Inainte, martie 1964 (Anul 21, nr. 5914-5939)

1964-03-01 / nr. 5914

ANUL XXI - NII. 5914 Echipa condusă de tov. Corlan Grigore din cadrul atelierului de re­parații motoare Diesel, UTART Tg. Jiu se bucură de multă apreciere pentru lucrările de bună calitate ce le exe­cută. In foto : membrii echipei efectu­­înd o ultimă verificare la un motor, care urmează a fi trimis la sonde. Foto : I. TESCOVEANU Succesele minerilor Muncind cu elan, dind dovadă de ini­țiativă în întrecere, minerii de la Baia de Fier obțin succese de seamă. Ca urmare, planul de producție pe luna fe­bruarie în cadrul secției flotație a fost îndeplinit înainte de termen. Această realizare a fost posibilă datorită intro­ducerii de noi utilaje de producție prin­tre care : moara cu ciocane și moara cu bile din treapta a doua de măcinare. In mod deosebit s-au evidențiat comu­niștii Ion Robulescu, Gheorghe Grosu, Ioana Vuia, Niculina Ungureanu și alții. Rezultate tot atît de bune au obținut și minerii de la Cătălina. Și ei au rea­lizat planul lunar de producție înainte de termen. Organizarea locurilor de muncă, introducerea armăturilor metali­ce în locul armăturilor din lemn, au permis creșterea productivității muncii și deci realizarea planului înainte de termen precum și o economie de 22 mc lemn de mină pe mia de tone de grafit Comuniștii Papuc Pantelimon, Ion Dungă, Aurel Ungă, Gheorghe Brunes­cu și alții au dovedit multă inițiativă în întrecere. Munca pentru realizarea planului de producție înainte de termen a fost în­soțită de o preocupare crescîndă pentru îmbunătățirea calității. Ca urmare, con­centrația în carbon a grafitului a cres­cut cu 5,2 la sută față de prevederile planului. M. POTOCEAN, coresp. 4 PAGINI 20 BANI DUMINICA 1 MARTIE 1964 In vederea lucrărilor de primăvară Membrii gospodăriei colective „1 Mai" din co­muna Bulzești, raionul Oltețu, fac intense pre­gătiri în vederea lucră­rilor de primăvară. La cele trei centre de repa­rat, pînă în prezent s-au reparat mai mult de 80 la sută din uneltele agri­cole ale gospodăriei co­lective, de la vederea plantărilor pomi s-a procurat materialul săditor. Acum, gospodăria colectivă este gata să înceapă plantă­rile pomilor fructiferi. Pe terenul ce urmează a fi plantat cu viță de vie, în aceste zile se lucrează intens pentru amenajarea teraselor. MARIN GH. MARIN, coresp. In interiorul ziarului ! — Literatură și artă (pag. 2-a). — Agitatorii — bine pregătiți. (pag. 3-a). — Spre noi înfăptuiri gospo­dărești. (pag­­ a). — întrece : —odnică la depo­zitul forestier ?reajba. (pag. 3-a). — Transportă gunoi de grajd la cîmp. (pag. 3-a). — Răsfoind poșta săptămînii. (pag. 3-a). 4 Pentru obținerea legumelor timpurii Colectiviștii din comu­na Cioroiași, raionul Bă­­ilești s-au convins din propria experiență că grădina de legume este un izvor nesecat de ve­nituri. Și pentru ca ve­niturile ce și-au propus să se realizeze în acest an să fie mai mari, gră­dinarii gospodăriei ca­­­re au hotărît să pro­ducă legume timpurii. In acest scop, pînă acum grădinarii au amenajat răsadnițele pe o supra­față de 1000 mp. Gră­dinarii au însămînțat pînă acum 600 mp cu roșii timpurii, 130 mp cu ardei gras, 100 mp cu varză timpurie, iar în a­­ceste zile au început a instala la paturi calde ghivecele nutritive care au semănat castra­în veți timpurii. La aceste lucrări s-au evidențiat în mod deo­sebit colectiviștii Sergea Buldur, Petre Dascălu­,­ Radu Coarna, Gheorghe Păsat și alții. CAȘMIR