidului — Rezoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949. Aniversarea acestui eveniment de mare însemnătate istorică, este întîmpinată de colectiviștii din comuna Cioroiu, raionul Caracal, cu noi și însemnate realizări. Făcînd un bilanț al realizărilor obținute în anii de viață nouă, colectiviștii din Cioroiu sînt mîndri să constate că viața lor a devenit cu totul alta. înfățișarea comunei s-a schimbat. Numai în ultimii trei ani au fost construite cîteva zeci de case noi acoperite cu țiglă, spațioase și luminoase. Prin muncă patriotică oamenii din comuna Cioroiu au realizat construcții socialculturale, iar în prezent se ridică din temelii un nou local pentru școala de 8 ani. De cînd sînt colectiviști, cetățenii din comuna Cioroiu au învățat să muncească mai bine, mai temeinic pentru a obține recolte tot mai mari. Anul trecut, de pildă, producția de porumb realizată a fost de 3600 kg la hectar. Ca urmare a sporirii producțiilor, și nivelul de trai al colectiviștilor a crescut. Marin Nicolăiță, pentru cele 445 zile-muncă efectuate cu soția la gospodăria colectivă, a primit aproape 2000 kg porumb, mai mult de 1000 kg grîu, 83 kg de cartofi, 83 kg ceapă, 200 kg varză, 600 de snopi de coceni pentru hrana animalelor și multe alte produse. De altfel, în fiecare an, colectivistul Marin Nicolăiță se situează printre colectiviștii fruntași. Și colectiviști fruntași sunt numeroși la Cioroiu. Așa se explică faptul că in 1962, Marin Nicolăiță și-a construit casă nouă cu cinci camere, iar în toamna anului trecut și-a cumpărat mobilă nouă. De viața nouă se bucură din plin și ceilalți colectiviști printre care Alexandru Grigore, Gheorghe Pescaru, Aristide Roșea, Rafail Ilinca și mulți alții. Toți aduc mulțumiri partidului pentru că i-a îndrumat și i-a învățat să-și făurească viața nouă, îmbelșugată în gospodăria colectivă. VICTOR CORDELEANU, coresp. ■9 ° ta A 22-a LECȚIE Invățămîntul agrozootehnic de masă cu durata de trei ani se desfășoară cu succes în comuna Pîrșcoveni din raionul Balș. Zilele trecute, cursanții au ascultat cea de-a 22-a lecție, în perioada de la începutul cursurilor și pînă acum, au avut loc și 11 lecții practice. In cadrul acestor secții, colectiviștii au efectuat lucrări privind modul de fertilizare a solului. Cursanții de la cercul de legmnicultură au efectuat lucrări de amenajare a răsadnițelor, semănatul în răsadnițe, repicatul răsadurilor etc. Cu prilejul lecțiilor a practice, colectiviștii au efectuat și lucrări de mare însemnătate transportînd la cîmp 240 tone gunoi de grajd care va fi împrăștiat o dată cu lucrările de pregătire a terenului în vederea însămînțărilor de primăvară. MARIN BARCAN, coresp. Pînă va răsări iarba, ciutele din țarcul de căprioare al Ocolului silvic Perișor, primesc hrana rusă de îngrijitori POTO : I. CĂPRĂRIN 1. MESAIU adresat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, Conferinței internationale a tineretului » » și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională de la Florența Râspunzînd cu plăcere la rugămintea Comitetului internațional de pregătire al Conferinței internaționale a tineretului și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională, doresc să adresez conferinței un călduros salut și să asigur pe toți participanții de profunda mea simpatie față de inițiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre, care afectează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanție a păcii, necesitatea imperioasă pentru progresul material și spiritual al societății umane, este fără îndoială dezarmarea generală și totală. Totodată, cauza păcii nu poate fi despărțită în zilele noastre de cauza independenței naționale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziția și contribuția tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Generale a O.N.U., încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte și organizațiile internaționale ar urma să le ia pentru promovarea în rândurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale a O.N.U., împreună cu alte 25 de delegații, delegația romînă a prezentat un proiect de declarație internațională în această problemă, care, conform hotărîrii adoptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Suntem convinși că principiile și idealurile înscrise în proiectul de declarație prezentat la O.N.U. vor găsi înțelegere și aprobare din partea tuturor guvernelor ca și a organizațiilor de tineret din lumea întreagă. însăși conferința dv. constituie o manifestare a dorinței și a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme și războaie, in care fiecare popor să fie liber și egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinței în realizarea nobilelor sale țeluri I Răsplata muncii depuse In cursul anului 1963, colectivul de muncă din cadrul Direcției regionale a navigației civile Tr. Severin a desfășurat o rodnică activitate. Pentru aceasta, numeroși membri ai colectivului au fost recompensați cu importante premii bănești a căror sumă totală se ridică la peste 1.000.000 lei. Printre tovarășii care au primit asemenea recompense binemeritate și prime pentru vechime se numără Petre Tîrpan, comandantul navei „Decebal“ care în cursul anului 1963 a obținut cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă. El a primit o primă în valoare de 3125 lei. Și mecanicul-șef Victor Artimescu a primit suma de 2394 lei, iar tovarășii Constantin Pîrvulescu, pilot-șef, Arpad Cheresteș, Constantin Guta, Ion Badea, au primit de asemenea prime importante pentru activitatea deosebită desfășurată în cursul anului trecut Recompensele au constituit un puternic stimulent în munca navigatorilor din cadrul direcției. Ei se vor strădui ca în anul 1964 să muncească cu și mai mult spor pentru ca rezultatele muncii să depășească pe cele înregistrate în anul trecut. S. VLADUCEANU, coresp. Un nou bloc de locuințe De curînd, în Calafat a fost dat în folosință un nou bloc de locuințe pentru oamenii muncii din oraș. Blocul este compus din parter și două etaje, cuprinzînd 17 apartamente. Noii locatari sunt mulțumiți de calitatea lucrărilor de construcții. ETA GUTĂ, coresp. De curînd elevii cursului de specializare de șase comitetul executiv al Sfatului popular regional Oltenia în comuna Coțofenii din Față raionul Craiova. Scopul din experiența comitetului executiv al sfatului popular comunal în ceea ce privește gospodărirea și înfrumusețarea comunei. începînd de la sediul sfatului popular, gospodăria colectivă și pînă la locuințele colectiviștilor vizitatorii au putut constata grija sfatului popular și a cetățenilor pentru buna gospodărire a comunei. în sediul școlii, secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal a arătat celor prezenți cum s-a lucrat pentru a se obține aceste realizări, accentuînd în special pe legătura deputaților cu masele de cetățeni și pe sprijinul acordat de comitetul executiv al sfatului popular. M. I. CIUCA, coresp. In funcție de cerințele producției Recent, echipa de întreținere a utilajelor de la Atelierul de zonă C.F.R. Craiova, compusă din comuniștii Constantin Giurea, Gheorghe Mihai, Cezar Stan și Constantin Moțaru, lucrînd zi de zi a terminat amplasarea rațională a unor importante utilaje. Au fost astfel amplasate în funcție de cerințele producției mașini de mare productivitate printre care : foarfecă mecanică, freză orizontală, polizor dublu, mașini de găurit, o mașină de tăiat metale. Ele au fost amplasate în încăperi corespunzătoare, iar acum funcționează in bune condiții asigurînd o creștere însemnată a productivității muncii. C. MOTOC, corespluni de pe lingă au făcut o vizită fast de a cunoaște Spectacol în reluare La cererea colectiviștilor din comuna Studina, raionul Caracal, zilele trecute, pe scena căminului cultural din localitate s-a jucat din nou piesa „Lanțul manevrelor“ în prezența a peste 300 de colectiviști. Piesa a fost urmărită cu interes. VASILE RUSU, coresp. In vizită la Coțofenii din Față Munca cu filmul în orașul Balș Cinematograful din orașul Balș obține rezultate tot mai bune în munca de masă cu filmul. Lucrătorii acestei unități oferă spectatorilor condiții tot bune de vizionare. mai în primele 45 de zile ale anului, acest cinematograf a înregistrat peste 25.000 de spectatori. Trei mii din aceștia au vizionat în colectiv filme documentare, aduse mai ales în scopul fixării cunoștințelor ce s-au predat în cadrul învățămîntului agrozootehnic de