Inainte, februarie 1977 (Anul 34, nr. 9913-9936)

1977-02-01 / nr. 9913

2 „Săptămînă Caragiale“ Craiovei i-a revenit în aceste zile cinstea de a organiza o săptămînă a teatrului lui Ion Luca Caragiale. Faptul s-a da­torat împlinirii a 125 de ani de la nașterea mare­lui dramaturg. Cum de-a lungul anilor scena cra­­ioveană a fost una din­tre cele mai receptive față de creația și perso­nalitatea ilustrului Cara­giale (este cazul să rea­mintim cu satisfacție că, în imediata apropiere, pe impresionantul afiș al reprezentărilor din opera unui alt mare dramaturg, se află Shakespeare), fap­tul acesta se înscrie fi­resc în sfera de recu­noaștere a meritelor in­discutabile ale Naționalu­lui și, de ce nu, a oa­menilor de teatru și a publicului craiovean. Cum s-a desfășurat această săptămînă și ce ne-au oferit organizatorii ei ? Am avut prilejul să revedem și să vedem spectacole puse în scenă atît de Naționalul craio­vean, cit și de Teatrul de stat din Giulești și de Tea­trul de Comedie, ambele din București. Pe această filieră, am spune afectivă și de stimă reciprocă, dintre București și Cra­iova. Caragiale s-a bucu­rat și la cei 125 de ani de la nașterea sa de un public care a umplut, pînă la refuz, seară de seară, splendida sală a Naționalului, de distribu­ții de prim rang și de regizori, ei înșiși capete de afiș, pe fundalul aces­tui mare afiș din istoria teatrului românesc care este însuși Caragiale. Așadar, săptămînă debutat prin spectacolul­­­giuleștean cu „Năpasta", în regia lui Alexa Visa­­rion, cu o distribuție ex­celentă : Dorina Lazăr (Anca), Corneliu Dumi­traș (Dragomir), Florin Zamfirescu (Ion), Gelu Nițu (Gheorghe). Au ur­mat, nu în ordine cro­nologică, spectacolele ofe­rite de craioveni: „O scrisoare pierdută“, „O noapte furtunoasă“, „Ti­puri și tertipuri“, prime­le două spectacole cunos­cute și apreciate de pu­blicul larg craiovean, ul­timul, alcătuit din drama­tizări inspirate de câteva schițe și momente.. Tea­trul de Comedie ne-a oferit unul din marile succese bucureștene , „O noapte furtunoasă“, în regia lui Lucian Giur­­chescu și cu o distribu­ție care, numai prin sim­pla enumerare, creează emoție­i Cornel Vulpe (jupînul Dumitrache), Va­­silica Tastaman (Veta), Aurel Giurumia (Ipin­­gescu), George Mihăiță (Spiridon), Sanda Toma (Zița), Iurie Darie (Rică Venturiano), Silviu Stăn­­culescu (Chiriac). La succesul acestei săp­­tămîni Caragiale a con­tribuit și prezența ine­dită și plină de farmec a Teatrului de păpuși din Craiova, printr-o drama­tizare aparținînd lui Ho­­ria Davidescu, director al teatrului. In final, „Săptămînă Caragiale“ a reunit oa­meni de cultură craio­­veni, precum și reputați istorici și critici literari, printre care prof. dr. doc. Alexandru Dima, membru corespondent al Acade­miei Republicii Socialiste România, prof. univ. dr. doc. Ion Zamfirescu, prof dr. Mircea Mancaș, Geor­ge Franga, directorul Mu­zeului Teatrului Național din București, care au prezentat în cadrul sim­pozionului comunicări a­­supra fenomenului Cara­giale. I. DOBRESCU Agenda manifestărilor­ ­. Prezenți pe scene, in brigăzi artistice, for­mații corale, de dansuri sau de teatru, oamenii muncii doljeni contribuie, în egală măsură, la dez­voltarea unei puternice mișcări cultural-artistice de masă, la descoperirea