Inainte, iunie 1989 (Anul 46, nr. 13734-13759)

1989-06-13 / nr. 13744

r ÎNAINTE Eminescu, neizbăvită ardere „Cu gîndiri și cu imagini / Innegrit-am multe pagini , / Și-ale cărții și-ale vieții / Chiar din zorii tinereții“. Teoretic activitatea literară a lui Eminescu se întinde pe o perioadă de numai 17 ani — din 1866 pînă în 1883. Semnificativă este afirmația sa, din poezia citată, scrisă prin 1876, căci într-un scurt timp poetul național a lăsat un volum uriaș de texte, a căror editare pare încheiată abia astăzi, la un secol du­pă trecerea sa în eternitate. Spunem că „pare încheiată“, Centrul de Creație și Cul­tură Socialistă „Cintarea României“ al municipiului Craiova a organizat atit la sediu, cât și la Societatea li­­terar-artisticâ „Trademn“, Ce­naclul plastic „Constantin Brâncuși“, Liceul Industrial fiindcă în continuare isto­riografiei literare îi rămîne șansa de a consemna, de a recunoaște poate noi texte scrise de mina și trecute prin gîndul lui Eminescu. Nu se poate spune nici că s-a închis toată uriașa izvo­­rîre de adevăr și de frumu­sețe a manuscriselor, izvo­­rîre ce a curs fără repaus vreme de o sută de ani. Nici o putere a destinului nu poate face ca vocea ma­nuscriselor, a documentelor, să­­e muțească vreodată. Bi­blioteca Eminescu este cea mai vastă din cultura ro­ Eminesciana nr. 7 și Biblioteca Universi­tății simpozioane, evocări, expuneri, recitaluri de poe­zie, montaje literar-muzica­­le. In cadrul acestora au mână și „prevăz prin secoli a ei înălțare“, pentru că, nu e nici o îndoială, postum soarta operei eminesciene este și va fi una cu soarta țării sale. Fiecare generație își lasă asupra nemuritoarei creații a lui Eminescu pro­priile-i „gîndiri și imagini“, astfel nncit spiritul ei se do­vedește cel mai fecund mai fără odihnă. Cu adevă­­i­rat genială, opera nu este nici o clipă uitată. Altor scriitori, deși mari, li se întimplă din cînd in cînd să intre in conuri de umbră, fost supuse atenției partici­panților următoarele teme : „Mihai Eminescu — simbol al spiritualității românești“, „Eminescu, poet național și universal“, „Mihai Eminescu, poetul marilor idealuri so­ciale și naționale“. Prin generații, Eminescu ră­mîne într-o neîncetată ridi­care spre zenit, care, fiind punctul cel mai înalt de dea­supra minții, ne însoțește continuu pe orice coordo­nate de spațiu și timp și vrem mereu să îi atingem. Știindu-și atit de bine mă­rile din abisurile ființei, Eminescu a inculcat în me­moria colectivă, pentru tot­deauna, profunzimea ideilor și cuvântului, făcindu-ne să șoptim : „Isvorul plin al cân­turilor tale / îmi sare-n gînd și le repet mereu“. Cu vorba unui însemnat urmaș al său, l-am numi pe Emi­nescu neizbăvita ardere a limbii române. IOAN LASCU• CENTENAR UNESCO In ciuda anilor care trec, cetatea eternității Luceafă­­rului poeziei românești, Mi­­hai Eminescu — ridicată cu ziduri din versuri, — strălu­cește tot mai mult păstrîn­­du-și neatinsă perenitatea și dorul infinit de neuitare. A fost neîntrecut în genialita­tea de a codifica, în limba­jul poeziei, idei, principii și teze filosofice. Orizonturile largi ale gîndirii sale, des­chiderea vastă spre istoria culturii universale au făcut din Eminescu nu numai cel mai mare poet al românilor, ci și unul dintre cei mai mari poeți ai lumii. Filoso­­fia lui Eminescu nu este un simplu reflex cultural al altor filosofii. El nu a fost preocupat în mod deosebit în elaborarea unui sistem filosofic, dar are multe idei originale, apropiate de spi­ritul și esența ideilor socia­liste și a gîndirii marxiste din a doua jumătate a se­colului al XIX-lea. Dintre acestea amintim : raportul dintre factorul economic și morală dintre economic și politic, unele idei ateiste, diferite forme ale înstrăină­rii umane implicate în ca­podopere ca : „Luceafărul“, „Gloasă“, „împărat și prole­tar“, romanul „Geniu pus­tiu“. La un