Inainte, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6870-6895)
1967-04-01 / nr. 6870
*4 ANUL XXVI Nr. 6870 sÎmbătA 1 APRILIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Economisesc metal si electrozi Colectivul de muncă de la atelierul de confecții metalice al secției utilaj și transport a I.S.C.M. Craiova desfășoară o susținută întrecere pentru ca rezultatele obținute în procesul de producție să fie din cele mai bune. Paralel cu îndeplinirea ritmică a planului de producție, îmbunătățirea calității lucrărilor executate, acest colectiv se preocupă și de realizarea a cît mai multe economii de metal și electrozi. Studiind temeinic posibilitățile existente în ceea ce privește descoperirea și punerea în valoare de noi rezerve, colectivul acestui atelier a stabilit o serie de măsuri tehniceorganizatorice, ce s-au dovedit a avea un efect economic important. Astfel, s-a înlocuit fierul-beton, necesar confecționării fermelor metalice, cu profile , ușile grele, semigrele și portale au început să fie confecționate din tablă cu o grosime mai mică decît cea inițială. De asemenea, s-a făcut o mai justă repartizare a oamenilor cu o înaltă calificare. La trasajul materialului au fost trecuți să lucreze cei mai buni muncitori, ca Horea Crișan, Constantin Badea etc. Ca urmare a măsurilor luate și a atenției cu care s-a lucrat, colectivul atelierului a reușit să economisească o cantitate de 7000 kg metal. Din metalul economist s-ar putea confecționa în plus 150 mp tîmplărie metalică. In atenția lucrătorilor de aici a stat nu numai reducerea consumului de metal, ci și al electrozilor. La îmbinarea pieselor prin sudură, muncitorii au ales cele mai eficace poziții, care permit ca electrozii să fie folosiți la maximum. Astfel, s-a reușit să se facă o economie de electrozi de 850 kg. Cu această cantitate s-ar putea executa în plus sudură la 15 tone de confecții metalice. Rezultatele obținute pînă în prezent dau garanția că acest colectiv de muncă își va îndeplini cu cinste angajamentul luat, de a reduce consumul de metal pe tona de confecții executate cu 60 kg. GH. TECULESCU, coresp. LA I.R.I.L. BALȘ Sortimente In anii trecuți, I.R.I.L. Balș manifesta practica încasării producției neterminate la care mai lucra cel puțin o decadă în luna următoare. în acest an însă, organele locale raionale au interzis această practică refuzînd plata în luna februarie a manoperei în valoare de 19.000 lei pentru execuția unor dulapuri de tablă la care s-a lucrat și în ziua de 11 martie a.c. Acest aspect a fost observat și la secțiile mase plastice, nasturi și lămpi fluorescente. Din relatările tov. Ion Bușe, șeful serviciului plan, rezultă că situația economică financiară a întreprinderii este pe raze. Dar o privire atentă a situațiilor din dosare scoate la iveală multe deficiențe din care amintim cîteva. în luna ianuarie, numărul mediu scriptic a fost depășit în proporție de 143 la sută, înregistrîndu-se un surplus de 237 muncitori. In plus, situația financiară a întreprinderii are o serie de imobilizări de mijloace circulante, în special în debitori și refuzuri. Cauzele care au determinat acest lucru au fost generate de însăși conducerea întreprinderii care s-a angrenat într-o serie de produse greu vandabile. Așa de exemplu, la I.R.,I.L. Balș se confecționează fuste și basmale care nu corespund nici pe departe exigenețelor cumpărătorilor, calității și modei. Toate acestea stau în vitrine și depozite, iar apoi iau drumul magazinelor de soldări și al chioșcurilor de tirg. O altă practică dăunătoare constă în aceea că anul trecut. In magaziile I.R.I.L. Balș se adunaseră basmale în cantități industriale. Ce era de făcut cu aceste produse? Directorul întreprinderii Mihai Rădulescu a adunat Intr-o ședință muncitoarele acestei secții, le-a făcut un instructaj scurt și le-a trimis în „delegație" la Craiova spre a face reclamă basmalelor. Magazinele au fost inundate de „cumpărătoare" care solicitau basmale de tipul celor care erau în depozitele I.R.I.L. Balș. La atîtea insistențe, merceologii au fost puși „pe roate", au pornit la Balș și au aprovizionat cu marfa „mult solicitată”. I.R.I.L. Balș a plasat-o în comerț, iar comerțul pînă la urmă a plasat-o în... depozite. Din relatările conducerii întreprinderii a rezultat