și punerea în valoare a talentelor. Astfel, la Festi­valul național „Cînta­­rea României“ sînt an­trenați, din județul nos­tru, peste 13 200 artiști în cadrul așezămintelor cul­turale, mai mult de 3 700 amatori aparținînd for­mațiilor din sindicate, 12 500 — formațiilor de tineret, 37 000 — forma­țiilor din școli și licee etc. Bl. Sub genericul „Partidul, Ceaușescu, România“, pe scena căminului cultural din Cioroiași a avut loc un reușit program cultural-artistic realizat de pionieri și uteciști. Spectatorii au aplaudat atît grupul vocal al clasei a VII-a și pe soliști cit și colectivul de montaj­ literar. Concursul cultural a fost cîștigat de pionierii Viorela Ronie, Valentina Boncea și Adrian Radu. ■. Brigada științifică a Casei de cultură din Fi­­liași a avut, in ultimul timp, mai multe întîlniri cu cetățenii din localitate și din comunele înveci­nate. La Răcari, de exemplu, profesorii Io­­landa și Eugen Iordache, Alexandru Rolinschi și medicul Mihai Teodorescu au discutat probleme pri­vind energia viitorului, valorificarea superioară a resurselor naturale ale țării. La întreprinderea de utilaje și piese de schimb, brigada a abor­dat o tematică mai di­versă : biologia eredității, materia și informația, plasma — ca stare de agregare a materiei. Bl. Sub genericul „70 de ani de la răscoala din 1907“, Școala interjudețeană de partid Craiova a organizat, recent, un interesant simpozion științific. Expunerile făcute de conf. univ. dr. Elisabeta Trăistaru, ing. dir. Mihai Maria, cercetător științific principal dr. Ileana Petrescu, cercetător științific ..Virgil Joița, lectorii Marin Bălteanu, Victor Chiriță și Iulia Preda s-au bucurat de mult interes din partea participanților. col . La frumosul specta­organizat sîmbăta seara la căminul cultural din Podari și-au adus contribuția : formația co­rală, care a pus în scenă trei piese noi, brigada artistică a întreprinderii de industrializare a căr­nii (text și regie Marin Cioroianu), colectivul de montaj literar de la În­treprinderea de industria­lizare a sfeclei de zahăr (text și regie Cătălin Ro­­taru), soliști și recitatori. ÎNAINTE Unul din primii zece sportivi doljeni ai anului 1976 CRISTINA COJOCARU­ 3. Născută in anul 1902, Cris­tina Cojocaru a început să practice atletismul în anul 1973, la Școala sportivă Olimpia, sub îndrumarea an­trenorului Mihai Nistor. Ințelegînd să îmbi­ne optim orele de an­trenament cu cele de Învă­țătură (Cristina este elevă în anul I la Liceul „Tudor Arghezi“), tinăra atletă cra­­ioveancă a reușit, in scurt timp, să se impună atenției tehnicienilor atletismului, re­zultatele sale urmînd un drum ascendent, de frumoa­să perspectivă. Consacrîn­­du-se probelor de semifond și garduri, Cristina Cojoca­ru se mîndrește astăzi cu un record național la 600 m junioare și cinci titluri de campioană națională (la 600 m, 200 m.g., ștafetele de 4 x 80 m și 4 x 400 m și cros) la categoriile­ juniori I și II. Ca orice tînăr, Cristina își consacră timpul­ orelor de învățătură, orelor de antre­nament la stadionul „Cen­tral“ și, dincolo de acestea, completării continue a cu­noștințelor de cultură ge­nerală. Ii place pictura și literatura. In primăvară, ală­turi de alți sportivi, ea va par­ticipa la o selecție pentru ocuparea unui loc în lotul care va lua