Inainte, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6870-6895)

1967-04-01 / nr. 6870

*4 ANUL XXVI Nr. 6870 sÎmbătA 1 APRILIE 1967 4 PAGINI 25 BANI Economisesc metal si electrozi Colectivul de muncă de la atelierul de confecții metalice al secției utilaj și transport a I.S.C.M. Craiova desfășoară o susținută întrecere pentru ca rezultatele obținute în proce­sul de producție să fie din ce­le mai bune. Paralel cu înde­plinirea ritmică a planului de producție, îmbunătățirea cali­tății­ lucrărilor executate, acest colectiv se preocupă și de re­alizarea a cît mai multe eco­nomii de metal și electrozi. Studiind temeinic posibilită­țile existente în ceea ce pri­vește descoperirea și punerea în valoare de noi rezerve, co­lectivul acestui atelier a sta­bilit o serie de măsuri tehnice­­organizatorice, ce s-au dovedit a avea un efect economic im­portant. Astfel, s-a înlocuit fierul-beton, neces­­ar confec­ționării fermelor metalice, cu profile ,­ ușile grele, semigrele și portale au început să fie confecționate din tablă cu o grosime mai mică decît cea inițială. De asemenea, s-a fă­cut o mai justă repartizare a oamenilor cu o înaltă califi­care. La trasajul materialului au fost trecuți să lucreze cei mai buni muncitori, ca Horea Crișan, Constantin Badea etc. Ca urmare a măsurilor luate și a atenției cu care s-a lu­crat, colectivul atelierului a reușit să economisească o can­titate de 7000 kg metal. Din metalul economist s-ar putea confecționa în plus 150 mp tîmplărie metalică. In atenția lucrătorilor de a­­ici a stat nu numai reducerea consumului de metal, ci și al electrozilor. La îmbinarea pie­selor prin sudură, muncitorii au ales cele mai eficace po­ziții, care permit ca electrozii să fie folosiți la maximum. Astfel, s-a reușit să se facă o economie de electrozi de 850 kg. Cu această cantitate s-ar putea executa în plus sudură la 15 tone de confecții meta­lice. Rezultatele obținute pînă în prezent dau garanția că acest colectiv de muncă își va înde­plini cu cinste angajamentul luat, de a reduce consumul de metal pe tona de confecții e­­xecutate cu 60 kg. GH. TECULESCU, coresp. LA I.R.I.L. BALȘ Sortimente In anii trecuți, I.R.I.L. Balș manifesta practica încasării producției neterminate la ca­re mai lucra cel puțin o de­cadă în luna următoare. în a­­cest an însă, organele locale raionale au interzis această practică refuzînd plata în luna februarie a manoperei în va­loare de 19.000 lei pentru e­­xecuția unor dulapuri de tablă la care s-a lucrat și în ziua de 11 martie a.c. Acest aspect a fost observat și la secțiile mase plastice, nasturi și lămpi fluorescente. Din relatările tov. Ion Bușe,­­ șeful serviciu­lui plan, rezultă că situația e­­conomică financiară a între­prinderii este pe raze. Dar o privire atentă a situațiilor din dosare scoate la iveală multe deficiențe din care amintim cî­­teva. în luna ianuarie, numă­rul mediu scriptic a fost de­pășit în proporție de 143 la sută, înregistrîndu-se un sur­plus de 237 muncitori. In plus, situația financiară a întreprin­derii are o serie de imobili­zări de mijloace circulante, în special în debitori și refuzuri. Cauzele care au determinat acest lucru au fost generate de însăși conducerea între­prinderii care s-a angrenat în­­tr-o serie de produse greu vandabile. Așa de exemplu, la I.R.,I.L. Balș se confecțio­nează fuste și basmale care nu corespund nici pe departe exi­­genețelor cumpărătorilor, cali­tății și modei. Toate acestea stau în vitrine și depozite, iar