că, între anii 1961—1966, întreprinderea a crescut în ceea ce privește valoarea producției anuale de 40 de ori, ajungîndu-se la producție anuală de aproape o 90 milioane lei. întrebarea care să constituie punctul de pornire trebuie să fie cum crește producția, ce se fabrică în cadrul ei, deoarece pentru ca produsele să fie desfăcute pe piață a fost necesară uneori plecarea conducerii prinderii, zile întregi, pe întreb beneficiari cu diferite cadouri spre a le accepta. In anul 1968 contul întreprinderii a stat blocat luni întregi cu cite 6—4 milioane lei. Este știut că activitatea unei întreprinderi nu se analizează numai din punct de vedere al producției. Trebuie făcută analiză profundă a sortimentelor produse și a posibilităților desfacerii lor pe piață. Despre faptul că după două luni de activitate din acest an, întreprinderea avea contur blocat cu 1,6 milioane lei, nimeni din conducerea întreprinderii și nici chiar șeful serviciului plan nu spunea un cuvînt. Tocmai spre aceste probleme trebuie să-și îndrepte atenția în viitor conducerea întreprinderii de industrie locală din Balș, îndeosebi spre o corelare justă a indicatorilor de plan deoarece există mari neconcordanțe între productivitate și numărul mediu scriptic planificat și cel realizat. R. P. care creează debituri și refuzuri Secția țesătorie a I.I.S. „Independența“ Craiova. Maria Dumitrana și Aurora Chiru sunt evidențiate lună de lună in întrecerea socialistă. Reflexul frumuseții unei lecturi. Foto : FL. ROȘOGA Măsură organizatorică eficientă In urma unei analize minuțioase efectuate de biroul organizației de partid din cadrul șantierului de construcțiimontaj al I.R.E. Oltenia, analiză ce a avut loc încă la începutul acestui trimestru, împreună cu conducerea șantierului, s-a luat măsura de a se extinde la toate echipele metoda de ridicare a stîlpilor de înaltă tensiune prin tracțiune mecanică. Metoda nu era aplicată din lipsa unor scule și mecanisme adecvate decît de 10 echipe, din cele 48 cîte are șantierul. Această metodă are multiple avantaje : mărirea productivității muncii, reducerea numărului de stîlpi rupți, prelungirea vieții automacaralelor prin nefolosirea lor pe cîmp și terenuri accidentate. De asemenea, se realizează o execuție ritmică și la timp a lucrăriledin plan pe orice teren. Ca urmare a aplicării acestei măsuri în cursul trimestrului I 1967 încă 10 echipe au fost dotate cu sculele necesare și calificate să le folosească. Rezultatul este că toate aceste echipe au reușit să-și realizeze și să-și depășească planul. G. MIHAI, coresp. Măi de sezon pe din cei moi Creatorii de modele de la Fabrica de confecții din Craiova se străduiesc să satisfacă sub raport vestimentar unul din preceptele frumosului mult Îndrăgit de copii. — Ce modele noi de confecții putem cumpăra copiilor pentru sezonul de primăvară ? La această Întrebare, pe care de fapt și-o pune fiecare părinte grijuliu, s-a oferit să ne răspundă ing. Dan Floarea, șefa serviciului tehnic și în același timp mamă a doi copii. — Colectivul de creație al fabricii noastre a elaborat noi modele de costumașe pentru copii, care după părerea mea Îndeplinesc condițiile practicului și a fanteziei. Compus din haină bleumarin, pantaloni albi și vestă roșie, unul din noile costumașe pentru băieți este estetic, comod și rezistent. La realizarea primului lot al costumașelor de acest gen și-au adus aportul membrii colectivului de muncă din schimburile conduse de maiștrii Mihai Asan și Nicolae Piscanu. Autorii noului model de rochițe pentru primăvară și vară, precum și al costumașelor pentru băieți sunt Vasile Velican, Petre Tănase și Constantin Stoica, în fiecare sezon acești specialiști craioveni ai artei vestimentare pentru copii creează circa 70 modele. — Cînd vor apărea în magazine aceste costumașe? — Mai mult o precizare. Este vorba de noul nostru magazin de prezentare care l-am „inaugurat“ de curînd. Acest magazin ființează in locul fostei unități de confecții pentru copii a O.C.L., de pe strada Unirii nr. 21. — Aveți deci modele noi și în același timp și magazin propriu pentru desfacerea lor. Nu ne-ați spus încă, cînd va începe punerea în vînzare a noilor modele de costumașe pentru micii cetățeni ai orașului nostru ? — Chiar intenționam să vă relatez și acest