parte la „Crosul balcanic“ de la Atena, după care va continua să mun­cească în vederea cîștigării dreptului de participare la Olimpiada de la Moscova — 1980. Pentru frumoasele rezul­tate obținute pe terenul de sport, pentru modestia și ambiția cu care se pregă­tește, Cristina Cojocaru fost înscrisă pe locul trei in a clasamentul primilor zece sportivi doljeni pe anul 1976. ȘT. FANUȘ ■ I — II — 1977 Participare numeroasă la competiția sportivă de masă­ „Săniuța de argint“ Duminică dimineața, pe Dealul Bucovățului s-a des­fășurat competiția sportivă de masă rezervată copiilor ; „Săniuța de argint“ — faza municipală. Organizată de Comitetul municipal Craiova al U.T.C. și Consiliul muni­cipal al organizației pionie­rilor, această fază a compe­tiției a reunit­ la start peste 200 de pionieri și școlari care, in etapele precedente, au cîștigat drep­tul de a participa la faza municipală. Pe primele trei locuri ale clasamentelor, Întocmite pe categorii de concurs, s-au clasat­­ categoria băieți 10—14 ani : 1. Dumitru Ilina (Șc. gen. nr. 23), 2. Marin Lucea (Șc. gen. comuna Bucovăț), 3. Marian Badea (Șc. gen. nr. 4) ; categoria fete 10—14 ani : 1. Ileana Cîrciumaru (Șc. gen. 22), 2. Iuliana Negreț (Șc. gen. nr. 30), 3. Doina Vîlceanu (Șc. gen. nr. 2), categoria băieți 14—19 ani: 1. Nicu Bivolan (Liceul in­dustrial nr. 6), 2. Nico­lae Lucea (Șc. gen. comuna Bu­covăț), 3. Mihai Agapie (Lie. Pregătirile fotbaliștilor de la Universitatea Echipa de fotbal Univer­sitatea Craiova și-a încheiat perioada pregătirilor de la Brașov cu două jocuri de verificare. Sîmbătă, formația craioveană a evoluat la Plo­­peni, in compania echipei locale Metalul (divizia B). Partida s-a desfășurat pe un timp excelent, ca într-o fru­moasă zi de primăvară. Du­pă un meci viu disputat, în care fotbaliștii craioveni au jucat cu mult aplomb, creînd numeroase faze spectaculoa­se, victoria Universității a fost pecetluită prin golurile înscrise de Cîrțu (min. 21) și Oblemenco (min. 67), capătul unor acțiuni aplau­za date de public. Duminică dimineața, pe terenul din Codlea, Univer­sitatea a întîlnit formația Măgura (divizia C) din loca­litate. Partida s-a încheiat cu victoria formației craio­­vene. Scorul partidei, 4—1 (2—1), a fost stabilit prin golurile marcate de Cămă­­taru (min. 23 și 40), Buică (min. 74) și Vancea (min. 84) — pentru craioveni. De la echipa gazdă a înscris Babeș (min. 44), în cele două jocuri de ve­rificare au fost folosiți ur­mătorii jucători : Purcaru, Lung, Boldici, Negrilă, Ber­­neanu, Deselnicu, Purima, Călin, Cîrțu, Țicleanu, Geol­­gău, Crișan, Buică, Oble­menco, Vancea și Cămătaru. De la aceste partide au lip­sit­­ Beldeanu, Ștefănescu, Donose și Tilihoi, care au fost trimiși la Craiova de către conducerea tehnică a echipei, respectivii jucători acuzînd „accidentări“ în tim­pul antrenamentelor (?!). Astăzi după-amiază, for­mația Universitatea va sosi la Craiova, unde își va con­tinua antrenamentele și jo­curile de verificare. DORU BRINDUȘE, coresp. ind. nr. 1) și Ion Curelaru (Liceul economic) , categoria fete 14—19 ani : 1. Elena Stancu (Liceul in­dustrial nr. 3), 2. Elena Smaranda (Lie. ind. nr. 1), 3. Maria Dumitrașcu (Lie. ind. nr. 1). In comuna Melinești, pe o pîrtie cu o lungime de peste 300 de metri, un număr de 325 de elevi s-au întrecut în cadrul competiției „Săniuța de argint“. Pe primele locuri, pe categorii de concurs, s-au clasat următorii: Ion Visu (anul I — Liceu), Cornel Sile (cls. a VI-a), Nicolae Ceană (cls. a IV-a), Boureanu, coresp.).