Inainte, martie 1968 (Anul 25, nr. 7153-7179)
1968-03-01 / nr. 7153
X nanii e ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. W83 VINERI 1 MARTIE 1968 4 PAGINI ?0 BANI Proletari-din toate țările, uniți-văl % Silozuri pentru depozitarea cimentului La baza de producție industrială a Trustului de construcții Craiova a Început construcția a două silozuri cu clte două celule care vor avea o capacitate totală de 600 tone, necesare depozitării cimentului. Silozurile respective vor asigura cantitatea de ciment necesară fabricii de betoane, creîndu-se astfel posibilitatea ca toate șantierele din raza municipiului Craiova și a județului Dolj să se aprovizioneze direct din baza respectivă. La Înălțarea silozurilor, constructorii aplică metoda glisării. Unul dintre silozuri a și ajuns la cota finală și primele două celule destinate depozitării cimentului vor fi puse în funcțiune în cursul lunii martie, în felul acesta se vor elimina stațiile de betoane existente în șantiere și se vor obține însemnate economii prin reducerea cheltuielilor de organizare a șantierelor. A. P. % Premieră la Teatrul Național MUne, la orele 20, la Teatrul Național din Craiova are loc premiera spectacolului coupe cu piesele :,Vizita la Main” de Paul Everac, „Interludiu de Andi Andricș și „O piatră de hotar“ de Ion D. Sîrbu.Regia spectacolului este semnată de Valentin Balogh, iar scenografia de Vasile Buz. Din distribuție, printre alții, fac parte Florica Nicolescu, Claudiu Moldovan, Dumitru Aureliu, Costică Ionescu, Victor Fuiorea, Tudor Gheorghe, Elena Sandu, Anca Ledanca, Georgeta Luchian. IUIII H Seară de poezie La clubul Uzinei „ Noiembrie” din Craiova a avut loc, aseară, o intilnire între salariații uzinei si poeții craioveni Ilarie Hinoveanu, Petre Dragu și Mihai Duțescu. Un public numeros a audiat din noile creații artistice ale poeților amintiți. După constituirea Direcției agricole județene COTITURA HOTARITOARE RIDICAREA CALITATIVA A ÎNTREGII ACTIVITATI IN DOMENIUL MECANIZĂRII O IN Mecanizatorii din cele î1 stațiuni de mașini și tractoare din județul Dolj așteaptă primăverii cu întregul sosirea agricol pus în perfectă utilaj stare de funcționare. Anul acesta, spre deosebire de anii precedenți, reparațiile s-au executat într-un termen mult mai scurt și la un nivel tehnic calitativ. Recepțiile și suprarecepțiile, făcute cu toată exigența, au avut răspunderea darul să întărească mecanizatorilor pentru calitatea reparațiilor, nncit să se poată garanta folosirea fiecărei mașini la întreaga capacitate de producție, un număr cu mai mare de ore. Pe baza planului întocmit din vreme, au fost reparate 1598 tractoare, 2974 pluguri de tractor, 143 semănători pentru prăsitoare, 1418 semănători S.U.-29, 1498 grape cu disc și alte utilaje. Propria experiență a dovedit că nu este suficient să repari la timp și bine utilajul agricol. Degeaba ai tractorul pus în perfectă stare de funcționare dacă mecanizatorul nu stăpînește perfect cunoștințele necesare pentru exploatarea rațională și remedierea operativă a eventualelor defecțiuni. De aceea, imediat după constituirea Direcției agricole județene, noi am luat asemenea măsuri de natură să determine o cotitură hotărîtoare în ridicarea calitativă a întregii activități în sectorul mecanizării. Am pus un accent cu totul deosebit pe instruirea întregului personal în vederea cunoașterii utilajelor care participă în apropiata campanie, precum și a agrotehnicii culturilor de primăvară. Această instruire se desfășoară cu toți inginerii din S.M.T., pe o durată de trei zile. Instructajul are la bază examinarea practică a