amănunt. Începînd cu data de 1 aprilie, magazinul fabricii noastre va fi aprovizionat cu stocuri suficiente de confecții pentru copii. Mă refer în special la abundența noilor modele de sezon care, așa cum am mai amintit, sunt elegante, comode și durabile. Confirmarea deplină a acestor aprecieri (aceasta este și părerea inginerei Dan Floarea) rămine desigur s-o facă micii dar pretențioșii „cumpărători". începînd deci cu data de 1 aprilie ei pot „asalta" noul magazin de prezentare a confecțiilor, însoțiți bineînțeles de cei care le insuflă simțul pentru frumos și sub raport vestimentar. Noutăți de sezon tentante îi așteaptă, în acest caz părinții nu mai trebuie să stea pe ginduri. M. ANCUȚESCU Vizita în Republica Socialistă România a unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. Conferință despre Brâncuși La solicitarea D.S.A.F.C. Oltenia, prof. V. G. Paleolog a susținut în fața colectivului acestei instituții, care de curând s-a bucurat de distincția evidențierii pe țară acordată pentru merituoasa sa activitate, o prelegere despre subiectul inedit. Urbanismul spiritual al lui C. Brâncuși și semnificația ecvistică a sculptor: Masa, Poarta și Trilogiei marelui nostru Columna — VIA SACRA — de la Tg. Jiu. Prin prezentarea spiritului nou-creativ al lui Brâncuși, prelegerea însoțită de proiecții și de amănunte inedite a stîrnit un viu interes printre participanții la conferință. Comitetul raional Gorj al femeilor, în colaborare cu Comitetul raional pentru cultură și artă și Comitetul raional al U.T.C., a organizat cu sprijinul mai multor juriști o nouă formă de activitate cultural-edu- HHB Baasan@nMaaHi cativă de masă, intitulată „Proces social“. Organizata pină acum în mai multe localități ale raionului, noua activitate, pe tema divorțului, trezește din ce în ce mai mult interes, atrăgînd la căminele culturale sute de cetățeni. Acțiunea continuă în comunele raionului Gorj. Discuție pe teme de circulație Ieri, la cinematograful „30 Decembrie“, Consiliul orășenesc al pionierilor din Craiova a organizat o discuție cu peste 700 de pionieri și școlari din toate unitățile pionierești ale orașului, pe tema : ,Cum ne comportăm și circulăm pe stradă. Au urmat apoi două filme documentare pe aceeași temă. Astăzi are loc la Corabia o ședință de comunicări organizată de filiala Oltenia a Uniunii societății științelor medicale, secția de patologie infecțioasă. Participă medici din raionul Corabia, cadre medicale din secția de patologie infecțioasă - Craiova. In cadrul ședinței se va lua la dezbatere tema : „Considerațiuni asupra focarului de tifos pulmonar febra Q”. „Proces -ul social Ședință de comunicări medicale Pregătirea noilor organe alese ale sfaturilor populare comunale In patru centre din regiune are loc pregătirea noilor organe alese ale sfaturilor populare comunale. Au urmat deja cursuri pregătitoare secretarii sfaturilor populare, iar în prezent la Craiova, Tr. Severin, Tg. Jiu și Caracal s-au deschis cursurile de pregătire cu 340 președinți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. Ele vor fi urmate de un curs mai amplu la Craiova cu cei 112 președinți aflați la prima lor legislație în această funcție. Tematica expunerilor la cursuri este axată pe sarcinile sfaturilor populare în lumina documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R., a cuvîntării tov. Nicolae Ceaușescu la plenara din decembrie 1966 și a Hotărîrii Conferinței regionale de partid Oltenia. Sînt dezbătute, de asemenea, problemele organizării și desfășurării muncii sfaturilor populare comunale, modalitățile de atragere a masei de cetățeni la rezolvarea treburilor obștești, precum și unele norme legate de legislația actuală în domeniul administrației de stat. In tematica pregătirii au fost prevăzute probleme legate de gospodărirea și înfrumusețarea localităților, realizarea obiectivelor social-culturale etc. Lucrări de amenajare a pășunilor din masivul Paring După cum se știe, în zona de nord a regiunii noastre se desfășoară un vast teritoriu ce oferă condiții naturale favorabile pășunatului. Potrivit unor proiecte alcătuite de specialiști, această zonă este supusă unor amenajări de amploare menite să asigure valorificarea superioară a pășunilor, în scopul sporirii producției animaliere. Pe baza