masă. Față de aceeași perioadă a anului trecut, numărul spectatorilor a crescut cu 8.000. . D. NICOLAE, coresp. Colectiva din Ștefan cel Mare „Dezrobirea"... De ce-ar fi ținut colectiviștii din Ștefan cel Mare să numească într-astfel gospodăria lor ? N-au găsit și un alt nume ? „Unirea", bunăoară sau, „Drum nou", „Timpuri noi", „1 Mai", „Victoria socialismului" — așa cum și le-au numit vecinii lor cei din Dăbuleni, din Grojdibod sau Corabia... „Dezrobirea“ — cuvîntul mi s-a întipărit în minte precum slovele într-o carte. Dar, ca și slovele, acesta explică ceva, lămurește, conturează. Acest cuvînt scris cu alb-negru pe fundalul roșu al firmei din poarta colectivei, exteriorizează vigoarea, gindurile, simțămintele și năzuințele unor oameni scoși pentru vecie din umilință; el înseamnă în același timp și „Timpuri noi" și „Victoria socialismului" și „Drum nou" și „Unirea“. Pronunțîndu-l, localnicii văd două tablouri, unul vechi, chinuitor chiar și numai la simpla aducere aminte, celălalt nou, făurit de ei și pentru ei. Da, acest nou tablou e conturat și creionat de președintele Marin Predoi, de Vasile Patru, de Nicolae Dinulescu, de Ștefan Călin, de Marin Turlescu, de Vena Cioacă, de Constantin Văduva, de miile de colectiviști și împodobește propria lor casă, propria lor ogradă, nu a unuia sau doi, ci a tuturor. 3.500.000 lei venituri în '63, circa 4.000.000 valoarea fondului de bază la începutul lui ianuarie anul acesta, 200 de vaci furajate, 1.610 oi, 190 porci grași valorificați în anul încheiat, 8 lei numai bani la ziua-muncă în anul trecut plus multe produse — și numai aceste cifre ne pot folosi ca jaloane în aprecierea ținutei, măreției tabloului. ...„Dezrobirea"... Acest cuvînt amintește colectiviștilor din Ștefan cel Mare ca nimic altceva, de unde au plecat și unde au ajuns, iar hărnicia le dezvăluie viitorul, li-l conturează. Drumul nou conduce pașii acestor oameni spre culmile înalte ale dezvoltării multilaterale a unității, spre un nivel de viață cum n-au avut pînă acum. Tradus de către colectiviștii din Ștefan cel Mare, cuvîntul „dezrobirea" înseamnă în primul rînd că se bucură întru totul de rodul muncii lor, înseamnă zeci de construcții gospodărești care adăpostesc acum de 2,5 ori mai multe animale proprietate obștească decit erau în '38 în toată comuna, înseamnă punerea valoare a peste 330 ha. de teren nîn sipos — neproductiv altădată — prin plantarea sa cu vie ori prin ridicarea fertilității, înseamnă magazii și pătule la colectiviști pline cu grîu și porumb, carnete C.E.C., cu con FILE DE CARNET ținut bogat — rod al muncii desfășurată în colectivă. Și nu numai atît. El înseamnă producții de ordinul miilor de kilograme, înseamnă educarea în chip nou a oamenilor, creșterea conștiinței acestora.. Organizația de partid, comuniștii, constituie inima gospodăriei care, cu fiecare hotărîre luată, cu fiecare inițiativă pornită, au pulsat viață nouă în arterele colectivei, au făcut să se adauge trepte în plus la scara dezvoltării, făcînd ca vîrful săgeții ce înfățișează puterea gospodăriei, să fie îndreptat mereu în sus. Unde se va opri ? Deocamdată nu s-a fixat... apogeul, care fără exagerare, se confundă cu plus infinitul. Planul de producție aprobat de adunarea generală și cel de perspectivă jalonează numai drumul în construcție, conturează, indică obiectivele șantierului pe care lucrează harnicii colectiviști. Și toate, dar absolut toate rezultatele converg de la folosirea cu judecată a pămîntului, a celor 2.100 ha, întinse pe 21 km pătrați și cuprinzînd tipuri de sol de la cele mai fertile — cernoziomul ciocolatiu — pînă la cele mai sărace — nisipurile nesolificate. Sub „bagheta“ agronomului Alexandru Alecu însă toate se prezintă la valoarea celui mai bun. Cum ? Prin legătura ce s-a asigurat între știință și practică — ar fi răspunsul cel mai concis: în spatele lui însă, se află o muncă uriașă, nu de o zi sau două, de un an sau doi, ci de mai mulți ani, îndreptată înspre respectarea și aplicarea acelor factori cunoscuți sub numele de reguli agrotehnice. Via acoperă acum 191 ha. din nisipurile aride, iar pînă la sfîrșitul anului viitor va mai cuprinde încă 43 griul și porumbul cresc an de an pe 70 la sută din suprafață, iar