tuturor inginerilor cu privire la cunoașterea, reglarea și întreținerea întregii sisteme de mașini. In acest scop, s-au constituit patru ateliere de lucru. în cadrul fiecărui atelier lucrează cite 10 ingineri. Astfel, în atelierul nr. 1 se împrospătează și se verifică cunoștințele privind reglarea, întreținerea și exploatarea semănătorii S.P.C.6, respectarea regulilor de îngrijire zilnică, îngrijirea întîia permanentă, îngrijirea a doua periodică la tractoarele U-650 — 651, U-26- 27 ; în atelierul nr. 2 — reglarea, întreținerea și exploatarea semănătorilor 2 S.P.C-2, a șasiului autopropus Ing. GHEORGHE MANCH., director adjunct al Direcției agricole a județului Dolj. sat R.S. 09 și a mașinilor din setul acestuia pentru cultura sfeclei de zahăr ; în atelierul nr. 3 — reglarea, întreținerea și exploatarea G.D. 3, 2, tăvălugului, sapei rotative, grapei reglabile, cultivatorului purtat, nivelatorului mecanic, mașinii de împrăștiat îngrășăminte, mașinii de stropit și prăfuit, în atelierul nr. 4 se predau noțiuni privind măsurile de protecția muncii și paza contra incendiilor in viitoarea campanie. Problemele de reglare și întreținere se rezolvă practic de cite doi ingineri, fiecare fiind obligat să execute personal toate operațiunile. Au fost luate măsuri ca la sediul stațiunilor de mașini și tractoare să se instruiască de către corpul ingineresc toți maiștrii, tehnicienii și șefii de brigadă pe același principiu. Adică fiecare va trebui să execute practic toate operațiunile de reglare și întreținere a tuturor utilajelor. La rîndul lor, fiecare maistru și șef de brigadă se vor deplasa la sediul brigăzilor de tractoare pentru a instrui toți mecanizatorii. Acei mecanizatori, care nu vor reuși de prima dată să execute singuri, practic, în mod corect, orice operațiune, vor fi puși să repete, de câte ori va fi nevoie operația respectivă, pînă la aprofundarea totală și sigură a tuturor problemelor. Ne îndreptăm, în același timp, atenția spre pregătirea personalului de conducere, orientindu-l în direcția adoptării unui sistem de organizare a muncii, corespunzător tendinței de trecere unităților la gestiunea econoamică proprie In acest sens, conducerilor S.M.T. li se vor prezenta spre discuție propunerile sectorului de mecanizare. Pe baza îmbunătățirilor aduse propunerile amintite se vor transmite unităților într-o dispoziție a direcției agricole județene, purtînd caracterul obligatoriu în sensul urmăririi permanente și realizării lor de către fiecare unitate. Iată cîteva din problemele ce vor fi supuse discuției conducerilor S.M.T. In primul rînd, se va sublinia necesitatea de a nu se mai admite decit efectuarea lucrărilor agricole capabile să primească la recepție calificativul de „foarte bună calitate". Lucrarea care nu poate întruni condițiile agrotehnice pentru a obține acest calificativ să fie refăcută pe seama mecanizatorului. Insistăm, de asemenea, asupra folosirii eficiente printr-o încărcare normală a tuturor mașinilor existente în parcul S.M.T. Acordăm o mare atenție organizării brigăzilor de Continuare in pap a 111-aj .