GHEORGHE, coresp. Ani de viață nouă In curînd se împlinesc 15 ani de la istoricul document al partidului — Rezoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949. Aniversarea acestui eveniment de mare însem­nătate istorică, este întîmpinată de colectiviștii din comuna Cioroiu, raionul Caracal, cu noi și însem­nate realizări. Făcînd un bilanț al realizărilor obținute în anii de viață nouă, co­lectiviștii din Cioroiu sînt mîndri să constate că viața lor a devenit cu totul alta. înfățișarea comunei s-a schimbat. Numai în ultimii trei ani au fost construite cîteva zeci de case noi acoperite cu țiglă, spați­oase și luminoase. Prin muncă pa­triotică oamenii din comuna Cio­roiu au realizat construcții social­­culturale, iar în prezent se ridică din temelii un nou local pentru școala de 8 ani. De cînd sînt colectiviști, cetă­țenii din comuna Cioroiu au învă­țat să muncească mai bine, mai temeinic pentru a obține recolte tot mai mari. Anul trecut, de pildă, producția de porumb realizată a fost de 3600 kg la hectar. Ca ur­mare a sporirii producțiilor, și ni­velul de trai al colectiviștilor a cres­­cut. Marin Nicolăiță, pentru cele 445 zile-muncă efectuate cu soția la gospodăria colectivă, a primit aproape 2000 kg porumb, mai mult de 1000 kg grîu, 83 kg de cartofi, 83 kg ceapă, 200 kg varză, 600 de snopi de coceni pentru hrana animalelor și multe alte produse. De altfel, în fiecare an, colectivis­tul Marin Nicolăiță se situează printre colectiviștii fruntași. Și co­lectiviști fruntași sunt numeroși la Cioroiu. Așa se explică faptul că in 1962, Marin Nicolăiță și-a con­struit casă nouă cu cinci camere, iar în toamna anului trecut și-a cumpărat mobilă nouă. De viața nouă se bucură din plin și ceilalți colectiviști printre care Alexandru Grigore, Gheorghe Pescaru, Aris­tide Roșea, Rafail Ilinca și mulți alții. Toți aduc mulțumiri partidului pentru că i-a îndrumat și i-a învă­țat să-și făurească viața nouă, îm­belșugată în gospodăria colectivă. VICTOR CORDELEANU, coresp. ■9 ° ta­ A 22-a LECȚIE Invățămîntul agrozoo­tehnic de masă cu durata de trei ani se desfășoară cu succes în comuna Pîrșcoveni din raionul Balș. Zilele trecute, cursanții au ascultat cea de-a 22-a lecție, în pe­rioada de la începutul cursurilor și pînă acum, au avut loc și 11 lecții practice. In cadrul aces­tor secții, colectiviștii au efectuat lucrări privind modul de fertilizare a so­lului. Cursanții de la cer­cul de legmnicultură au efectuat lucrări de ame­najare a răsadnițelor, se­mănatul în răsadnițe, re­­picatul răsadurilor etc. Cu prilejul lecțiilor a practice, colectiviștii au efectuat și lucrări de ma­re însemnătate transpor­­tînd la cîmp 240 tone gu­noi de grajd care va fi împrăștiat o dată cu lu­crările de pregătire a te­renului în vederea însă­­mînțărilor de primăvară. MARIN BARCAN, coresp. Pînă va răsări iarba, ciutele din țarcul de căprioare al Ocolului silvic Pe­rișor, primesc hrana rusă de îngrijitori POTO : I. CĂPRĂRIN 1. M­E­S­A­I­U adresat de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, Conferinței internationale a tineretului » » și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională de la Florența Râspunzînd cu plăcere la rugămintea Comitetului internațional de pregătire al Conferinței internațio­nale a tineretului și studenților pentru dezarmare, pace și independență națională, doresc să adresez conferinței un călduros salut și să asigur pe toți participanții de profunda mea