floarea-soarelui și sfecla de zahăr pe circa 200 ha. dintre cele mai fertile. Producțiile obținute în anii din urmă formează o scară de la a cărei talpă și pînă în vîrf diferența este de 802 kg. — la grîu, 1.020 kg. — la porumb, 121 kg. la floarea-soarelui, peste 6.000 kg. la sfeclă de zahăr și 2.880 kg. la struguri. Armonia muncii, buduitul tractoarelor se vede treaba că sînt stimulente neoferite pămîntului pe cînd fiecare muncea fiștioara de doi pași lățime, dar eficiente acum cînd toată comuna muncește sub firma pe care stă scris numele gospodăriei lor colective : „Dezrobirea“. Și, ca niște pîrîiașe se scurg din sectoarele de producție veniturile bănești ale colectivei socotite în milioane, cărora contabilul Cazacu și ceilalți mînuitori ai creionului se străduiesc să le țină evidența cît mai exact, să le dea destinația cuvenită, în mod statutar. ..„Dezrobirea" ...De ce au numit așa colectiviștii din Ștefan cel Mare gospodăria lor colectivă m-am dumirit numai după ce le-am cunoscut rezultatul muncii în comun, după ce, trecînd pe ulițele comunei, am constatat că numai numărul caselor ridicate în ultimii ani se ridică la peste 130, că antenele ce străbat văzduhul le întîlnești la tot pasul — fără să mai socotim aparatele de radio cu tranzistori — că lumina electrică a pătruns în locul lămpilor cu gaz. La Ștefan cel Mare, „Dezrobirea", acest cuvînt cuprinde la un loc denumirea tuturor celorlalte gospodării colective de prin împrejurimi. Colectiviștii o iubesc și muncesc să o facă de la zi la zi de la an la an, tot mai frumoasă, mai bogată. GH. PECIORU Preocupare pentru calificarea muncitorilor Anul acesta, la Complexul de industrializare a lemnului din Tgiu se vor organiza cursuri de calificare ce vor cuprinde 100 de muncitori de la fabrica de cherestea, precum și cursuri de ridicare a calificării. Acestea vor fi frecventate de 70 muncitori de la fabrica de placaj, 30 muncitori de la fabrica de parchete, 120 muncitori de la fabrica de mobilă curbată, 60 muncitori de la fabrica de plăci aglomerate, 50 muncitori de la fabrica de cherestea și 80 muncitori din sectorul atelierului mecanic, centrala termo-electrică și transporturi. Creșterea calificării va fi unul din factorii ce va contribui la creșterea necontenită a productivității muncii și la îmbunătățirea calității produselor obținute în complex. Z. PODARITA, coresp. Strungarul Nicolae Plorescu din cadrul Atelierului de zonă CFR Craiova, executînd strunjirea roților de vagoane. Start în spartachiada republicană Astăzi se dă startul celei mai importante întreceri sportive a anului 1964 - spartachiada republicană. Spartachiada republicană are o deosebită importanță pentru popularizarea culturii fizice și a sportului în mase, pentru continua consolidare organizatorică și materială a asociațiilor sportive, pentru atragerea de noi membri în UCFS. Ea are totodată menirea de a contribui la depistarea și selecționarea de noi elemente de perspectivă pentru sportul de performanță. La această mare întrecere pot participa toți oamenii muncii și tinerii de la vîrsta de 14 ani, în prima etapă admițîndu-se și participanți ce încă nu sînt membri ai UCFS. Competiția aceasta se desfășoară în patru etape. Prima, care începe astăzi durează pînă la data de 1 iunie a.c. Următoarea etapă (pe raioane și orașe) se desfășoară pînă la 12 iulie. Etapa treia pe regiune, se va desfășura în zilele de 25 și 26 iulie a.c. In sfîrșit, ultima etapă, finala spartachiadei republicane va opune în perioada 19-24 august a.c. reprezentativele tuturor regiunilor țării. Spartachiada republicană cuprinde în programul său numeroase discipline sportive, fapt ce dovedește caracterul ei de masă. Fiind un eveniment deosebit în mișcarea sportivă de masă, spartachiada republicană trebuie să se bucure de tot sprijinul din partea organelor și organizațiilor sportive, precum și al organizațiilor de masă. In felul acesta se vor putea obține rezultatele dorite, astfel încît regiunea noastră să se prezinte cît mai bine la întrecerea finală. Cu prilejul începerii acestei mari întreceri, dorim succes deplin tuturor organelor și organizațiilor sportive, tuturor participanților pe care îi dorim cît mai mulți și mai bine pregătiți !