= In circuitul economic al industriei municipiului Craiova s-a integrat în acest an unul dintre cele mai ma 9 ederne obiective ale industriei ușoare din țara noastră : = = Fabrica de confecții. Muncitorii dispun acum de exces E lente condiții de lucru. Secțiile spațioase, iluminate cores- = E punzător, modernele agregate și mașinile permit să rea- = E Uzeze o productivitate ridicată și produse de calitate su E =perioară. E E In foto : aspect general din sectorul nr. 5. E ’IPR' ,'v 1 I 1 I 1 I III Timimimiiinînmaniiimimitiiimimiiimiiiimiimmiimiimummiiimiimmiiimmif Un raport dinamic <** Capacități de producție randament întreprinderile de industrie locală, completînd sortimentul de mărfuri al industriei republicane. Contribuie la aprovizionarea populației cu bunuri de consum și la alimentarea șantierelor în special cu materiale de construcții pe baza valorificării resurselor locale. An de an, întreprinderile de Industrie locală și-au dezvoltat capacitățile de producție, în scopul obținerii unei game variate de produse. Un exemplu concludent în acest sens îl prezintă și sectorul metalurgic din cadrul întreprinderii ISMET Craiova. Producția acestui sector reprezintă circa 68 la sută din totalul întreprinderii. Aici se execută mobilier comercial, școlar, dotări din investiții (birouri, dulapuri de fier, mobilier pentru cantine și localuri publice), tucerie comercială etc. Faptul că în acest an se prevede o producție în valoare de circa 30 000 000 lei a impus cu necesitate crearea unor condiții optime de muncă. De aceea, acțiunea de organizare superioară a producției și a muncii a avut ca punct de plecare folosirea judicioasă a capacității de producție, stabilirea cu exactitate a tuturor factorilor care permit obținerea unei producții cât mai ridicate și a unei rentabilități maxime. Din studiile efectuate pentru o mai bună folosire a suprafețelor de producție, s-a ajuns la concluzia ca utilajele să fie amplasate în flux tehnologic pe grupe de operații. Acest lucru va da posibilitate ca formațiile de lucru să fie organizate în două și trei schimburi, iar șefii chiar de secții și maiștrii să îndrume și să controleze mai îndeaproape fazele procesului de producție. „Colectivul sectorului nostru — menționa ing. Teofil Bărculescu — a luat în studiu producția maximă ce se poate obține pe aceleași suprafețe de producție și utilaje în condițiile folosirii depline a fondului de timp. La aprecierea capacităților de producție s-a luat în considerare, în primul rînd, capacitatea utilajelor de bază. Rezerve însemnate au rezultat și din faptul că la unele utilaje nu se valorifică în întregime fondul de timp disponibil. Indicii de utilizare extensivi ai mașinilor sunt reduși ca urmare a opririlor accidentale, a unor deficiențe de aprovizionare. La acest lucru se adaugă și faptul că utilajele nu le-am putut folosi în două și trei schimburi din lipsa unei alimentări corespunzătoare cu energie electrică. In acest an, ni s-au alocat fonduri de investiții pentru rețeaua electrică și vom avea posibilitatea să alimentăm continuu cu energie mașinile și utilajele pentru a le folosi în mai multe schimburi“. Utilizarea cu înalt randament a capacității mașinilor și utilajelor depinde în mare măsură de modul de organici. DAVID (Continuare in pag. a Ill-a) organizată științific kt Constituirea Comitetului județean Dolj al femeilor Ieri, a avut loc adunarea de constituire a Comitetului județean Dolj al femeilor, la care au participat numeroase reprezentante ale femeilor din județ. La adunare au participat, de asemenea, tovarășa CORNELIA DINESCU, secretară a Consiliului Național al Femeilor și tovarășul MIHAI BURCHEȘIN, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Comitetul județean a fost format din 25 de membre. Noul comitet a desemnat in funcția de președintă pe tovarășa CONSTANȚA CIONTIN -DRAGHIA, iar ca vicepreședinte pe IOANA STANCOVEANU, IOANA FLOREA, AURA DINCA. Secretara comitetului județean este tov. FLORICA CHIREA. p«i.»gaBiMLiiiiniiii«■mumiium—wwwMi .1 Iinmn 1. .11111 um mniiii 1 tu—mmm■mfi-iiMiLiMiiilüMi»ihmihh.1 iiwihhwíijl hihi. -iLuaauiLj