simpatie față de ini­țiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre, care a­­fectează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanție a păcii, necesitatea imperioasă pentru progresul material și spiritual al societății umane, este fără îndoială dezarmarea generală și totală. Totodată, cauza păcii nu poate fi despărțită în zilele noastre de cauza independenței naționale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziția și contribuția tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Gene­rale a O.N.U., încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte și organizațiile interna­ționale ar urma să le ia pentru promovarea în rân­­durile tineretului a ideilor păcii, respectului reci­proc și înțelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale a O.N.U., împreună cu alte 25 de delegații, delegația romînă a prezentat un proiect de declarație internațională în această pro­blemă, care, conform hotărîrii adoptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Suntem­ convinși că principiile și idealurile înscrise în proiectul de declarație prezentat la O.N.U. vor găsi înțelegere și aprobare din partea tuturor guver­nelor ca și a organizațiilor de tineret din lumea întreagă. însăși conferința dv. constituie o mani­festare a dorinței și a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme și războaie, in care fiecare popor să fie liber și egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinței în realizarea nobi­lelor sale țeluri I Răsplata muncii depuse In cursul anului 1963, colectivul de muncă din cadrul Direcției re­gionale a navigației civile Tr. Se­verin a desfășurat o rodnică activi­tate. Pentru aceasta, numeroși mem­bri ai colectivului au fost recom­pensați cu importante premii bă­nești a căror sumă totală se ridică la peste 1.000.000 lei. Printre tovarășii care au primit asemenea recompense binemeritate și prime pentru vechime se numără Petre Tîrpan, comandantul navei „Decebal“ care în cursul anului 1963 a obținut cele mai bune rezul­tate în întrecerea socialistă. El a primit o primă în valoare de 3125 lei. Și mecanicul-șef Victor Arti­­mescu a primit suma de 2394 lei, iar tovarășii Constantin Pîrvulescu, pilot-șef, Arpad Cheresteș, Constan­tin Guta, Ion Badea, au primit de asemenea prime importante pentru activitatea deosebită desfășurată în cursul anului trecut Recompensele au constituit un pu­ternic stimulent în munca navigato­rilor din cadrul direcției. Ei se vor strădui ca în anul 1964 să mun­cească cu și mai mult spor pentru ca rezultatele muncii să depășească pe cele înregistrate în anul trecut. S. VLADUCEANU, coresp. Un nou bloc de locuințe De curînd, în Calafat a fost dat în folosință un nou bloc de locuințe pentru oamenii muncii din oraș. Blocul este compus din parter și două etaje, cuprinzînd 17 apartamente. Noii locatari sunt mulțumiți de ca­litatea lucrărilor de construcții. ETA GUTĂ, coresp. De curînd elevii cursului de specializare de șase comitetul executiv al Sfatului popular regional Oltenia în comuna Coțofenii din Față raio­nul Craiova. Scopul din experiența comitetului executiv al sfatului popular comunal în ceea ce privește gospodărirea și înfrumusețarea comunei. începînd de la sediul sfatului popular, gospodăria colectivă și pînă la locuințele colectiviștilor vizitatorii au putut constata grija sfatului popular și a cetățenilor pentru buna gospodărire a comunei. în sediul școlii, secretarul comitetului