Inainte, aprilie 1968 (Anul 25, nr. 7180-7205)

1968-04-02 / nr. 7180

K P 4l * I * I 1a 8 I­I I i ANUL XXV NR. 7180 MARȚI 2 APRILIE 1968 4 PAGINI 30 BANI -MunuuiiimiiitmiiiiiMuuimiiiiiiiuiniiiiiiiiiiiiimniiiuiniiiiiiiiiiuiuiiimiiiiuiiiînnii lUHiunniiiiiuimiiniiiiniiiiiiitniiiiniitniiiiiiimniiinunniiimuiniiimiiiumiiniuii*'. I JURNAL DE CAMPANIE | Miiuiiuiiniiînniiiuiiiuiiiiiînmiiniiiiniininiînniniiiiiiiimiiiimmimiuiiimimiiiiiiit iimiuuiniiuiiiiniiiiiiiuuiimuiiimiiimiuniiimiiiiiiimiimimiiuiiiniiiiiiiniiiiinii^ 'iiimiiiiiiiiimiMimiMiimmiiiiimHimiüHiimiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiMimiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimimiiiimiiiimimiiiiiiiiiim^ MOMEIT SOLEMN 1 «miiiimimiiimiiiiiiinimiiimiiiimiiiiiiimimiiiiiimiimiiiiiiiiiniiiiiimiiimiitmiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiii însemnări de la depunerea jurămîntului militar ...Ne aflăm în curtea unei unitați militare, într-o splendidă duminică de pri­măvară, cu un soare gene­ros, deschis parcă, mai mult ca pricind, inimilor noastre. Grupuri de militari, zvelți și lainici ca o pădure tînără de brazi, sunt intr-o alinie­re perfectă. Chipurile lor, în care s-a Încrustat bron­zul solar al anotimpului, exprimă gravitatea și bucu­ria, ușor disimulate, ale ti­nerilor aliați în fața unui moment de o solemnitate aparte: astăzi vor depune jurământul militar — anga­jament sacru, rostit cu slo­ve de foc, — făgăduind cre­dință nestrămutată partidu­lui și guvernului, patriei noastre scumpe. Jurămintul militar este, prin structura sa intimă, un act de o co­­vlrșitoare importanță, trăit de fiecare tînăr militar cu emoția momentului unic ce marchează o cotitură majo­ră în viața sa de cetățean al Republicii. De aici înain­te, își va reaminti mereu de el, cu aceleași emoții, și inima sa va zvîcni sub impulsul acelorași elanuri patriotice simbolizate de slovele jurămîntului. Am privit silueta dreaptă, ele­gantă a acestor tineri, apă­rători de credință, care as­cultau bătaie cuvintele de îmbăt­are comandantului ■, i-am văzut tresăltînd la e­­vocarea pildelor de vitejie, a faptelor de glorie nepieri­toare săvirșite de inaintași, i-am urmărit cum strîngeau parcă arma la piept, cînd tov. Mihail Burdheșin, se­cretar al Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R. le-a vorbit despre importanța covirșitoare pe care parti­dul nostru o acordă forțe­lor armate ale patriei. ...Rind pe rînd, sub fal­durile steagului roșu al partidului și ale tricoloru­lui românesc, soldații au jurat credință nestrămutată partidului, guvernului și po­porului. „Jur să fiu gata oricînd, să lupt pentru apă­rarea patriei mele, Repu­blica Socialistă România, și ca militar al forțelor armate ale Republicii So­cialiste România să lupt cu toată dîrzenia și price­perea, neprecupețind sîn­­gele și viața mea pentru dobîndirea victoriei depli­ne asupra dușmanilor...“. Cuvintele răsunau ferm, punctînd un act de o mare valoare morală. Se cimenta acolo, iu acorduri grave, un colectiv de tineri veniți de pe cele mai îndepărtate meleaguri, înaripați de înal­te idealuri, hotărîți să se dedice cu toată capacitatea lor pregătirii militare, pen­tru a putea deveni demni a­părători ai pămintului stră­bun. ...Fiecare, din cei care rosteau jurămintul, mai păstrează încă proaspătă, a­­mintirea locului de muncă de unde a plecat. Soldatul Ionel Ab­agea, de profesie zidar-șamotor povestește, cu justificată mîndrie, cum a Înălțat zeci de blocuri lu­minoase in inima industrială a Reșiței. Tînărul acesta, care abia a împlinit 20 de primăveri, este membru al Partidului Comunist Român, și cuvintele jurămîntului, rostite de el astăzi, cu atîta fervoare, sînt Încă o dova­dă, de netăgăduit, a atașa­mentului nețărmurit