Constituirea Consiliului municipal Craiova al Organizației pionierilor La Craiova a avut loc ndu- format din 41 de membri, narea de constituire a Consi- In prima sa ședință, consiului municipal Craiova al filiul și-a ales biroul format Organizației pionierilor, la din următorii tovarăși . Fiecare au participat directori de realiran, președinte , Vioșcoli și comandanți de uniriea Ioviță, vicepreședinte, toți. La adunare a mai par Ticu Gheorghe, Păun Nicoticipat și tov. Leonida Roșu, lae, Ilie Mitu, Victor Chesecretar al Comitetului mutraru, Gheorghe Zăman,nicipal Craiova al P.C.R. Constantin Filip, Grigore Cei prezenți au ales în una Ștefănescu, Mihai Popescu, limitate consiliul municipal Margareta Panait membri. agenda culturalf! In pag. a II-a I mmm ! aar I I Sosit în cîmpia Băileștiului și Calafatului și zărind ridicăturile enorme de pămînt, asemănătoare unor munți în miniatură, ce se înlănțuie întocmai ca un șirag de mărgele, ai impresia că pe aici a trecut balaurul din poveste, care, fugărit de viteazul Iorgovan, a răscolit pămîntul, lăsînd in urmă o dîră care-i vestește prezenta. Explicația adevărată e insă alta. Oamenii din cîmpie, voind să-și facă viața tot mai îmbelșugată, să smulgă păminturilor de aici rodnicii mereu sporite, au hotărit să dea noi contururi etapiei. Cu gîndul și cu fapta ei au Început să croiască drum nou apelor Dunării, care vor fertiliza, nu peste mult timp, peste 49 640 ha. Acțiunea — a cărei importanță și amploare depășește tot ce s-a Întreprins în această direcție prin partea locului — a concentrat aici forțe imense : zeci de mașini de toate ferurile și mii de oameni, care, zi de zi, scriu aici, in cîmpie, noi acorduri ale unei simfonii a muncii. Valoarea lucrărilor executate pînă acum de torța mașinilor depășește cifra de 9 360 000 fei. Eforturile depuse de cooperatori s-au materializat și ele in alte citeva milioane. La stafia de pompare de la Basarabi, care are un debit de 40 mc pe secundă, deci, de trei ori mai mult decit debitul minim al Jiului, lucrările de construcție-montaj executate pînă acum se ridică la suma de 322 469 lei. Canalul magistral, în lungime de 28,5 km a fost săpat pe 14 km, executindu-se un volum de 429 000 mc terasamente, în valoare de 2,4 milioane lei. Intruclt In acest an s-a prevăzut a se amenaja o suprafață de 15 615 ha, din care 11 288 ha la CAP și 4622 ha la IAS, pretutindeni s-a trecut intens la lucru. La cooperativa agricolă din Basarabi, de exemplu, unitate care este prevăzută in plan cu amenajarea a 1000 ha teren prin hărnicia cooperatorilor și puterea mașinilor deja au fost executati 15 000 ha terasamente, canalele secundare totalizând o lungime de 10 km. Pretutindeni, la Rost, Tunarii Vechi, Poiana Mare, Maglavit, o dată cu venirea il[ ii imii III r*fi'T*fi] cîmpie.,Ajutați de puterea celor dragline, 30 screpere, 33 bul14 dozere și alte utilaje, care, în curând vor ajunge la cifra de 138, — cooperatorii și specialiștii dau, cu fiecare zi ce trece, contururi reale liniilor și punctelor din proiect. Cu gradul la viitor, toți cei care sunt antrenați in Înfăptuirea acestei vaste lucrări, iși fac, încă de pe acum, niște calcule sumare, dar pe deplin reale. Cind apele Dunării vor fertiliza aceste terenuri, ajungind la rădăcina plantelor, numai la cultura de porumb se va Înregistra un spor de 700 000 tone porumb-boabe. La cultura sfeclei de zahăr, sporul va fi de 300 000 tone, iar la floarea-soarelui de 8 000 tone. Deci, sporul total adăugat prin irigarea pământurilor din cîmpie, se va cifra la peste 1.200.000 tone porumb-boabe, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, furaje