Industria Uşoară, 1988 (Anul 39, nr. 1-12)
1988-09-01 / nr. 9
Plecînd de la cunoaşterea orizontului de timp prognozat, forma generală a sistemului de determinare a modelului multiperiodic de prognozare se poate prezenta astfel : f Qx(T) ·u(T) x(T)·0 (1) IQs(T)· maxim în care : Qx (T) reprezintă nivelul de dezvoltare a producţiei în cadrul orizontului de timp prognozat, care trebuie să fie mai mare decît vectorul restricţiei (u(T)) înregistrat în perioada anterioară. In acelaşi timp, Qx (T) — nivelul de dezvoltare a producţiei în cadrul orizontului de timp prognozat, trebuie să fie maxim, respectiv acesta să se obţină cu cele mai mici cheltuieli materiale şi forţă de muncă. In condiţiile stabilite şi anume că vectorul restricţiei (u (T)) al fiecărei perioade de cinci ani depinde de nivelul de dezvoltare al producţiei industriei uşoare din perioada anterioară, de cinci ani relaţia devine : u;t) = /(x|T!) (2) Rezultă, că dependenţa dintre cele două perioade de cîte cinci ani a studiului de prognoză poate acţiona în dublu sens. Aceasta înseamnă, că nivelul de dezvoltare al producţiei de ţesături, tricotaje sau confecţii textile pentru o perioadă de cinci ani este condiţionat de nivelul atins în perioada anterioară de cinci ani iar în acelaşi timp, nivelul prevăzut condiţionează la rîndul său creşterea producţiei faţă de trecut, şi pe această bază crearea de noi posibilităţi de sporire a livrărilor către consumul intern sau export. Ca urmare, această dependenţă dublă a vectorului restricţiei (vTI) îmbracă două posibilităţi, şi anume : — prima posibilitate constă în deducerea fiecărui element al dezvoltării producţiei industriei uşoare din afara modelului, adică în mod exogen, fapt care face ca nivelurile de dezvoltare ale fiecărei perioade de cinci ani să se lege între ele ca un singur nivel pe întregul orizont de timp prognozat stabilit pentru 20 ani ; această legătură se asigură prin aplicarea relaţiei (2), care permite luarea în considerare şi a dependenţelor neliniare ; — a doua posibilitate o constituie unirea nivelurilor separate de dezvoltare a producţiei industriei uşoare, stabilite pe perioada de cîte cinci ani, într-un model unic multiperiodic. în aceste condiţii, se aplică o nouă relaţie, şi anume : u(T) = «o(T) + B.(T) (3) în care : i.0(T) constituie parte componentă a vectorului restricţiilor şi reprezintă nivelul de dezvoltare a producţiei industriei uşoare pentru perioada de cinci ani, fiind independent de nivelul de dezvoltare al perioadei anterioare, avînd deci un caracter exogen ; Bx (T) reprezintă nivelul de dezvoltare dependent de nivelul prevăzut în perioada de cinci ani anterioară; în aceste condiţii, liniarizarea după relaţia (3) a legăturilor dintre cele patru perioade de cîte cinci ani, ale modelului multiperiodic de prognozare a dezvoltării producţiei industriei uşoare capătă un caracter endogen. Acest lucru rezultă şi din figura 1. Dreptunghiurile mici haşurate oblic reprezintă blocuri ale relaţiilor intertemporale de tip endogen, unde perioadele de cîte cinci ani se întîlnesc între ele, formînd în final modelul general multiperiodic de prognozare a dezvoltării producţiei industriei uşoare. Faţă de cele arătate, rezultă că utilizarea metodei modelului multiperiodic de prognozare, pentru întocmirea studiilor de prognoză constituie un mijloc de îmbunătăţire a activităţii de cuantificare a unor niveluri de dezvoltare pe perioade de cîte cinci ani, care se condiţionează reciproc în cazul orizontului de timp stabilit şi care, în final, permite obţinerea unei eficienţe maxime cu minimum de cheltuieli. Totodată, aplicarea acestei metode de prognozare se înscrie şi pe linia aplicării în practică a sarcinii de perfecţionare a activităţii de planificare, obiectiv care revine industriei uşoare din documentele aprobate de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. BIBLIOGRAFIE [1] Nicolae Ceauşescu. Raport la cel de al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, Editura Politică, București, 1984.