apoi iau drumul magazinelor de soldări și al chioșcurilor de tirg. O altă practică dăunătoare constă în aceea că anul tre­cut. In magaziile I.R.I.L. Balș se adunaseră basmale în can­tități industriale. Ce era de fă­cut cu aceste produse? Directo­rul întreprinderii Mihai Rădu­­lescu a adunat Intr-o ședință muncitoarele acestei secții, le-a făcut un instructaj scurt și le-a trimis în „delegație" la Craiova spre a face reclamă basmalelor. Magazinele au fost inundate de „cumpără­toare" care solicitau basmale de tipul celor care erau în de­pozitele I.R.I.L. Balș. La atîtea insistențe, merceologii au fost puși „pe roate", au pornit la Balș și au aprovizionat cu mar­fa „mult solicitată”. I.R.I.L. Balș a plasat-o în comerț, iar comerțul pînă la urmă a plasat-o în... depozite. Din relatările conducerii în­treprinderii a rezultat că, între anii 1961—1966, întreprinderea a crescut în ceea ce privește valoarea producției anuale de 40 de ori, ajungîndu-se la producție anuală de aproape o 90 milioane lei. întrebarea care să constituie punctul de pornire trebuie să fie cum crește producția, ce se fabrică în cadrul ei, deoarece pentru ca produsele să fie desfăcute pe piață a fost necesară une­ori plecarea conducerii prinderii, zile întregi, pe între­b­ beneficiari cu diferite cadouri spre a le accepta. In anul 1968 contul între­prinderii a stat blocat luni în­tregi cu cite 6—4 milioane lei. Este știut că activitatea unei întreprinderi nu se analizează numai din punct de vedere al producției. Trebuie făcută analiză profundă a sortimen­­­telor produse și a posibilități­lor desfacerii lor pe piață. Des­pre faptul că după două luni de activitate din acest an, în­treprinderea avea contur blo­cat cu 1,6 milioane lei, nimeni din conducerea întreprinderii și nici chiar șeful serviciu­lui plan nu spunea un cuvînt. Tocmai spre aceste probleme trebuie să-și îndrepte atenția în viitor conducerea întreprin­derii de industrie locală din Balș, îndeosebi spre o corelare justă a indicatorilor de plan deoarece există mari necon­cordanțe între productivitate și numărul mediu scriptic plani­ficat și cel realizat. R. P. care creează debituri și ref­uzuri Secția țesătorie a I.I.S. „Independența“ Craiova. Maria Dumitrana și Aurora Chiru sunt evidențiate lună de lună in întrecerea socialistă. Reflexul frumuseții unei lecturi. Foto : FL. ROȘOGA Măsură organizatorică eficientă In urma unei analize minu­țioase efectuate de biroul or­ganizației de partid din ca­drul șantierului de construcții­­montaj al I.R.E. Oltenia, ana­liză ce a avut loc încă la în­ceputul acestui trimestru, îm­preună cu conducerea șantie­rului, s-a luat măsura de a se extinde la toate echipele me­toda de ridicare a stîlpilor de înaltă tensiune prin tracțiune mecanică. Metoda nu era a­­plicată din lipsa unor scule și mecanisme adecvate decît de 10 echipe, din cele 48 cîte are șantierul. Această metodă are multiple avantaje : mărirea productivi­tății muncii, reducerea numă­rului de stîlpi rupți, prelungi­rea vieții automacaralelor prin nefolosirea lor pe cîmp și te­renuri accidentate. De aseme­nea, se realizează o execuție ritmică și la timp a lucrările­­din plan pe orice teren. Ca urmare a aplicării acestei măsuri în cursul trimestrului I 1967 încă 10 echipe au fost dotate cu sculele necesare și calificate să le folosească. Re­zultatul este că toate aceste echipe au reușit să-și realizeze și să-și depășească planul. G. MIHAI, coresp. Măi de sezon pe din cei m­oi Creatorii