executiv al sfatu­lui popular comunal a arătat celor prezenți cum s-a lucrat pentru a se obține aceste realizări, accentuînd în special pe legătura deputaților cu masele de cetățeni și pe spri­jinul acordat de comitetul executiv al sfatului popular. M. I. CIUCA, coresp. In funcție de cerințele producției Recent, echipa de întreținere a utilajelor de la Atelierul de zonă C.F.R. Craiova, compusă din comu­niștii Constantin Giurea, Gheorghe Mihai, Cezar Stan și Constantin Mo­­țaru, lucrînd zi­ de zi a terminat am­plasarea rațională a unor importante utilaje. Au fost astfel amplasate în func­ție de cerințele producției mașini de mare productivitate printre care : foarfecă mecanică, freză orizontală, polizor dublu, mașini de găurit, o mașină de tăiat metale. Ele au fost amplasate în încăperi corespunzătoare, iar acum funcțio­­­­­­nează in bune condiții asigurînd o creștere în­semnată a pro­ductivității mun­cii. C. MOTOC, coresp­­luni de pe lingă au făcut o vizită fast de a cunoaște Spectacol în reluare La cererea colectiviștilor din co­muna Studina, raionul Caracal, zi­lele trecute, pe scena căminului cul­tural din localitate s-a jucat din nou piesa „Lanțul manevrelor“ în pre­zența a peste 300 de colectiviști. Piesa a fost urmărită cu interes. VASILE RUSU, coresp. In vizită la Coțofenii din Față Munca cu filmul în orașul Balș Cinematograful din orașul Balș obține rezul­tate tot mai bune în munca de masă cu fil­mul. Lucrătorii acestei unități oferă spectatori­lor condiții tot bune de vizionare. mai în primele 45 d­­e zile ale anului, acest cinemato­graf a înregistrat peste 25.000 de spectatori. Trei mii din aceștia au vizionat în colectiv fil­me documentare, aduse mai ales în scopul fixă­rii cunoștințelor ce s-au predat în cadrul învăță­­mîntului agrozootehnic de masă. Față de aceeași perioadă a anului trecut, numărul spectatorilor a crescut cu 8.000. . D. NICOLAE, coresp. Colectiva din Ștefan cel Mare „Dezrobirea"... De ce-ar fi ținut colectiviștii din Ștefan cel Mare să numească într-astfel gospodăria lor ? N-au găsit și un alt nume ? „Uni­rea", bunăoară sau, „Drum nou", „Timpuri noi", „1 Mai", „Victoria socialismului" — așa cum și le-au numit vecinii lor cei din Dăbuleni, din Grojdibod sau Corabia... „Dezro­birea“ — cuvîntul mi s-a întipărit în minte precum slovele într-o carte. Dar, ca și slovele, acesta explică ceva, lămurește, conturează. Acest cuvînt scris cu alb-negru pe funda­lul roșu al firmei din poarta co­lectivei, exteriorizează vigoarea, gin­­durile, simțămintele și năzuințele u­­nor oameni scoși pentru vecie din umilință; el înseamnă în același timp și „Timpuri noi" și „Victoria socialismului" și „Drum nou" și „Unirea“. Pronunțîndu-l, localnicii văd două tablouri, unul vechi, chi­nuitor chiar și numai la simpla adu­cere aminte, celălalt nou, făurit de ei și pentru ei. Da, acest nou ta­blou e conturat și creionat de preșe­dintele Marin Predoi, de Vasile Pa­tru, de Nicolae Dinulescu, de Ștefan Călin, de Marin Turlescu, de Vena Cioacă, de Constantin Văduva, de miile de colectiviști și împodobește propria lor casă, propria lor ogradă, nu a unuia sau doi, ci a tuturor. 3.500.000 lei venituri în '63, circa 4.000.000 valoarea fondului de­­ bază la începutul lui ianuarie anul acesta, 200 de vaci furajate, 1.610 oi, 190 porci grași valorificați în anul înche­iat, 8 lei numai bani la ziua-muncă în anul trecut plus multe produse — și numai aceste cifre ne pot folosi ca jaloane în aprecierea ținutei, mă­reției tabloului. ...