­Dumitru Cupa „16 Februarie“ la handbal Sala sporturilor din Cra­iova a găzduit etapa a doua a competiției dotată cu Cu­pa „16 Februarie“ la hand­bal. Iată rezultatele înregis­trate : masculin — Universi­tatea — C.F.R. I­I 19—15 (11—8) ; C.F.R. II — Școala sportiva II : 23—17 (13—5) ; Șoimii — Metalul : 20—20 (8—8) ; Voința — Liceul „Ni­colae Bălcescu“ : 25—21 (7—8) ; Chimia — Școala sportivă I : 24—22 (12—8) ; F. C.B. Balș — Locomotiva Craiova : 31—22 (14—5) ; fe­minin — Școala sportivă I — Grupul școlar comercial : 24—16 (12—6) ; Voința — Confecția­­ 21—5 (8—2) ; G. I.I.L. — Școala I­ : 31—13 (11—7). sportivă ♦ V. BRAVICEA coresp. Agenda voleibalistică „U“ Craiova—I.E.F.S. București: 3-2 Etapa a XIII-a a diviziei A la volei feminin a avut „cap de afiș“ confruntarea dintre Universitatea Craiova (locul 4) și I.E.F.S. București (locul 3). Greșind mai puțin decât partenerele lor, craiovencele (susținute de un numeros public) au învins la limită : 3—2 (8—15, 15—6, 11—15, 15—9, 15—10). O bună com­portare în această partidă au avut-o Marinda Dubinciuc, Aurora Popeață și Maria Popa (ultima numai pentru revirimentul din ultimele două seturi) de la învingătoare, Doina Stoian și Nina Comănescu de la învinse. La masculin, C.S.U. Galați — „U“ Craiova : 1—3 (—7, 9, 1—13, —2). I. AMARASTEANU, coresp. , Cupa municipiului Craiova la box Electroputere— I.R.A.: 22-20 Sala sporturilor din Cra­iova a găzduit o nouă gală din cadrul Cupei municipiu­lui Craiova la box. Prota­goniste : echipele clubului sportiv Electroputere și aso­ciației sportive I.R.A. Cra­iova. Rezultatul strâns­er­­ care a luat sfîrșit întîlnirea, demonstrează valoarea apro­piată dintre cele două echi­pe. A cîștigat pe merit , Electroputere, însă tot așa de bine putea cîștiga I.R.A., dacă la categoria mij­și locie nu ar fi fost nevoită să prezinte un boxer care a urcat pentru prima dată în ring. I. GORGAN Cu larga participare a cetățenilor Pe tovarășul Petre Andri­­țoiu, secretar al comitetului comunal de partid și pri­marul comunei Țuglui, l-am găsit, mai deunăzi, in bi­roul său, împreună cu prin­cipalii factori de răspunde­re din conducerea obștei. Studiau cu interes chemarea la Întrecerea socialistă adre­sată de Consiliul popular al comunei Gruiu, județul Ilfov, consiliilor populare comunale pentru depășirea sarcinilor economice, edili­tare și social-culturale pe anul 1977. — Deși puterea economi­­co-socială a acestei comune diferă de a noastră — rele­va primul gospodar al co­munei Țuglui —, considerăm că prin mai buna organizare a muncii, intensificarea e­­forturilor și valorificarea superioară a tuturor resur­selor locale, avem posibili­tăți să obținem și noi une­le rezultate bune. — La ce vă referiți. In primul rînd? — După cum se știe, te­renurile agricole ale celor două C.A.P. se află in ime­diata apropiere a albiei Jiu­lui. De ani de zile, ducem o luptă aprigă cu apele în­verșunate ale acestui rîu, care, pe baza unui program de perspectivă, urmează să fie îndiguit. In funcție de aceste condiții naturale, sin­tem­ preocupați