de modele de la Fabrica de confecții din Craiova se străduiesc să satisfacă sub raport vesti­mentar unul din preceptele frumosului mult Îndrăgit de copii. — Ce modele noi de con­fecții putem cumpăra copii­lor pentru sezonul de pri­măvară ? La această Întrebare, pe care de fapt și-o pune fie­­care părinte grijuliu, s-a o­­ferit să ne răspundă ing. Dan Floarea, șefa serviciului tehnic și în același timp mamă a doi copii. — Colectivul de creație al fabricii noastre a elabo­rat noi modele de costu­­mașe pentru copii, care du­pă părerea mea Îndeplinesc condițiile practicului și a fanteziei. Compus din haină bleumarin, pantaloni albi și vestă roșie, unul din noile costumașe pentru băieți es­te estetic, comod și rezis­tent. La realizarea primului lot al costumașelor de acest gen și-au adus aportul membrii colectivului de muncă din schimburile con­duse de maiștrii Mihai A­­san și Nicolae Piscanu. Autorii noului model de rochițe pentru primăvară și vară, precum și al costu­mașelor pentru băieți sunt Vasile Velican, Petre Tă­­nase și Constantin Stoica, în fiecare sezon acești spe­cialiști craioveni ai artei vestimentare pentru copii creează circa 70 modele. — Cînd vor apărea în magazine aceste costumașe? — Mai m­ult o precizare. Este vorba de noul nostru magazin de prezentare care l-am „inaugurat“ de curînd. Acest magazin ființează in locul fostei unități de con­fecții pentru copii a O.C.L., de pe strada Unirii nr. 21. — Aveți deci modele noi și în același timp și maga­zin propriu pentru desface­rea lor. Nu ne-ați spus încă, cînd va începe punerea în vînzare a noilor modele de costumașe pentru micii ce­tățeni ai orașului nostru ? — Chiar intenționam să vă relatez și acest amă­nunt. Începînd cu data de 1 aprilie, magazinul fabricii noastre va fi aprovizionat cu stocuri suficiente de confecții pentru copii. Mă refer în special la abun­dența noilor modele de se­zon care, așa cum am mai amintit, sunt elegante, co­mode și durabile. Confirmarea deplină a a­­cestor aprecieri (aceasta este și părerea inginerei Dan Floarea) rămine desi­gur s-o facă micii dar pre­tențioșii „cumpărători". începînd deci cu data de 1 aprilie ei pot „asalta" noul magazin de prezenta­re a confecțiilor, însoțiți bi­neînțeles de cei care le in­suflă simțul pentru frumos și sub raport vestimentar. Noutăți de sezon tentante îi așteaptă, în acest caz pă­rinții nu mai trebuie să stea pe ginduri. M. ANCUȚESCU Vizita în Republica Socialistă România a unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Repu­blica Socialistă România. Conferință despre Brâncuși La solicitarea D.S.A.F.C. Oltenia, prof. V. G. Pa­­leolog a susținut în fața colectivului acestei instituții, care de curând s-a bu­curat de distincția evidențierii pe țară acordată pentru meritu­oasa sa activitate, o prelegere despre subiectul inedit. Urba­nismul spiritual al lui C. Brân­cuși și semnificația ecvistică a sculptor: Masa, Poarta și Trilogiei marelui nostru Columna — VIA SACRA — de la Tg. Jiu. Prin prezentarea spiritului nou-creativ al lui Brâncuși, prele­gerea însoțită de proiecții și de amănunte inedite a stîrnit un viu interes printre participanții la conferință. Comitetul raional Gorj al fe­meilor, în colaborare cu Comi­tetul raional pentru cultură și artă și Comitetul raional al U.T.C., a organizat cu sprijinul mai multor juriști o nouă for­mă de activitate cultural-edu- HHB Baasan@nMaaHi cativă de masă, intitulată­­ „Proces social“. Organizata pină acum în mai multe localități