secol de la moartea poetului de la Ipotești, ope­ra sa se bucură de o strălu­cire astrală, ce a atins acest nivel al eternității pe care nu știm dacă îl va egala vreodată un alt poet român. Putem afirma, că opera lui Eminescu a devenit cea mai populară creație literară românească, cunoscută în complexitatea laturilor sale, dar fără a fi tuși, cercetarea epuizată, te­și cunoaș­terea ei deplină. In acest sens ne referim la cerceta­rea laturii materialiste gîndirii poetului, direcție în­­ care investigațiile trebuie continuate, îndeosebi, în filosofia socială. Da­că uneori ideile materialiste sînt împletite cu cele idea­liste este misiunea cercetă­torului avizat, competent de a separa aurul de celelalte minerale. In acest an, cînd se împlinește un secol de la moartea poetului, trebuie să-i gîndim opera multilate­ral și profund. Este timpul să reflectăm mai bine asu­pra întregii sale filosofii și, îndeosebi, a filosofiei mate­rialiste, pentru a ni-l reda pe poet mai bine nouă și sie însuși, așa cum a fost. O asemenea regîndire este un act național și cultural de profund patriotism. ION OVIDIU GIFU, asistent — Universitatea din Craiova Repere ale filosofiei eminesciene 13 — VI — 1989 íilllltllllllilll Spectacol de gală veri-seară, la Cinema­tograful „Patria“ din Craiova s-au deschis „Zi­lele filmului indian“. Cu acest prilej, spectacolul de a avut loc gală cu filmul „Strada Chowrin­­ghee nr. 36“, film primit cu multă căldură de pu­blicul spectator. Această manifestare este progra­mată pînă la 26 iunie a.c., perioadă în care vor rula filmele : „Casa și lumea", „Numele meu e Clovnul“, „Zborul porumbeilor“, „Dragoste sublimă“, „Că­sătorie din dragoste“. 3 nai 13677). .. cul­vară. s­­telek­ j 8,30 și nu c ; Mam =i ¥ RĂSPUNDEM ^SCRISOAREA ■ Tătulescu Constantin, Craiova. După cum ne-a in­format I.C.S. Metalo-chimice — Craiova, s-a luat măsura modificării funcționare programului de a unității nr. 129, în așa fel încît să se a­­sigure preluarea și vînzarea corespunzătoare a ziarului „înainte“. na ■ Vlădan Constantin, Poia­Mare. Situațiile semna­late in scrisoarea adresată redacției au fost soluționate favorabil, atit în ceea ce privește plata pensiei, cit și repartizarea lotului în folo­sință. ■ Dobriceanu Mircea, Cra­iova. Ceasul pendulă pe care l-ați depus pentru reparație la unitatea nr. 17 a Coope­rativei Meșteșugărești „Stă­ruința, din Craiova, a fost repus în funcțiune cu întîr­ziere din lipsa unor piese de­­ schimb. ■ Muntean­u Ioana, Craio­­­a va. Consiliul Popular al Mu­­­­nicipiului Craiova ne face­­ cunoscut că, în cazul dv.,­­ din suprafața totală de te­­l­­ren pe care o dețineți, v-a­ți mai rămas în folosință su­­­­prafața de 220 mp., restul fi fiind preluat pentru nevoile ei de sistematizare, începînd cu §1 anul 1989. ■ Grigorescu Angela, Cra­­i§­iova. Avînd în vedere că, ri la ora actuală nu se cu­­­u­noaște data racordării blo­­c§ cului la rețeaua stradală de­­ telecomunicații, deoarece lu­­­­­crarea nu este prevăzută în M plan, nu există nici condiții­­ tehnice pentru instalarea­­ unui post telefonic cu fir g aerian. M­ AT ARDELEANU REZULTATELE TRAGERII „LOTO-2“ DIN 11 IUNIE Extragerea 1 : 74, 11, 36, 54 ; Extragerea a 2-a : 26, 53, 71, 38 ; Extragerea a 3-a : 27, 70, 52, 31. Fond total de câștiguri 539 846 lei. Luni a avut loc tragerea la sorți a meciurilor din ca­drul sferturilor de finală ale „Cupei României“ fotbal, competiție ce se des­fa­fășoară sub genericul „Da­ciadei“. Iată programul jocurilor­­ ce se vor disputa joi, 22 iu­­­­nie, de la ora 17,00: $.C. I Bacău — Dinamo București; 1 Gloria Buzău — Rapid­­ București; Gloria Bistrița — 1 Victoria București ; Unirea j Slobozia — Steaua București. ! Fotbal divizia A­s Rapid — Universitatea Craiova 0-1 (0-0) A învins echipa mai matură, mai valoroasă ■ Stadion „Giulești“, teren umed, alunecos , vreme în­nourată ■ Spectatori circa 20 000 ■ Șuturi la poartă : 17—15, dintre care pe spațiul acesteia 7—7 ■ Raport de cernere : 12—5 ■ A înscris Neagoe (min. 90) ■ Cartonașe galbene : Ciurea și Aprodu ■ RAPID BUCUREȘTI : Barba — Aprodu, Cîrstea, Rada, Ciolponca — Drăghici, Ilie Lucian (min. 67 Estinca), Goanță — Damaschin, Constantinovici, Craiu (min. 65 M­ioiu) ■ UNIVERSITATEA CRAIOVA : Boldici — Zam­fir, Săndoi, Gh. Popescu, Ad. Popescu — Ciurea, Bica, Ola­ru­, Badea — Șt. Stoica, C. Gheorghe (min. 39 Neagoe) ■ A arbitrat. Cu destule erori, o brigadă avîndu-l la centru pe Constantin Gheorghe (Rm. Vîlcea) ■ La speranțe 0—2 (0—0). Spectatori foarte mulți ve­niți duminică, pe stadionul „Giulești“, să urmărească o partidă intre o echipă afla­tă la minus 8 în clasamen­tul adevărului și o formație care, de la o etapă la alta, s-a dovedit tot mai stăpină pe mijloacele de exprimare în teren, recăpătîndu-și În­crederea în forțele proprii. A rezultat o dispută deose­bit de dîrză, un spectacol din care n-a lipsit nimic, in ultimul minut de joc venind și golul victoriei. Ambii combatanți au evoluat, cum se spune în box, cu garda jos, deschis, gazdele domi­­nînd, ce-i drept, teritorial, iar oaspeții contraatacind extrem de periculos, divers, pe ambele flanțuri, devieri­le, învăluirile, sprinturile cu mingea la picior producînd panică în tabăra adversă. Meciul a fost de bun nivel tehnic și spectacular, cu faze fierbinți la ambele porți și ratări (mai ales ale craiove­­nilor), unele dintre ele in­credibile. Studenții s-au prezentat cu lecția bine în­vățată, arătîndu-se mai ma­turi în joc, disciplinați tac­tic, urmărind, cu o tenaci­tate demnă de toată lauda, golul care să le aducă vic­toria și speranțe sporite pentru un loc în Cupa U.E.F.A. Tentativa le-a reu­șit finalmente, .^alb-albaș­­tri“ dăruindu-se total în joc. In apărare, craiovenii și-au strîns bine rândurile, s-au grupat în jurul lui Gică Po­pescu, același dirijor lucid și inspirat (excepție a făcut, întrucîtva, Zamfir, neaco­modat cu rigorile postului pe care ar fi trebuit să evo­lueze Mănăilă, dacă n-ar fi cumulat două cartonașe gal­bene). Linia noastră mediană a fost superioară celei a adversarului, făcînd necesa­ra legătură între comparti­mente, la tehnicitatea lui Badea și Ciurea adăugîn­­du-se necesarul travaliu de­pus de Olaru și Bica. In atac, Stoica și C. Gheorghe (din min. 39, accidentat la cap, fiind înlocuit, inspirat, cu Neagoe), au fost ajutați de infiltrările fundașilor Săndoi, Gică Popescu și Ad. Popescu, care au creat dese­ori superioritate numerică în suprafața de joc adver­să și, mai ales, în preajma porții apărate de prea tem­peramentalul Baron Rată­rile. Insă, ne-au creat ...ten­siune, ultima parte a meciu­lui fiind de-a dreptul elec­trizantă, desfășurată pe fon­dul sonor al galeriei rapi­­diste dezlănțuite, care a spe­rat într-un miracol pînă în min. 90. Iată o selecție a celor mai arzătoare momente ale par­tidei : min. 1 — Șt. Stoica, scăpat pe contraatac, este întîmpinat la 18 m de poartă de Barba care reușește, cu destul efort, să Înlăture pe­ricolul ■ șapte minute mai tîrziu, același trunde în careu, Stoica pă­dar este ...cosit ■ în min. 15 e rândul rapidistului Goanță să șuteze periculos pe jos, însă Boldici reține Săndoi balonul ■­xpin. 16: ratează o ocazie foarte bună, din interiorul careului, pentru ca, numai peste un minut, Craiu să șu­teze puternic și din nou Boldici se remarcă ■ min. 25 . C. Gheorghe face cursă spectaculoasă din care­­ este oprit pe motiv de ...ofsaid ! SS min. 30 : Șt. Stoi­ca, într-o altă fază ofensi­vă, este faultat la circa 20 m, acțiunea continuă. Ciurea înscrie, dar golul nu este validat B min. 31 . Ad. Po­pescu este trintit realmente ln careu, insă nimic nu mai miră, întrucit arbitrul de centru scăpase demult jocul din mînă O una dintre cele mai mari ocazii de gol ale studenților se consumă