protocolului încheiat zilele acestea la Craiova, se fac pregătiri pentru deschiderea șantierului lucrărilor de amenajare în care intră două pășuni de vale — Bengești și Săcelu și o parte din pășunea Rînca, pe o suprafață de 812 ha, teritoriu destinat păunatului pentru taurine, vaci de lapte și tineret. Amenajările cuprind lucrări de tarlalizare cu stîlpi și sîrmă, construcții de adăposturi pentru animale, lucrări de fertilizare pe baza rezultatelor experiențelor întreprinse de specialiștii Facultății de agronomie de la Craiova, lucrări de supraînsămînțări și de combaterea eroziunii. O altă mare pășune, ale cărei lucrări de amenajare au fost terminate — la Bîlta în raionul Gorj — va intra în exploatare în primăvara aceasta, cînd vor fi introduse aici circa 700 capete tineret taurin pentru îngrășare, din cadrul cooperativelor agricole de producție din raion. Aici au fost executate pe o suprafață de 360 ha. importante lucrări de tarlalizare, amenajări de adăposturi și drumuri de acces pentru animale, fertilizări cu superfosfat și azotat de amoniu, supraînsămînțări din amestecuri de graminee și leguminoase, ierburi lucrări de combatere a eroziunii. Asemenea pășuni s-au mai amenajat la Tismana și Drăgoieni în Gorj, iar anul acesta vor continua lucrările de fertilizare și pe unele pășuni din raioanele Strehaia și Filiași, unde parțial se vor face și tarlalizări. In zonele amenajate se aplică pășunatul rațional pe baza a 3-4 cicluri ceea ce asigură folosirea îndelungată și la capacitatea normală, cu posibilitate de refacere, a pășunii. Pentru mai buna raționalizare consumului zilnic, tarlalele de a ia Bîlta sunt dotate cu păstori electrici, iar în golurile alpine, pentru eficacitatea îndelungată a fertilizărilor la pășunile de oi, se aplică „porțile de tîrlire". Anul acesta, cantitățile de îngrășăminte destinate pășunilor sporesc la peste 8.000 de tone azotat de amoniu, circa 1.000 tone superfosfat ș.a., pe baza finanțărilor de la bugetul Sfatului popular regional și din fondurile C.A.P.-urilor. Importanța economică a lucrărilor de valorificare superioară a pășunilor este subliniată chiar de primele rezultate obținute în zonele amenajate. La Bîlta spre exemplu, producția de masă verde era de 3.000- 3.500 kg. la ha. și cu o vegetație rară. După aplicarea lucrărilor de fertilizare și supraînsămînțări, anul trecut, producția a fost de circa 18.000 kg la ha. Un calcul simplu arată că la 100 kg. azotat de amoniu avem un spor de circa 6.500 kg, masă verde. Numai 5 kg. de masă verde echivalează cu o unitate nutritivă și 100 grame proteină digestibilă. Cum o vacă de lapte are nevoie pe zi de 8-9 unități nutritive și 600-700 gr. proteină pentru o producție medie de circa 10 litri lapte, este lesne de apreciat cît de prețioase pot fi aceste sporuri de productie rezultate de la imensele suprafețe ale pășunilor noastre. Calculele asupra eficienței economice și cercetările specialiștilor atestă că masa verde, cel mai ieftin furaj pentru animale, se dovedește a fi și cel mai complex. Ea asigură, între altele, creșterea armonioasă a animalelor tinere, iar la femele dezvoltă capacitățile reproductive. Folosind sugestia ce o oferă marile pășuni premontane și din golurile alpine aflate în exploatare sau în curs de amenajare, cooperativele agricole din regiunea noastră își pot asigura condiții excelente de dezvoltare a sectoarelor zootehnice prin trecerea la valorificarea supeară a pășunilor de care dispun, pe baza fertilizării, întreținerii și a altor măsuri complexe de exploatare rațională. ADRIAN FULGA Extind suprafața Irigată Văzînd rezultatele bune care au fost obținute în anul 1966 de pe terenurile irigate, cînd s-au realizat producții record, cooperatorii din Dunăreni, raionul Băilești, s-au hotărît să extindă suprafața cultivată în sistem Irigat de la 112 ha la 472 ha. Intrucît 300 ha trebuiau să fie amenajate numai în primăvara aceasta, cooperatorii au trecut din vreme la lucru. Mobilizîndu-se toate forțele existente, s-a reușit să se sape șanțuri pe o lungime de 10.000 metri liniari și să se execute un volum de 12.000 mc terasamente. Cele mai bune rezultate în muncă le-au obținut cooperatorii din brigăzile a III-a și a IV-a conduse de comuniștii Constantin Burtea și Marin Tănase. PATRU TANASE, coresp.