și alte produse. Antrenați in această acțiune cu mintea și fapta, specialiștii, miile de cooperatori, ajutați, totodată, de puterea screperelor, grederelor și altor mașini, care dislocă zilnic mii de tone pământ și creând vad nou apelor, el, oamenii cliptei, scriu o baladă, o filă de istorie contemporană, ai cărei eroi sunt ei, temerarii zilelor noastre. VIRGIL TATARU JURNAL DE CAMPANIE AUTORII PÎINII Parafrază la un vechi dicton Cind îți vezi sacii-n car... Ardeam de nerăbdare să scriu un reportaj elogios despre mecanizatorii de la S.M.T. Bîrca. Inginerul Dumitru Papuc mi-a furnizat o bogăție de fapte demne de laudă : „Campania de reparații am terminat-o cu 20 de zile mai devreme. Majoritatea brigăzilor și-au adus aportul la desțelenirea terenului în baltă. De asemenea, mecanizatorii au participat la acțiunile de gospodărire a atelierului central cât și a sediilor brigăzilor. Acum, aproape majoritatea mecanizatorilor sunt gata pentru campania lucrărilor de primăvară“. L-am rugat pe inginerul Papuc să-mi explice de ce nu toți mecanizatorii sunt gata pentru campanie. — Mai sunt oameni care fac excepție, vă creează greutăți ? — Noi nu am dat niciodată crezare proverbului care spune că nu există pădure fără uscătură. Acum suntem nevoiți să recunoaștem că aceste „uscături“ și-au făcut locul și la noi. — Cauzele ? — La unii din mecanizatorii noștri, cu toată educația pe care le-am făcut-o, simțul colectivității și al perseverenței în muncă s-a cam tocit. — Despre ce oameni este vorba și ce anume au făcut ? — Diagnosticul pasivității față de campania de reparații s-am stabilit doar membrilor brigăzilor din comunele Cerăt și Giurgița. Mai concret, este vorba despre mecanizatorii Constantin Trancă, Ion Rusu, Alexandru Ivănuș, Nicolae Florea, Ion Vilău, Petre Radu și Florea Andrei. Aceștia, în frunte cu șeful de brigadă Jean Cercel, după ce au încasat salarii și prime grase, au găsit de cuviință că nu mai are rost să mai muncească. Cu de la ei putere au părăsit brigăzile și au trecut la.. hibernare. Unii au crezut că sunt în concediu binemeritat Acesta însă îi epuizaseră de mult. Am crezut că după o zi, două, oamenii vor reveni la locurile de muncă. Campania de reparații batea la ușă. Tractoarele zăceau nereparate și prost îngrijite la sediile brigăzilor. Mecanizatorii celorlalte 17 brigăzi munceau de zor tn trecîndu-se pentru a scurta termenul de reparații conform angajamentului întregului colectiv. Cei de la Cerăt și Giurgița continuau să hiberneze. Am trimis delegați să-i lămurească că este timpul să vină la lucru. Dar degeaba. — De ce nu au vrut, totuși, să vină la lucru ? — Pentru simplul motiv că vor să cunune sau să boteze... — Au pus, cum s-ar spune, mai presus interesele personale decât... — Toți cu care am stat de vorbă aveau capul plin de băutură. Unii ne-au și jignit. Vă închipuiți cât de rău ne-am simțit în fața unei asemenea situații. Să vezi omul pe care l-ai calificat și i-ai creat condiții de a-și ridica nivelul de viață că alunecă pe panta lamentabilă a refuzului de mai lucra. Noi nu stăm în loc de acești oameni Colectivul nostru (afară de ei) a devenit puternic. Hotărit să facă fapte mari. Dovadă că tractoarele și plugurile celor care au fugit de răspundere au fost reparate de alți mecanizatori. Lucrările de desecări au fost executate și fără ei : de asemenea, cele de modernizare a atelierului central. Cei care vor pierde sunt, tot ei, oamenii care au dezertat din mijlocul colectivului. Noi avem expe M. ANCUȚESCU (Continuare in pag a 111-a) 1 s I III 1 s 1 I1 I § 11 ii IIs I j