„Dezrobirea"... Acest cuvînt a­­mintește colectiviștilor din Ștefan cel Mare ca nimic altceva, de unde au plecat și unde au ajuns, iar hărnicia le dezvăluie viitorul, li-l conturează. Drumul nou conduce pașii acestor oameni spre culmile înalte ale dezvol­tării multilaterale a unității, spre un nivel de viață cum n-au avut pînă acum. Tradus de către colectiviștii din Ștefan cel Mare, cuvîntul „dez­robirea" înseamnă în primul rîn­d că se bucură întru totul de rodul mun­cii lor, înseamnă zeci de construcții gospodărești care adăpostesc acum de 2,5 ori mai multe animale proprie­tate obștească decit erau în '38 în toată comuna, înseamnă punerea valoare a peste 330 ha. de teren n­­în sipos — neproductiv altădată — prin plantarea sa cu vie ori prin ri­dicarea fertilității, înseamnă magazii și pătule la colectiviști pline cu grîu și porumb, carnete C.E.C., cu con­­ FILE DE CARNET ținut bogat — rod al muncii desfă­șurată în colectivă. Și nu numai atît. El înseamnă producții de ordinul miilor de kilograme, înseamnă edu­carea în chip nou a oamenilor, creș­terea conștiinței acestora.. Organizația de partid, comuniștii, constituie inima gospodăriei care, cu fiecare hotărîre luată, cu fiecare inițiativă pornită, au pulsat viață nouă în arterele co­lectivei, au făcut să se adauge trepte în plus la scara dezvoltării, făcînd ca vîrful săgeții ce înfățișează pu­terea gospodăriei, să fie îndreptat me­reu în sus. Unde se va opri ? Deo­camdată nu s-a fixat... apogeul, care fără exagerare, se confundă cu plus infinitul. Planul de producție apro­bat de adunarea generală și cel de perspectivă jalonează numai drumul în construcție, conturează, indică obiectivele șantierului pe care lu­crează harnicii colectiviști. Și toate, dar absolut toate rezul­tatele converg de la­ folosirea cu ju­decată a pămîntului, a celor 2.100 ha, întinse pe 21 km pătrați și cu­prinzînd tipuri de sol de la cele mai fertile — cernoziomul ciocolatiu — pînă la cele mai sărace — nisipurile nesolificate. Sub „bagheta“ agrono­mului Alexandru Alecu însă toate se prezintă la valoarea celui mai bun. Cum ? Prin legătura ce s-a asigurat între știință și practică — ar fi răs­punsul cel mai concis: în spatele lui însă, se află o muncă uriașă, nu de o zi sau două, de un an sau doi, ci de mai mulți ani, îndreptată înspre respectarea și aplicarea acelor fac­tori cunoscuți sub numele de reguli agrotehnice. Via acoperă acum 191 ha. din nisipurile aride, iar pînă la sfîrșitul anului viitor va mai cu­prinde încă 43­­ griul și porumbul cresc an de an pe 70 la sută din su­prafață, iar floarea-soarelui și sfecla de zahăr pe circa 200 ha. dintre cele mai fertile. Producțiile obținute în anii din urmă formează o scară de la a cărei talpă și pînă în vîrf di­ferența este de 802 kg. — la grîu, 1.020 kg. — la porumb, 121 kg. la floarea-soarelui, peste 6.000 kg. la sfeclă de zahăr și 2.880 kg. la stru­guri. Armonia muncii, buduitul trac­toarelor se vede treaba că sînt sti­mulente neoferite pămîntului pe cînd fiecare muncea fiștioara de doi pași lățime, dar eficiente acum cînd toată comuna muncește sub firma pe care stă scris numele gospodăriei lor co­lective : „Dezrobirea“. Și, ca niște pîrîiașe se scurg din sectoarele de producție veniturile bănești ale co­lectivei socotite în milioane, cărora contabilul Cazacu și ceilalți mînuitori ai creionului se străduiesc să le țină evidența cît mai exact, să le dea des­tinația cuvenită, în mod statutar. ..