față de marele detașament al comu­niștilor. Dorel Gavra, proas­păt tovarăș de arme, a adus ceva din mireasma de pă­­mânt reavăn din câmpia A­­radului, unde a creionat, cu tractorul său, o parte din geometria, rodnică a o­­goarelor Înfrățite. A schim­bat pentru câtva timp uneal­ta agricolă cu arma, nutrind speranța îndreptățită că la strălucirea măiestriei de „modelator" al pămintului se va adăuga și aceea de dibaci mînuitor al armelor, in urma lor a pășit, la fel de hotărît și drept, Vasile Ionescu, băiatul acesta cu­ muntele, care a pușcat zile de-a rindul pereții abrupți ai muntelui unde s-a înălțat Hidrocentrala de pe Argeș. Crescut la școala aspră, de înaltă ținută morală a șan­tierului, tînărul mecanic va continua, in cadrul pregă­tirii militare, să virtuțile dobîndite potențeze in șan­tier... Deslușesc In ochii o­­fterului Sandu Nicolae un­da bucuriei de a avea no­bila misiune să pregătească asemenea băieti minunați, ascultători, deschiși cu toa­tă inima spre tot ceea ce este menit să le îmbogă­țească tezaurul lor de cu­noștințe... " „intrind in rindul forțe­lor armate, jur să fiu cre­dincios"... R. DIACONESCU ?iimmimmimmmmmmmiummmimuimiiiiimmmi!iimiimuim iiiininuiiiiunmmimmimimimmiiiiimmimimihuimmni A cui este vina? O întrebare către con­siliul de conducere al C.A.P. „23 August” din Maglavit : cine e de vină că, recent, mai multe tractoare din brigăzile nr. 26 și 14 de la SMT Poia­na Mare au stat nefolo­site mai multe ore in șir? Mecanizatorii se plîng pentru faptul că, deși tractoarele și semănători­­le au fost in perfectă sta­re de funcționare, s-au pierdut aproape două ziile bune de lucru din cauză că a lipsit sămînța. Repetăm : a cui este vina, tovarășe președinte? S-a „pierdut din vedere” trimiterea in timp a can­tității de sămință, ori Agrosem-ul v-a făcut și dv. (așa cum mai semna­lam in niște note ante­rioare, referitoare la alte cooperative) greutăți în această privință ? 8IIIi1 III18I1BIIi I Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda HELSINKI 1 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit: Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde , în Finlanda, președintele Con­siliului de Miniștri al Româ­niei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a depus luni dimineață coroane de flori la Monumentul solda­tului necunoscut și la monu­mentul fostului președinte al Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe țărmul Mării Baltice. In sunetele unui marș fune­bru, intonat de fanfara milita­ră, coroanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuite de mes­teceni albi la capătul căreia se înalță — dominînd orizon­tul — o imensă cruce de mar­mură neagră. Alături se află monumentul din granit roșu înălțat în memoria lui Man­nerheim. Garda militară prezintă o­­norul. Premierul român, mi­nistrul afacerilor externe celelalte personalități păstrea­­i­­ă un moment de reculegere. ★ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimi­neața o vizită de curtoazie președintelui Consiliului de Miniștri ai Finlandei, Mauno Koivisto. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, de înțelegere re­ciprocă, au fost de față mi­nistrul afacerilor externe al Finlandei, Ah­ti Karjalainen, ambasadorul României la Hel­sinki, Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Finlandei la București, Kaario Makela, și alte persoane oficiale.