ale raionului, noua activitate, pe tema divorțului, trezește din ce în ce mai mult interes, atrăgînd la căminele culturale sute de cetățeni. Acțiunea continuă în comunele raionului Gorj. Discuție pe teme de circulație Ieri, la cinematograful „30 De­cembrie“, Consiliul orășenesc al pionierilor din Craiova a orga­nizat o discuție cu peste 700 de pionieri și școlari din toate uni­tățile pionierești ale orașului, pe tema : ,Cum ne comportăm și circulăm pe stradă. Au urmat apoi două filme documentare pe aceeași temă. Astăzi are loc la Corabia o șe­dință de comunicări organizată de filiala Oltenia a Uniunii soci­etății științelor medicale, secția de patologie infecțioasă. Partici­pă medici din raionul Corabia, cadre medicale din secția de pa­tologie infecțioasă - Craiova. In cadrul ședinței se va lua la dezbatere tema : „Considerațiuni a­­supra focarului de tifos pulmonar febra Q”. „Proces -­u­l social Ședință de co­municări medicale Pregătirea noilor organe alese ale sfaturilor populare comunale In patru centre din regiune are loc pregătirea noilor or­gane alese ale sfaturilor popu­lare comunale. Au urmat deja cursuri pregătitoare secretarii sfaturilor populare, iar în pre­zent la Craiova, Tr. Severin, Tg. Jiu și Caracal s-au deschis cursurile de pregătire cu 340 președinți ai comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare comunale. Ele vor fi urmate de un curs mai amplu la Cra­iova cu cei 112 președinți a­­flați la prima lor legislație în această funcție. Tematica expunerilor la cursuri este axată pe sarcinile sfaturilor populare în lumina documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R., a cuvîntării tov. Nicolae Ceaușescu la ple­nara din decembrie 1966 și a Hotărîrii Conferinței regionale de partid Oltenia. Sînt dezbă­tute, de asemenea, probleme­le organizării și desfășurării muncii sfaturilor populare co­munale, modalitățile de atra­gere a masei de cetățeni la rezolvarea treburilor obștești, precum și unele norme legate de legislația actuală în dome­niul administrației de stat. In tematica pregătirii au fost prevăzute probleme legate de gospodărirea și înfrumuse­țarea localităților, realizarea obiectivelor social-culturale etc. Lucrări de amenajare a pășunilor din masivul Paring După cum se știe, în zona de nord a regiunii noastre se des­fășoară un vast teritoriu ce o­­feră condiții naturale favora­bile pășunatului. Potrivit unor proiecte alcătuite de specialiști, această zonă este supusă unor amenajări de amploare menite să asigure valorificarea superi­oară a pășunilor, în scopul spo­ririi producției animaliere. Pe baza protocolului încheiat zilele acestea la Craiova, se fac pregătiri pentru deschiderea șantierului lucrărilor de ame­najare în care intră două pășuni de vale — Bengești și Săcelu și o parte din pășunea Rînca, pe o suprafață d­e 812 ha, teritoriu destinat păunatului pentru tau­rine, vaci de lapte și tineret. Amenajările cuprind lucrări de tarlalizare cu stîlpi și sîrmă, construcții de adăposturi pen­tru animale, lucrări de fertili­zare pe baza rezultatelor expe­riențelor întreprinse de specia­liștii Facultății de agronomie de la Craiova, lucrări de supra­­însămînțări și de combaterea eroziunii. O altă mare pășune, ale că­rei lucrări de amenajare au fost terminate — la Bîlta în raionul Gorj — va intra în exploatare în primăvara aceasta, cînd vor fi introduse aici circa 700 ca­pete tineret taurin pentru în­­grășare, din cadrul cooperati­velor agricole de producție