min. 41 cînd, pe un contra­in atac purtat de tandemul Stoica-Badea, mingea șutată de ultimul este deviată, in extremis, de Barba. In pri­ma repriză gazdele au avut doar două posibilități mai clare de a înscrie, în min. 28 (cind Badea a respins de pe linia porții) și în min. 42 (cînd Damaschin a șutat de la numai 6 m peste transver­sală). Repriza secundă a crescut în spectaculozitate. Fazele s-au succedat în ritm alert, de la o poartă la cealaltă, adversarii se centrează pu­ternic, fiecare forțînd apro­pierea victoriei. Redăm cele mai semnificative momente ale mitanului al doilea: ■ min. 49 — Stoica, din 6 m, expediază balonul în Barba ■ min. 65, dintr-o situație tot el ratează extrem de favorabilă . Sn min. 77, asistăm la o scenă care ne-a amintit de alte discipline sportive: Neagoe, scăpat printre apărătorii adverși, este tras de tricou și oprit din acțiune la marginea careului de 16 m ■ Ad. Po­pescu (min. 80), rămas și el singur cu Barbu, șutează pe lîngă poarta acestuia ■ îl imită Săndoi (min. 85) ■ min. 89 . Stoica ne mai pune încă o dată ...inimile la în­cercare. Pentru ca, în sfîr­­șit, in ultimele secunde ale întâlnirii, să cadă golul mult așteptat: la un contra­atac tăios al studenților, 4 contra 2, Neagoe, calm și dezinvolt, șutează fără spe­ranțe, pe jos, de la 16 m, în colțul drept al porții rapi­­diste, învingîndu-l pe Barba. A fost, repetăm, un meci urmărit cu sufletul la gură pînă la fluierul final al ar­bitrului. A învins echipa mai omogenă, mai inspirată, care a luptat cu ardoare pentru victorie, înaripată, indiscutabil, și de mirajul unui loc în Cupa U.E.F.A. Felicitări tuturor și succes în materializarea acestei ispititoare tentative. ROMULUS TURBATU Un șut de... două puncte. Autor — Neagoe. Foto : Ilie Alex, nie DIVIZIA B Tractorul Brașov — Electroputere 3-1 (2-0) Rezultatul de la Brașov si­tuează formația craioveană pe locul 12 al clasamentului seriei, cu 30 puncte, la un punct de formația clasată pe locul 16, și un golaveraj ne­gativ (47—52). Așadar, o po­ziție deloc liniștită, deloc lăudabilă. Și, dacă ne gîn­­dim bine, etapa următoare aduce pe terenul „Electro­putere" o formație cu un picior în divizia C, în aceste condiții, fără alte comenta­rii în legătură cu înfringe­­rea din partida cu Tractorul — eventual să amintim auto­rii golurilor de la Brașov : Manta (min. 29), Fl. Vasile (min. 45), Ad. Vasile (min. 87) și, respectiv, Cărbunaru (min. 89) —, considerăm că formația craioveană (jucă­torii, dar și conducerea teh­nică) își vor analiza, în a­­ceste zile, poziția din clasa­ment și vor face totul pen­tru ca, în etapele care ur­mează, să dovedească fideli­lor suporteri, nelipsiți de pe stadionul din „Valea Roșie“, că valoarea echipei este cu totul alta față de actualul loc ocupat în clasament. Adică, mai bună ! T. ȘTEFAN DIVIZIA C. ETAPA A XXIX-a Sportul Muncitoresc Dră­­gănești — Constructorul­ T.C.I. 1-1 (0-1). Conti­nuînd evoluțiile bune din ultimele etape, lidera seriei, prin re­zultatul din această etapă, înlătură orice concurență la primul loc. A înscris Tri­­fu. din lovitură de la 11 m. Constructorul­ Ș­o­i­m­i­i — Dacia Cozia 5—1 (2—1). Au înscris : Păunescu (3), Ște­fan, din lovitur­i de la îl m, și Popa- GH. PIROI m m ■ ' ­ms> ■ : 15633), lui Chown­ seriile !­8,45 ; i 20. a Ion Alerg­­­orele :­­ 15,45 i­n Decen . 3?" 16), I de no­i 11,30; I La I Locul­i 21,15. I I­lefon I Călăto­șenile ! 14,30. I vița“ film i ora 9 i orele: 19. a ! 19286), : ușor j 18. I­car a­c I real : secții! I artă. . .Casa s­tele ! Por­e­­­dir ! desebi ! 9—17 I­m a P I­tecii I Innt j l clusiv I 20: d I Biblio I râ: d.­­ Indus I 8-18,: I 18 : d ! Sel< I grami ! trăim­­ spirit ! di ț­ f liste. I progr. ■ Tei tineri tim­es Rolul ciotat Din f trie!. CSI Prof Olteni valul — 14 i­mea v; cerul Vîntul pînă 1­alocuri peratu­ri cu­ 26 grai intre (Meteo Lup). Illllllllllil!

Next