­­ In aceeași dimineață, mi­nistrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită de curtoazie ministrului afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost de față am­basadorul României la Hel­sinki, N. I. Vancea, și amba­sadorul reșu­, K. Finlandei la Bucu­rakela. In pag. a IV-a : Relatări despre vizita to­varășului Ion Gheorghe Maurer în Finlanda. SOCIALA imiiimmiiimmimmiiiiiiiimimmimi!:­ I 1 0 statistică și I consecințele ei:­­ lîntr-un timp I relativ scurt, 1172 I accidente din așa-zise | § „neglijențe casnice“ I H Pledoarie pentru I o muncă educativă I vie, complexă Fiiiimimimiu immimimmmii­­umiii' La Fabrica de mașini rotative a Uzinei „Electroputere“ Paralel cu îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan, mun­citorii, inginerii și tehnicienii fabricii de mașini electrice ro­tative din cadrul Uzinei „Elec­­troputere”-Craiova sunt preocu­pați de a da o cit mai bună întrebuințare metalului. Ca ur­mare a acestor preocupări, în a­­nul trecut, colectivul fabricii a reușit, printre altele, să reali­zeze o economie de peste 600 tone tablă silicioasă și diferite profile de tablă groasă (peste 4 mm). In ce direcție s-a acționat pentru mai buna gospodărire și folosire a metalului? O atenție deosebită s-a acordat și conti­nuă să se acorde folosirii pla­nurilor combinate de croire pen­tru reperele aceluiași produs și în special pentru reperele mai multor produse care se reali­zează într-un trimestru. S-a sta­tornicit procedeul ca în fiecare I1aN­ Bini IIIIIIIII IMPERATIVUL ZILEI I RITM ȘI CALITATE LA SEMAMATA ANCHETA NOASTRĂ Parcurgem o perioadă ca­re cere o muncă febrilă pe ogoare, o încordare a tutu­ror forțelor, o folosire cit mai rațională a mijloacelor și a timpului bun de lucru în cîmp, pentru grăbirea rit­mului și însămînțarea în condiții calitative ireproșa­bile a culturilor de primă­vară. Ritmul și calitatea la ac­tualele lucrări agricole re­prezintă două laturi ale a­ de la S.M.T. Băilești se află celeiași probleme, deoare­ în cîmp de mai bine de două ce respectarea epocii op- ceasuri. Inginerul Ion Vițelaru time la semănat reprezintă face o scurtă revizuire a­re­­o parte indisolubilă a ca­­partizării tractoarelor, lității acestei lucrări. Se­r­ii tractoare lucrează la realizează aceste dezidera- semănatul florii-soarelui, 12­te în toate cooperativele a­ sunt la discuitul terenului­gricole? pentru semănatul porumbului, ■* alte 3 tractoare sunt la gră-Ne aflăm pe una din tarla- pat­­n același scop, iar 4 a­­lele cooperativei agricole din plică sapa rotativă pe cal­ Galicea Mare. Este ora 9. O tura griului. In scurt timp, dimineața de primăvară în vom termina semănatul florii­­care timpul permite desfășu­rarea însămînțărilor în cele M. MARIA mai bune condiții. Mecaniza­torii din brigăzile nr. 3 și 18 (Continuare în pag. a III-a). SI81IN­1II Experiență valoroasă de economisire a Bilanțul anului trecut: 600 tone de me­­tale economisite Cînd proiectanții își aduc din plin contribuția trimestru sa se elaboreze do­cumentația pentru planuri com­binate de croire a tablei sili­­cioase și a profilelor de tablă groasă, reușindu-se ca, numai prin această măsură, să se e­­conomisească 388 tone tablă si­­licioasă și 42 tone tablă groasă. In acțiunea de economisire a metalelor, un aport deosebit îl înscrie grupa de consum mate­riale din cadrul serviciului teh­­nolog-șef al fabricii. O contri­buție demnă de interes, o aduc, de asemenea, proiectanții. Ei au reproiectat o serie de produse, prin care au urmărit să îmbu­nătățească parametrii tehnico­­funcționali ai produselor și să reducă consumul de metal pe­nțiowat Astfel, prin reproiecta­rea unor mașini sincrone de ti­pul M.S.1.100 și 200 kW, s-au economisit 63 tone metal, iar prin reproiectarea mașinilor sin­crone, cu gabarit mai mare, s-a înregistrat o economie de 20 tone tablă groasă. Și in anul acesta am reușit să obținem o serie de rezultate pe linia mai bunei folosiri a me­talelor. Folosindu-se, în continu­are, planurile combinate de cro­ire și utilizarea judicioasă a de­șeurilor, in primele două luni ale anului în curs