să smulgem pămîntului roade cit mai bogate, stabilind, firește, ce­le mai potrivite culturi. Astfel, prin munca volun­­tar-patriotică a cetățenilor, vom executa noi canale de scurgere a apei pe o lungi­me de 2,5 km, vom scarifi­­ca, peste plan, încă 30 ha teren, redînd în circuitul agricol 16 ha. Apoi, vom efectua lucrări de irigare completă în sistem local pe o suprafață de 757 ha, vom însămința în culturi duble 325 ha, iar pe 75 ha slab productive vom administra 26 tone gunoi de grajd la ha. — Ce depășiri v-ați pro­pus să obțineți la producția agricolă vegetală? — Prin mai buna organi­zare a muncii echipelor, în acord global, aplicarea ri­guroasă a tehnologiilor mo­derne, mobilizarea largă cooperatorilor, mecanizatori­a lor și specialiștilor, vom realiza, peste prevederile de plan, 25 tone floarea-soare­­lui, de pe suprafața de 350 ha, 420 tone sfeclă de zahăr de pe 50 ha și 100 tone sfe­clă furajeră de pe suprafa­ța de 5 ha. Aș mai vrea să adaug că producția de fu­raje va crește cu 150 de tone față de sarcina planifi­cată, iar pe terenurile a­­gricole din perimetrul con­­struibil al comunei vom mai amenaja 3 ha solarii, de pe care vom obține 60 tone ro­șii timpurii ce vor fi livra­te la export. Cu sprijinul larg al cetă­țenilor, intre care se evi­dențiază, în mod deosebit, Ion Trancă, Stanciu A. Gheorghe, Nicolae Berbu și alții, Consiliul popular co­munal Țuglui și-a propus, totodată, să continue acțiu­nile pe linia gospodăririi și înfrumusețării localității.,A­­­lături de noul locall­ de școa­lă, cu patru săli de clasă și două laboratoare, dat in folosință anul trecut, și la a cărui construcție s-au obținut 120 000 lei economii prin muncă voluntar-patrio­­tică, în anul 1977 vor fi realizate alte obiective de interes edilitar-gospodăresc in valoare de 2 milioane lei. Astfel, vor fi reparate și modernizate 20 fîntîni și cișmele, vor fi reparate cinci podețe, se vor planta peste 2000 de arbori, ar­buști și trandafiri și se va amenaja punctul istoric „La Cuzi“, unde, în 1907, au fost schingiuiți numeroși țărani din comună, participanți la răscoală. Pe un teren, care a fost nivelat și plantat cu 200 de arbori, se va amplasa o placă comemorativă, dedi­cată acestui important eve­niment istoric. AUREL POPESCU PRIMĂRIA ÎN VIAȚA SATULUI TEJ K, Teat (Agenți 13677), or CURSIA. IFK­ i ■. „Pat m 13850), 1 VECI AL § 9 ; 11 ; 14 I fl­. „Centr­u 14029), fiii 1m INDIAN, 14 ; 16 ; l­ _ Decembr­ii 31080), fiii g CUL ȘI­r fi VENTIN 1 9 ; 11; 14 1 . „23 A M Ion 144 1 AEROPOI H 9 ; 11 ; 14 I ■, „8 Mi fi 34285), fiii g TURILE 1 MUZICAI 1 14 ; 16 ; 1 S Decembri B­iești, filtr 1 CU­LE B „Arta“ — I g­mul I S CRUCE. S dența“ — j­mul: L B ÎNALTA utili t antis ■tura rotu­ndă asta . Prezintă B greanu. MARTI: H 10,00 si 11,00 F si „încrede ■ Vatra D fi taj de I Telex. 1 g­rea prog Fi Telescoa ■ uâahs I 1 E­dift v § Cupa IV . g alpin I H nine de g slalom s ›j misune Ü (Austria' |§ bări H 19,20 100 ș: g Telejum H ordinea g­nomie. H veți o î I In modele lui. 20,5 teatr, cursă“ e­nescu, de dem« jurnal, rea pro g Meteo H­nică H timpul si g Oltenia jg de 1 t g mea se l§ dar se I în a da g tervalul B variabil H cădea p ■ tul­va H val sla g intensif g ua pai fi lului. E seara, produci­peratul oscila și zero _ xim­ele g grade, dicate­­ de.

Next