„Dezrobirea" ...De ce au numit așa colectiviștii din Ștefan cel Mare gospodăria lor colectivă m-am dumi­rit numai după ce le-am cunoscut rezultatul muncii în comun, după ce, trecînd pe ulițele comunei, am constatat că numai numărul caselor ridicate în ultimii ani se ridică la peste 130, că antenele ce străbat văzduhul le întîlnești la tot pasul — fără să mai socotim aparatele de radio cu tranzistori — că lumina electrică a pătruns în locul lămpilor cu gaz. La Ștefan cel Mare, „Dez­robirea", acest cuvînt cuprinde la un loc denumirea tuturor celorlalte gospodării colective de prin împre­jurimi. Colectiviștii o iubesc și mun­cesc să o facă de la zi la zi de la an la an, tot mai frumoasă, mai bo­gată. GH. PECIORU Preocupare pentru calificarea muncitorilor Anul acesta, la Complexul de indus­trializare a lemnului din Tg­­­iu se vor organiza cursuri de calificare ce vor cuprinde 100 de muncitori de la fabrica d­e cherestea, precum și cursuri de ridi­care a calificării. Acestea vor fi frec­ventate de 70 muncitori de la fabrica de placaj, 30 muncitori de la fabrica de parchete, 120 muncitori de la fa­brica de mobilă curbată, 60 muncitori de la fabrica de plăci aglomerate, 50 muncitori de la fabrica de cherestea și 80 muncitori din sectorul atelierului mecanic, centrala termo-electrică și trans­porturi. Creșterea calificării va fi unul din factorii ce va contribui la creșterea necontenită a productivității muncii și la îmbunătățirea calității produselor ob­ținute în complex. Z. PODARITA, coresp. Strungarul Nicolae Plorescu din ca­drul Atelierului de zonă CFR Craio­va, executînd strunjirea roților de vagoane. Start în spartachiada republicană Astăzi se dă startul celei mai importante întreceri sportive a a­­nului 1964 - spartachiada republi­cană. Spartachiada republicană are o deosebită importanță pentru popu­­larizarea culturii fizice și a sportu­lui în mase, pentru continua con­solidare organizatorică și materială a asociațiilor sportive, pentru atra­gerea de noi membri în UCFS. Ea are totodată menirea de a con­tribui la depistarea și selecționa­rea de noi elemente de perspectivă pentru sportul de performanță. La această mare întrecere pot participa toți oamenii muncii și ti­nerii de la vîrsta de 14 ani, în pri­ma etapă admițîndu-se și partici­panți ce încă nu sînt membri ai UCFS. Competiția aceasta se des­fășoară în patru etape. Prima, ca­re începe astăzi durează pînă la data de 1 iunie a.c. Următoarea etapă (pe raioane și orașe) se des­fășoară pînă la 12 iulie. Etapa tre­ia­­ pe regiune, se va desfășura în zilele de 25 și 26 iulie a.c. In sfîrșit, ultima etapă, finala sparta­­chiadei republicane va opune în perioada 19-24 august a.c. repre­zentativele tuturor regiunilor țării. Spartachiada republicană cu­prinde în programul său numeroa­se discipline sportive, fapt ce do­vedește caracterul ei de masă. Fiind un eveniment deosebit în mișcarea sportivă de masă, spar­tachiada republicană trebuie să se bucure de tot sprijinul din partea organelor și organizațiilor sportive, precum și al organizațiilor de ma­să. In felul acesta se vor putea obține rezultatele dorite, astfel în­­cît regiunea noastră să se prezinte cît mai bine la întrecerea finală. Cu prilejul începerii acestei mari întreceri, dorim succes deplin tu­turor organelor și organizațiilor sportive, tuturor participanților pe care îi dorim cît mai mulți și mai bine pregătiți !

Next