s-au economi­sit 64 tone tablă silicioasă. De a­­semenea, prin revizuirea consu­murilor specifice de materiale la unele produse, s-au economisit circa șapte tone de tablă groasă. I. CALIN, tehnolog în acțiunea metalelor Electroputere. Ion Bă­lan, electrician constructor fruntaș, lucrînd la asam­blarea pieselor locomoti­vei electrice. II Prin cîteva întreprinderi craiovene 5 iiiimiiimimmiiimiiiiiimiiiiiiiiiimiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiii I Conducătorul unității: I „Critica a fost justă I și constructivă“ Baza de utilaj-transporturi și producție industrială — o unitate economică a Trustului de construcții Craiova — a fost criticată, în articolul a­­mintit, pentru proasta gospo­dărire a valorilor materiale. Imediat după apariția artico­lului, în întreprindere a fost declanșată o acțiune de masă în scopul înlăturării anomali­ilor semnalate. Spicuim din răspunsul pri­mit la redacție la data de 16 martie a.c.: «...S-a făcut împrejmuirea cu panouri din plasă a depozitu­lui de cherestea și sînt în curs de amenajare — cu pietriș și dale exagonale — căile de ac­ces din acest depozit. Pînă la data de 15 martie s-a turnat fundația de beton pentru mon­tarea „ghilotinei“». Ne-am deplasat zilele trecu­te la această întreprindere. în locul imaginii dezolante (con­statată și fotografiată anteri­or) am găsit acum o ordine de­săvârșită în depozitul de che­restea. Să înregistrăm, așadar, și această nouă imagine (fo­tografia nr. 1). Materialul lem­nos era stivuit corect pe di­mensiuni și sortimente, iar prin împrejmuirea cu panouri, materialele se ridică organizat, în prezența gestionarului. Toa­te căile de acces au fost cu­rățite , s-au executat lucrări de nivelare a terenului pe u­­nele porțiuni din incinta în­treprinderii ; s-a amenajat un loc special de parcare a auto­vehiculelor — proprietate per­sonală a salariaților , cu­ pri­vește „ghilotina“ nou-nouță, ce stătea sub cerul liber, expusă coroziunii — a fost transpor­tată în atelierul de lăcătușe­­rie și montată pe fundație de­finitivă. Am avut o nouă întrevedere cu tov. ing. M. Smărăndescu, directorul bazei, care ne-a de­ AUREL FOPESCU ROMEO POPESCU (Continuare în pag. a III-a). Dupa 4­­­ lună de la publicarea­­ anchetei noastre IBN­ „Optici ciudate ” . asupra gospodăririi și conservării materialelor“ SEMNALE CU ȘI FĂRĂ Cu o lună în urmă, ziarul nostru a publicat o anchetă intitulată „Optici ciudate asupra gospodă­ririi și conservării materialelor“ în care erau înf­ățișate — cu ajutorul unor imagini fotografice —­ o serie de aspecte negative, întîlnite prin cîteva întreprinderi craiovene, privind felul cum sînt folosite, depozitate și conservate materialele, materia primă, diverse utilaje și mecanisme. Ce ecou au avut aceste semnale în unitățile economice vizate ? O întoarcere — după o lună — pe același itinerariu ne-a oferit constatările pe care le redăm mai jos. curier în construcție : CU Atelier pentru apa­ratură de măsură și control In cadrul Schelei de extrac­ție Craiova se construiește un atelier modern pentru aparate de măsură și control. Noul o­­biectiv, cu o suprafață de 200 mp, cuprinde 10 sectoare de activitate, printre care a­­mintim laboratoare, ateliere de mecanică fină și pentru în­cercarea presiunilor etc. în­căperile sunt prevăzute cu instalații de apă și încălzire centrală, iar aerisirea se face cu ajutorul unor ventilatoare speciale. In prezent, constructorii șantierului nr. 2 al I.C.M.S. Pitești execută lucrările de fi­nisaj. T. ROȘIANU, coresp. La Teatrul de păpuși din Craiova O săptămînă dedi­cată școlarilor Cu prilejul vacanței de pri­măvară a elevilor, la Teatrul de păpuși din Craiova se or­ganizează în această săptămînă un program de spectacole cu piesa „Harap