din raion. Aici au fost executate pe o suprafață de 360 ha. impor­tante lucrări de tarlalizare, a­­menajări de adăposturi și dru­muri de acces pentru animale, fertilizări cu superfosfat și a­­zotat de amoniu, supraînsămîn­­țări din amestecuri de graminee și leguminoase, ierburi lu­crări de combatere a eroziunii. Asemenea pășuni s-au mai ame­najat la Tismana și Drăgoieni în Gorj, iar anul acesta vor continua lucrările de fertilizare și pe unele pășuni din raioanele Strehaia și Filiași, unde parțial se vor face și tarlalizări. In zonele amenajate se a­­plică pășunatul rațional pe baza a 3-4 cicluri ceea ce asigură folosirea îndelungată și la ca­pacitatea normală, cu posibili­tate de refacere, a pășunii. Pen­tru mai buna raționalizare consumului zilnic, tarlalele de a ia Bîlta sunt dotate cu păstori electrici, iar în golurile alpine, pentru eficacitatea îndelungată a fertilizărilor la pășunile de oi, se aplică „porțile de tîrlire". Anul acesta, cantitățile de în­grășăminte destinate pășunilor sporesc la peste 8.000 de tone azotat de amoniu, circa 1.000 tone superfosfat ș.a., pe baza fi­nanțărilor de la bugetul Sfatului popular regional și din fondu­rile C.A.P.-urilor. Importanța economică a lu­crărilor de valorificare supe­rioară a pășunilor este subli­niată chiar de primele rezultate obținute în zonele amenajate. La Bîlta spre exemplu, produc­ția de masă verde era de 3.000- 3.500 kg. la ha. și cu o vegeta­ție rară. După aplicarea lucră­rilor de fertilizare și supraînsă­­mînțări, anul trecut, producția a fost de circa 18.000 kg la ha. Un calcul simplu arată că la 100 kg. azotat de amoniu avem un spor de circa 6.500 kg, masă ver­de. Numai 5 kg. de masă verde echivalează cu o unitate nutriti­vă și 100 grame proteină digesti­­bilă. Cum o vacă de lapte are nevoie pe zi de 8-9 unități nu­­­tritive și 600-700 gr. proteină pentru o producție medie de cir­ca 10 litri lapte, este lesne de apreciat cît de prețioase pot fi aceste sporuri de productie re­zultate de la imensele suprafețe ale pășunilor noastre. Calculele asupra eficienței economice și cercetările specialiștilor atestă că masa verde, cel mai ieftin furaj pentru animale, se dove­dește a fi și cel mai complex. Ea asigură, între altele, creșterea armonioasă a animalelor tinere, iar la femele dezvoltă capacită­țile reproductive. Folosind sugestia ce o oferă marile pășuni premontane și din golurile alpine aflate în ex­ploatare sau în curs de amena­jare, cooperativele agricole din regiunea noastră își pot asigura condiții excelente de dezvoltare a sectoarelor zootehnice prin trecerea la valorificarea supe­­ară a pășunilor de care dis­pun, pe baza fertilizării, între­ținerii și a altor măsuri com­plexe de exploatare rațională. ADRIAN FULGA Extind suprafața Irigată Văzînd rezultatele bune ca­re au fost obținute în anul 1966 de pe terenurile irigate, cînd s-au realizat producții re­cord, cooperatorii din Dună­reni, raionul Băilești, s-au ho­­tărît să extindă suprafața cul­tivată în sistem Irigat de la 112 ha la 472 ha. Intrucît 300 ha trebuiau să fie amenajate numai în primăvara aceasta, cooperatorii au trecut din vre­me la lucru. Mobilizîndu-se toate forțele existente, s-a re­ușit să se sape șanțuri pe o lungime de 10.000 metri liniari și să se execute un volum de 12.000 mc terasamente. Cele mai bune rezultate în muncă le-au obținut cooperatorii din brigăzile a III-a și a IV-a con­duse de comuniștii Constantin Burtea și Marin Tănase. PATRU TANASE, coresp.

Next