Alb“, dramati­zare după Ion Creangă — spectacol de mare succes al actualei stagiuni, cât și al re­centului turneu întreprins în Orient. Spectacolele sunt dedi­cate pionierilor și școlarilor din împrejurimile Craiovei. Micilor spectatori le-a fost pus la dispoziție autobuzul Teatrului care le oferă astfel și o plăcută călătorie in „Cetatea Băniei“. Sărbătorirea pensionarilor La sediul Uniunii județene a cooperativelor de consum Dolj a avut loc o emoționan­tă festivitate. Cinci salariați, aflați la vîrsta pensionării, au fost sărbătoriți pentru a­­tașamentul consecvent față de colectivul de muncă în ca­drul căruia au activat neîn­trerupt peste 20 de ani. Cei pensionați au fost felii citați pentru înalta probitate profe­sională, primind, totodată, câte un premiu în valoare de 1000 lei. Iată și numele lor : Vasile Lăpăduș, Marin Ștefă­­nescu, Nicolae Cosmulescu, Maria Bîzdoacă și Constantin Sună. Le dorim și noi viață lungă și bucurii­e In universul aparent banal al „micilor imprudente“ Pare paradoxal faptul că — în timp ce mintea omului a fost și este capabilă să formuleze ideile cele mai îndrăznețe, să facă des­coperiri și invenții uluitoare, să cunoască, să prevadă cu exacti­tate și chiar să combată, calami­tăți naturale — „flagelul“ mondial al accidentelor de tot felul cau­zează pierderea unui număr de vieți omenești mai mare decât a­­cela produs de tuberculoză, can­cer și bolile cardiace — luate la un loc­­ și pierderi materiale in­calculabile. Una din cauzele ma­jorității accidentelor o constituie și lipsa de „antrenament“ psihic, de adaptare la mecanismele tehnica modernă, insuficiența per și­fecționare a spiritului de obser­vație și a prudenței — calități care „ascut“ simțurile și ne dau posibilitatea unei orientări fine și precise în orice împrejurare. Prin intermediul unor exemple de „cazuri ușoare“ și „situații re­cuperabile“, ancheta de față își propune să pună în discuție nece­sitatea unor măsuri hotărîte și de lungă durată. Pornind de la lucruri „mărunte" Am pus — unui număr de per­soane de diferite vîrste — între­barea : „Ați trăit unele întîmplări — petrecute din vina dv. sau a altora — cu urmări neplăcute, de care v-ați dat seama, după aceea, că puteau fi evitate totuși destul de ușor Cîteva răspunsuri : î. SABIN, funcționar la întreprinderea de e­­lectricitate din Craiova : «Da ! Un exemplu­­ este știut faptul că u­­neori, după o zi „mai grea“, simți nevoia să te odihnești mai mult, să te culci mai devreme seara. Ei bine, tocmai într-o asemenea împrejurare mi-a picat un musa­fir nepoftit. Ce era să fac ? Să-i spun că n-am chef de vizită ? Nu se putea ! Am căutat să în­tind din nou „coarda“ nervoasă, pentru a nu face impresia că vi­zita era complet nepotrivită. Și dacă omul ar fi avut „AL ȘASE­LEA SIMȚ“, lucrurile s-ar fi ter­minat repede și cu bine ; dar musafirul meu s-a întins la tai­fas ore întregi, iar noaptea res­pectivă am înscris-o la „capito­lul pierderi“». C. M., laborantă din Craiova : «Intr-o dimineață, grăbită ca să nu întîrzii, am plecat îmbrăcată sumar, fără să fi observat — în prealabil — că afară este vreme rece și umedă. Am contractat o răceală pe care, la început, am tratat-o cu... indiferență. S-a transformat, însă, repede, în con­gestie pulmonară, cu m­edicație, concediu de boală și alte urmări neplăcute, de durată­. „Mici necazuri“, spunem de o­­bicei. „Nu trebuie să le punem la inimă !“. Evident, ele nu tre­buie să ne producă o tensiune de durată, cu implicații asupra în­tregii sănătăți, dar... o „învăță­tură de minte“ este mai mult de­cit util să ne rămînă. Pentru ca ignorînd cu totul situațiile mă­runte, putem ajunge, nu o dată, la întîmplări mai grave... MILTIADE IONESCU (Continuare în pag. a III-a)

Next